267 matches
-
erau puternic înrădăcinate în societatea turcă. Abolirea califatului a abolit și cea mai înaltă poziție religios-politică de la nivelul conducerii statului, dar a lăsat neatinsă frățiile musulmane (asociații ale credincioșilor musulmani destinate diferitelor scopuri), care funcționaseră sub patronajul mănăstirilor și chiliilor dervișlor, adică a structurii oficiale înființate ca o extensie a puterii politice în societate. Prin emiterea legii legate de mănăstiri și chiliile dervișilor, aceste instituții au devenit ilegale. Reformele Codului Civil turc, inclusiv cele care vizau dreptul femeilor la vot, erau
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
lăsat neatinsă frățiile musulmane (asociații ale credincioșilor musulmani destinate diferitelor scopuri), care funcționaseră sub patronajul mănăstirilor și chiliilor dervișlor, adică a structurii oficiale înființate ca o extensie a puterii politice în societate. Prin emiterea legii legate de mănăstiri și chiliile dervișilor, aceste instituții au devenit ilegale. Reformele Codului Civil turc, inclusiv cele care vizau dreptul femeilor la vot, erau „un progres nu doar în cadrul lumii islamice, dar de asemenea și în lumea occidentală”. Egalitatea juridică indiferent de sex a fost instituționalizată
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
domnie și stăpânire veșnică». De asemenea apare scris și versetul crezului musulman ” Nu există alt dumnezeu decât Allah și Muhammad este trimisul său”. După mărturia călătorului Evlia Celebi, in secolul al XVII-lea, în preajma Porții funcționa o mare mănăstire de derviși. În secolul al XX-lea zona Porții Damasc a fost excavată în anii 1934-1937, 1964- 1967 și 1980-1984. În anii 1960 s-a construit un pod în fața intrării, de deasupra vestigiilor antice. Însemnat loc de adunare public, Poarta Damascului a
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
combinate cu deficitele unui sector public mare și în creștere și corupția pe scară largă, rezultată din inflația mare, un sector bancar slab și volatilitate macroeconomică crescută. Deoarece criza economică din 2001 și reformele inițiate de ministrul de finanțe, Kemal Derviș, inflația a scăzut la un număr cu o singură cifră, încrederea investitorului și investiția străină; și șomajul a scăzut. Previziunile IMF sunt de 6 % rata de inflație pentru Turcia în 2008. Turcia și-a deschis treptat piețele prin reformele economice
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
sau Milalli. Aceste clanuri de achingii au fost compuse în cea mai mare parte din războinici turkmeni ai căror conducători erau urmașii liderilor razzia aliați ai primului monarh otoman, Osman I. În rândurile achingiilor au luptat și mercenari, aventurieri, războinici derviși sau pur și simplu civili în căutare de îmbogățire din jaf. Spre deosebire de ieniceri, care primeau soldă, sau spahii, care erau rasplătiți cu fiefuri pentru slujba militară prestată, achingiii nu erau plătiți, trăind exclusive din jafurile pe timp de pace și
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
perioada 1566-1578. Moscheile nu erau doar lăcașe de cult, ci și școli, unde erau predate citirea și scrierea, Coranul și principiile islamice. Rugăciunile erau cea mai eficientă formă de educație politică. Pe lângă moschei au funcționat numeroase școli elementare, iar mănăstirile dervișilor au funcționat de asemenea ca centre de cultură și educație. Educația de masă era sprijinită de o rețea de biblioteci publice. Biblioteca școlii fondate de Mehmed-pașa Sokolović în Budin (Buda) conținea în afară de cărți religioase musulmane și lucrări de oratorie, poezie
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
au fost transformate în moschei o serie de biserici creștine. Banii necesari întreținerii personalului moscheilor, a moscheilor, dar și a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
și a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele noastre. O altă mănăstirea faimoasă a fost aceea a dervișilor "halveti". Construită la 1576 în apropierea mausoleului lui Süleyman I Magnificul (1520-1566) în Sigetvar (Szigetvár), această mănăstirea a devenit de-a lungul timpului un important centru cultural. În Peçuy (Pécs) a fost ridicată o mănăstire a dervișilor mevleviani de către un
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
