235 matches
-
mama s-o ascuns atunci într-un tufiș, și negru o intrat după ea so cate acolo-n tufiș...» Și tocmai când povestitorul nostru, conductorul trenului a deschis ușa compartimentului ca să anunțe: - «Urmează Făgărașul !!!». Negroteiul nostru și-a luat atunci desagii repede pe umăr, recălul și căciula din cui, și a ieșit grăbit din compartiment, fără să uite să spună: - «No, zâua bună că eu, mă rog frumos, aci cobor». Și se făcu nevăzut. Rămași în tren, cei doi prieteni ai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la ușile tuturor marilor și bunilor români, și cere cu stăruință să i se dea cărți românești pentru luminarea fraților săi ținuți în întuneric de împilatori străini ai neamului nostru. Era natural să fie ascultat. Și badea Cârțan își încarcă desagii cu cărți de propagandă, le trece Carpații prin «Vama Cucului», le răspândește între românii transilvăneni, punând astfel de veghe conștiința națională. IV O mică amintire păstrăm și noi din viața fostului nostru consătean. Eram copii pe vremea când Badea Cârțan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Alba Iulia, el aflându-se atunci trecut la cele veșnice de mai mult de un deceniu. Întors din Germania, Badea Cârțan își reia din nou cu aceeași tenacitate, activitatea lui de colecționar de cărți, aducând de oriunde se putea, desagi doldora de cărți, reviste și orice fel de alte publicații ce vor avea menirea să ridice tot mai sus stacheta conștiinței naționale a neamului său. Dragostea lui de țară și de neam se traduce prin efortul neprecupețit pe care-l
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
suferințele lui erau îndurate în văzul lumii. Iată ce ne povestește bătrânul nostru consătean, Ion Vodă : - «Eram cioban la munte, și într-o seară cum stam de vorbă noi ciobanii în jurul focului, numai iacă intră-n stână nenea Cârțan cu desagii lui în spinare». - «Sara bună, fraților, zise lăsându-și desagii jos și-și scoase năframa de la brâu să-și șteargă fruntea». - «Dea Dumnezeu bine nene Cârțane, răspunserăm noi, ...dar de unde vii pe întunerecul ăsta ? » - «Din țară dragii mei, de la frații
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
povestește bătrânul nostru consătean, Ion Vodă : - «Eram cioban la munte, și într-o seară cum stam de vorbă noi ciobanii în jurul focului, numai iacă intră-n stână nenea Cârțan cu desagii lui în spinare». - «Sara bună, fraților, zise lăsându-și desagii jos și-și scoase năframa de la brâu să-și șteargă fruntea». - «Dea Dumnezeu bine nene Cârțane, răspunserăm noi, ...dar de unde vii pe întunerecul ăsta ? » - «Din țară dragii mei, de la frații noștri de dincolo.» - «Și ce aduci dumneata în desagii ăia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-și desagii jos și-și scoase năframa de la brâu să-și șteargă fruntea». - «Dea Dumnezeu bine nene Cârțane, răspunserăm noi, ...dar de unde vii pe întunerecul ăsta ? » - «Din țară dragii mei, de la frații noștri de dincolo.» - «Și ce aduci dumneata în desagii ăia așa de mari ?» - « Apoi aduc cărți, să dau bieților noștri români, ardeleni, să vază toți din ce viță împărătească ne tragem noi românii. Pe aci prin munți, mai cu seamă când trec granița, trebuie s-o potrivesc noaptea, că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
strămoșii noștri, dacii și romanii și mai apoi noi românii, urmașii și moștenitorii lor. Aicea, de drept noi suntem stăpâni și de o parte și de cealaltă parte. Ni, citiți aci în cartea asta și veți vedea». Și răscoli în desagii ceia ca să ne întindă o carte de istorie. - «Citiți-o și băgați bine de seamă ce scrie acolo, iar când voi mai veni pe aci să mi-o dați înapoi, s-o mai dau și la alții.» Dar nu gătă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n-a cunoscut niciodată oboseala și descurajarea. Puterea de voință se manifestă din nou în favoarea neamului său. Pleacă din nou peste munți, cu intenția de a reface ceeea ce-i distrusese milenarii împilatori ai acestui neam; își încarcă din nou desagii cu cărți, ducându-și pe mai departe misiunea de apostol al neamului pe care și-o asumase și pentru care fusese născut. Dar vârsta înaintată, anii grei plini de sacrificii și suferințe pe care-i trăise, au făcut ca puterile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
i se epuizeze, iar el să obosească. Nenorocirea a făcut ca întruna din multele sale călătorii, pe când se întorcea de la București, să fie prins pe crestele Carpaților de un viscol puternic, din care cauză Badea Cârțan înghețat de frig, cu desagii de cărți de care nu se îndura să se despartă, să rătăcească câteva zile prin munți și să se îmbolnăvească grav. Simțindu-și sfârșitul aproape, revine în Patria-Mamă, cu dorința de a muri pe pământ liber românesc, pământ fără asupritori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o himeră plină de promisiuni ce vine periodic să bată la ușa imaginației scriitorilor de orice limbă (a se vedea, de exemplu, frumoasele pagini ale lui Christoph Ransmayr: Il mondo estremo , Ed. Leonardo, 1995) și-i face să scotocească în desagii legendelor ce sunt de competența lor, oferind din când în când promisiunea unor peripeții intime diferite de cele moștenite din documentele de arhivă. Ultimul ce caută să-i dubleze profilul, în ordinea timpului, este românul Marin Mincu, poet în vârstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
armă ceea ce a provocat moartea unei persoane și rănirea altora (H.Matei, op. cit., p. 83). 136 neagră, mată, se arată blânzi și veseli, Încrezători. Părul lânos Îl poartă lipit În șuvițe; multe femei sunt În Întregime tunse. Copii, purtați În desagi, au trăsături plăcute. În afara unor măciuci, mânuite de bărbații tineri cu o Îndemnare Îndoielnică, par să nu aibă alte arme”284. Jurnalul lui Cook și Însemnările lui Joseph Banks au „contribuit la sporirea rezultatelor științifice ale primei călătorii Întreprinse de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tabloide, Click și Libertatea) sau pliante publicitare, iar peste acestea au așezat încă un strat de ștergare și pânză. Mănâncă pește mic prăjit (caras), zacuscă, ciuperci, mămăligă rece, ceapă, brânză, roșii, usturoi, conserve de pate vegetal. Alimentele sunt scoase din desagi de lână, sacoșe de plastic, genți frigorifice inscripționate cu nume cunoscute de magazine alimentare gigantice cu texte publicitare în italiană sau spaniolă, ceea ce le arată și proveniența. Un țăran trage la măsea pe furiș, la sfârșitul mesei, o gură de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stând acolo și că îi este frică să nu-i înghețe și marfa. Sunt frapat de portul ei hibrid : fustă neagră, „tradițională”, cizme negre din piele cumpărate din comerț, dar „îmbunătățite” cu blană de iepure, basma înflorată, iar în locul vechilor desagi de purtat pe umăr, sacoșe din pânză groasă, rezistentă, pe care scria ceva în limba germană. Puțin mai departe, în șirul vânzătorilor locali, tolerați de către poliție în timpul zilelor de pelerinaj, văd o altă vânzătoare de pulovere, șosete și veste tricotate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ani de la absolvirea liceului, Bodnăraș a făcut cadou fiecărui profesor câte un ceas elvețian. A rămas legat de Câmpulung, de Bucovina, iar drumul „strategic” „la Palma” l-a făcut în amintirea părinților lui care au trecut Obcinile pe jos, cu desagii în spate, ca să poată învăța el la liceu. Nu l-a uitat pe colonelul Boteanu, cărui i-a propus să rămână în armată, când alții erau dați afară, dar colonelul a preferat trecerea în rezervă, cu o pensie acceptabilă, deși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ce știm noi dacă nu este cumva Îngerul lui Dumnezeu, care încearcă inimile noastre?! Când au ajuns la chiliile lor, cu puținii posmagi pe care-i cumpăraseră, îi aștepta o familie de creștini, care veniseră cu doi măgari încărcați cu desagi plini de daruri. Fără comentarii, domnule Rozin! CAPITOLUL III Înapoi la Gherla Înainte de plecarea la Gherla au fost aduși de la Timișoara 10-12 tineri din grupurile de rezistență, arestați în munți; a doua noapte au și fost luați și nu s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
valahii să fie un singur trup pe un singur pământ. Valurile de ceață erau oi risipite, fără păstor, pe care lupii în haite negre le alergau și le sfârtecau... și iarăși se strângeau sângerânde. Urmează Ploieștii!, anunță conductorul. Am înșfăcat desagii, aduși de fratele Alexandru la Galda, în care se aflau câteva resturi de îmbrăcăminte. Cei doi tineri nu se mai vedeau pe culoar. Mulți camarazi de suferință, printre alți călători, se pregăteau să coboare, Ilie Țintă, Gheorghe Dragon, Tache Rodas