fost aceea a dervișilor "halveti". Construită la 1576 în apropierea mausoleului lui Süleyman I Magnificul (1520-1566) în Sigetvar (Szigetvár), această mănăstirea a devenit de-a lungul timpului un important centru cultural. În Peçuy (Pécs) a fost ridicată o mănăstire a dervișilor mevleviani de către un pașă născut în acest oraș. Cei aproximativ 150 de ani de războaie neîncetate între statele creștine și cel otoman au dus la încetinirea creșterii populației, iar rețeaua de așezări medievale maghiare, locuite de burghezia urbană, a fost
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
deda unor exerciții greu sau imposibil de realizat pentru alții, (înghite săbii, sta pe cuie, etc), iar numele de dervish (cel care exprimă în persona același lucru ca faqir, deci „membru al unei confrerii”) să fie asociat mai ales cu dervișii învârtitori. Trebuie spus că în limbile popoarelor islamului, un fachir, nu este numit sufi: un mistic adevărat, un sufi, este cel care a atins punctual final al drumului, uniunea extatică cu Divinitatea. Misticii islamului nu resping ideea că demersul lor
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
poet. Fusese ascet, a ajuns să fie îmbătat de dragoste, nu de vin, inima celui iluminat nu bea decât vinul Luminii"" spunea fiul său despre evenimentul decisiv al caii lui Rumi. A fondat la Konya o confrerie sufita (tariqah) a ""dervișilor rotitori”" (denumiți mawlawiya) a caror tehnică spirituală se bazează pe puterea transformantă a muzucii și a dansului sacru (sama): În ritmurile muzicii este ascuns un secret. Dacă l-aș dezvălui, el ar nimici lumea.”" Printre lucrările sale esențiale se află
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
i-a trimis învâțăturile mai departe este Kadīncīk Ana sau Hatun Ana. De asemenea, ordinul este recunoscut prin faptul că acordă libertatea femeilor de a participa la ceremoniile religioase, alături de bărbați și de a se afla în fruntea lăcașurilor de derviși. (tekke, zawiye) Numeroase surse atestă apropierea dintre străbunii primilor sultani și Ḥağğ Bektaš. Un exemplu în acest sens îl constituie Gazi Osman, înaintaș al sultanului Murad I(1362-1389), care se pare că a întreținut legături directe cu fondatorul ordinului. Din
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
este cel care a poruncit ridicarea unui mausoleu la mormântul sfântului, informație coroborată de cele două cronici hagiografice: "Vilăyetnăme" și "Menăkibnăme". Conform cronicarului otoman Oruc, Ali Pașa, fratele sultanului Orhan a renunțat la toate privilegiile de conducere pentru a deveni derviș Bektași. Tot el a fost cel care a propus trecerea corpului de armată al ienicerilor sub protecția ordinului. În această împrejurare, sultanul Orhan apelează la Ḥağğ Bektaš pentru a obține „cartea de învestitură” ("icăzet") și boneta albă specifică ienicerilor. Legătura
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
de califi sau succesori ai maestrului, dintre care 360 erau permanent la dispoziția acestuia, urmând ca la moartea lui să preia fiecare misiunea de a răspândi învățăturile ordinului. Primii discipoli au fost cei care l-au întâmpinat și găzduit pe derviș la sosirea lui în Soluca Kara Ӧyük. Se pare că printre aceștia se numără o femeie Kadɪncɪk Ana sau Hatun Ana, care deschide ramura feminină a ordinului. Libertatea de cult de care se bucură adeptele și faptul că, de multe
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
întemeiat în Iran la începutul secolului XVI, de către șahul Ismail I. În această perioadă ordinul începe să devină foarte nepopular printre mediile conducătoare otomane, întrucât este văzut ca un posibil aliat al dușmanului său estic. De asemenea, practicile și credințele dervișilor Bektași sunt contaminate de o serie de elemente șiite, considerate erezii de către otomani, care sunt adepți ai islamului sunnit, ortodox. Situația ordinului se agravează ca urmare a luptei de la Kaldiran din 1514, în urma căreia Imperiul Otoman reușește să anexeze și
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
perioadă, Hɪzɪr Balɪ sau Balɪm Sultăn (m. în 1516). Acest personaj misterios, în jurul căruia circulă numeroase legende privind concepția sa imaculată și originile sale creștine, este cel care a stabilit o formă definitivă de organizare precum: introducerea unei ierarhii a dervișilor și reglementarea vieții din lăcașuri, crearea unor însemne distinctive: cercelul (mengūș) și piatra (pălhenk) purtate de ramura dervișilor celibatari și adăugarea unor practici rituale. Balɪm Sultăn poartă și titlul de "pīr-i ṯănī" al doilea fondator al ordinului, ceea ce reprezintă o
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
concepția sa imaculată și originile sale creștine, este cel care a stabilit o formă definitivă de organizare precum: introducerea unei ierarhii a dervișilor și reglementarea vieții din lăcașuri, crearea unor însemne distinctive: cercelul (mengūș) și piatra (pălhenk) purtate de ramura dervișilor celibatari și adăugarea unor practici rituale. Balɪm Sultăn poartă și titlul de "pīr-i ṯănī" al doilea fondator al ordinului, ceea ce reprezintă o recunoaștere a importanței sale în crearea unei ordini riguroase și coerente care să salveze confreria de pericolul dezmembrării
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
ca acestea să fie reluate în secolul XVIII. De asemenea, controlul pe care safavizii îl exercitau asupra acestor grupuri religioase Bektașī-Alevī și răscoalele lor împotriva otomanilor poate fi caracterizată ca o rezistență politică a triburilor turcmene împotriva autorității otomane. Puterea dervișilor Bektașī derivă și din faptul că aveau legături foarte strânse cu corpul de armată al ienicerilor. Astfel ordinul devine o amenințare pentru stabilitatea internă a imperiului, deoarece putea controla eficient masele, întorcându-le împotriva sultanilor. Încă din secolul XVII, sultani
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
ordinul devine o amenințare pentru stabilitatea internă a imperiului, deoarece putea controla eficient masele, întorcându-le împotriva sultanilor. Încă din secolul XVII, sultani precum Osman II (1618-1622), Ibrahim (1640-1648) și Mehmed IV (1648-1687) au început campanii de combatere a influenței dervișilor, una dintre aceasta fiind uciderea a 4000 de persoane în urma revoltei ienicerilor din 1656. Campania viza, de asemenea, represalii la adresa practicilor heterodoxe care concurau cu tradiția oficială sunnită a otomanilor. Starea conflictuală dintre ieniceri sprijiniți de Bektașī, pe de o
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
un alt ordin important, dar de data aceasta intelectual, este vorba despre ordinul Mevlevi. După dizolvarea armatei ienicerilor și represaliile asupra ordinului, a urmat o perioadă în care sultanii încep să aibă din nou contacte și să-i sprijine pe dervișii Bektașī. În special în timpul lui Abdulhamid II (1876-1909), ordinul revine în peisajul public, după ce trecuse printr-o serie de reforme. Astfel, liderii ordinului sunt influențați de ideile francmasonice și naționaliste și contribuie la mișcarea revoluționară de a începutul secolului XX
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
Ne'matollăhī , persană: نعمتاللهی) este un ordin sufit persan, fondat de Ni`mat Allăh Walī, este identificat ca fiind șiit. A avut o mare influență în Asia centrală și în India, dar astăzi are un număr restrâns de derviși în Iran. Maestrul ordinului, dr. Javad Nurbakhsh, a emigrat în Statele Unite după revoluția din 1979, unde a pus baza mai multor lăcașuri ("khanaqah"). Ordinul are un mare număr de adepți în vestul Africii, în Europa, America de Nord și Australia. are trei
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
lăcașuri ("khanaqah"). Ordinul are un mare număr de adepți în vestul Africii, în Europa, America de Nord și Australia. are trei subdiviziuni - Safi‘alishahi, Sultan‘alishahi și Dhu`l-Riyasatayn (sau Munawwar‘alishahi). Maestrul actual este Alireza Nurbakhsh. Adepții ordinelor sufite se numesc derviși. Fondatorul ordinului, Ni`mat Allah Wali, era un persan născut în Siria. Acesta s-a afllat mereu în exil intern. A călătorit prin Orientul Mijlociu și Asia Centrală, unde s-a stabilit ca maestru fondator al unui nou ordin înainte să se
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
ca maestru fondator al unui nou ordin înainte să se stabilească în Iran. Și-a petrecut o mare parte din viață în orașul Kirman și a fost îngropat la Mahan. Mormântul lui a rămas un loc important de pelerinaj pentru dervișii nimatullahi. Maestrul odinului a scris o serie de lucrări teoretice și exegetice și poezii. În scrierile lui, a fost influențat de lucrările lui Ibn Arabi. Fiul fondatorului, Khalil Allah, a părăsit plecat din Persia spre sudul Indiei, la invitația conducătorului
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
Toronto, Montreal și Vancouver. În Mexic s-a deschis un lăcaș în Guanajuato. Maestrul dr. Javad Nurbakhsh a fost succedat de fiul său, maestrul Alireza Nurbakhsh, doctor în filologie la Universitatea din Wisconsin și avocat în Londra. Numele lui de derviș este Reza Ali Shah. Alireza Nurbakhsh (Reza Ali Shah) este maestrul suprem. În subordinea maestrului Alireza Nurbakhsh sunt o serie de "shaikhi", care sunt împuterniciți să-i inițieze pe cei care vor sa devină adepți. Toți "shaikh"ii actuali sunt
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]