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe culoar. Trenul nu era aglomerat, fiind Duminică. Cei care se pregăteau să coboare se uitau la mine, apoi unii la alții și-și făceau semne cu coatele. Eram tuns chilug, cu haine fistichii, bocanci mari, întorși de vârfuri, cu desagi și provocam interes, stârnind nedumerire, compătimire și haz totodată. Nimeni nu mai purta desagi. Oamenii aveau genți, rucsacuri sau serviete. O femeie între două vârste, subțirică, mă întreabă: Unde mergi dumneata? La Ciorani! La cine mergi? Mai trăiește cineva din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se uitau la mine, apoi unii la alții și-și făceau semne cu coatele. Eram tuns chilug, cu haine fistichii, bocanci mari, întorși de vârfuri, cu desagi și provocam interes, stârnind nedumerire, compătimire și haz totodată. Nimeni nu mai purta desagi. Oamenii aveau genți, rucsacuri sau serviete. O femeie între două vârste, subțirică, mă întreabă: Unde mergi dumneata? La Ciorani! La cine mergi? Mai trăiește cineva din familia Maxim acolo?, zic după o ezitare. Da, dar nu mai locuiesc în Ciorani
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la școală: „Curat și bine aranjat,/ Faci din colibă un palat”. Am zâmbit. Palatul e în sufletul nostru; și tot în sufletul nostru și grajdul iadului. Părinții nu mă slăbeau din ochi; din când în când își aruncau privirile spre desagii pe care-i lăsasem jos. Ce ai acolo, a îndrăznit mama să mă întrebe. Niște boarfe: ciorapi rupți, o haină ruptă, vesta de la costum și un pantalon rupt. Mi le-au dat de la magazie, să rămână curat în urma noastră. Gicușor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
La Nucet") e)16. Fortificație geto-dacică; Orașul Polovragi, satul Polovragi Gorj așezare (în punctul "Crucea lui Ursache") e)17. Cetate dacică cu zid Comuna Zetea, satul Sub Cetate Harghita din piatră, 3 șanțuri și valuri de pământ (în punctul "Dealul Desag") e)18. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara complexă, cu val de satul Costești pământ, ziduri și turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament e)19. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
5. Nicolesti 5. Miklosfalva 6. Obranesti 6. Abranfalva 7. Petecu 7. Petek 8. Vasileni 8. Homorodszentlaszlo 53. Vârșag 1. Vârșag 1. Szekelyvarsag 54. Voslabeni 1. Voslabeni 1. Vaslab 2. Izvoru Mureșului 2. Marosfo 55. Zetea 1. Zetea 1. Zetelaka 2. Desag 2. Desag 3. Izvoare 3. Ivo 4. Poiana Tarnavei 4. Kukullomezo 5. Sicasau 5. Sikaszo 6. Sub Cetate 6. Zetevaralja Anexă 1/13 la norme JUDEȚUL HUNEDOARA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea Crt. administrativ- - sat component teritorială - sat apar��inător Mod de inscripționare
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
5. Miklosfalva 6. Obranesti 6. Abranfalva 7. Petecu 7. Petek 8. Vasileni 8. Homorodszentlaszlo 53. Vârșag 1. Vârșag 1. Szekelyvarsag 54. Voslabeni 1. Voslabeni 1. Vaslab 2. Izvoru Mureșului 2. Marosfo 55. Zetea 1. Zetea 1. Zetelaka 2. Desag 2. Desag 3. Izvoare 3. Ivo 4. Poiana Tarnavei 4. Kukullomezo 5. Sicasau 5. Sikaszo 6. Sub Cetate 6. Zetevaralja Anexă 1/13 la norme JUDEȚUL HUNEDOARA ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea Crt. administrativ- - sat component teritorială - sat apar��inător Mod de inscripționare - localitate în
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
La o vorbă veche E încă vie vorba care spune Că Dumnezeu e milostiv cu noi: Că numai el ne scoate din nevoi. Ne dă de toate, da-n desagi nu pune. Fă, Doamne, o minune nouă, Nădejdea noastră-n Tine nu se stinge: Dă-ne umbrele pentru când ne plouă Și dă-ne sănii pentru când ne ninge.
La o vorb? veche by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84164_a_85489]
-
fără ceas hotărât... Astfel, când privirea mea pământeană se întâlni cu el în ceruri, mi-l găsii oprit "drept inimă". Și iată cum, din ceruri mă văzui silit a mă scoborî iarăși pe pământ; de astă dată însă drept în fundul desagilor mei..." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare...mi se pare că m-a îmblânzit [...] Vulpea tăcu și se uită la micul prinț. Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. Bucuros aș vrea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tehnici, bunicul meu, țăran cuprins, cumpărase semănători performante, un aparat nemțesc complicat pentru vânturat grâul, treierători. Fotografiile din carte sunt din toate zonele, inclusiv din județele din toată Moldova de atunci. O fotografie din 1932 Înfățișează o femeie Încărcată cu desagi și oale, care duce mâncarea de prânz la câmp. Desculță. Am făcut și eu acest lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]