538 matches
-
-NumaiDumnezeu și timpul istoric au dreptul să ne judece, fiindcă uneori un cuvânt spune mai mult decât o carte, și câte o tăcere, mai mult decât un cuvânt”- “Orice este frumos are și o valoare morală... creează unethos” -“Frumosul purifică, descătușează, chiar și atunci când este un strigăt de disperare. “Îl exprimă pe om ori Divinitatea. (Interviu luat de doamna Doina Drăgan președintelui Ligii Scriitorilor din România). Mergând pe linia lui Ioan D. Sârbu ( “Fără libertate, cultura este o simplă modă după
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului Mi-ai citit în palmă, răscolind pasiuni adormite-ntre vise. Cu degetele scormonitoare ai descuiat uși zăvorâte pe care nu știam că sufletul le are descătușând dorințele nebune. Mi-ai dat foc inimii iar sângele șuvoi de lavă îmi arde carnea. Buzele tale fac crevase în pielea mea ce strigă după acoperământul palmelor tale. Sărută-mă ...să mor și să învii în brațele ce mă înlănțuie
ÎNVAȚĂ-MĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369743_a_371072]
-
de a face ceea ce doresc”, puterea de a ne satisface dorințele, precum și îndepărtarea impedimentelor ori ignorarea lor. Acest tip de libertate apare de cele mai multe ori în visele tinereții, atunci când conștiința, prejudecățile sunt privite mai mult ca o iluzie, lipsa lor descătușând mințile, creând senzația de eliberare de gravitație, bucuria că se pot mișca în voie precum ”pasărea cerului” oriunde doresc sau că au puteri supranaturale de a schimba radical lumea. Pe de altă parte, în tinerețe se confundă termenul de „libertate
LIBERTATE ŞI TINEREŢE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368122_a_369451]
-
mai cuprinde însă și un profund mesaj moral, ceea ce face din ea o operă utilă și din acest punct de vedere. Invităm astfel devoratorii de bestselleruri, dar și iubitorii de beletristică de calitate să treacă pragul Danei și să-i descătușeze drama dintre coperțile romanului.” Și așa se făcu că, în socotința finală a întrebării cine câștigă în acest subiect conflictual, prozatoarea Aurora Cristea se plasă pe primul loc detașat. Nu mică mi-a fost mirarea când am primit de curând
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
NU VOR BLESTEMA URMAȘII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când prin furt și prin minciună vrut-au să ne ia speranța Doar tinerii,cu eroism și-au dovedit cutezanță. Suflete descătușate de povara umilinței, Renasc și pornesc în iureș,pe drumul făgăduinței. Focul le-a ucis în noapte și prieteni și iubite. Iar corupția îi fură prin guvernul care-i minte. Se așază în altare amintiri însângerate, Ale celor ce pierit
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
într-o exegeză a afecțiunii însăși. Maestra Virgina Zeani, cultivă și dincolo de scenă armonia naturii umane, urcă și viața, nu numai rolurile, pe scala universală a valorilor. De acasă, din cartierul exclusivist din Florida, cu soprana Virginia Zeani se poate descătușa afectiv și generos un dialog curgător și cu folosința fiecărui cuvânt al maestrei, pentru istorie! Sunt rare fotografiile din copilăria dumneavoastră. Ilustrați această copilărie din miticul sat natal. M-am născut la 21 octombrie 1925, la Solovăstru, așezare de pe malul
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
a întrebat prietenul cum de poate suporta atâtea probleme în viață. Acesta i-a răspuns că în fiecare zi începe de la început, uitând ce a fost în trecut, se avântă cu speranță în viitorul care este controlat doar de provindență, descătușându-și sufletul de orice deșertăciune și lepădând tot ce înseamnă răutate, invidie și ranchiună. Liber de absolut toate ambițiile josnice care pot fi ca niște pietre de moară legate de gât care, vrei, nu vrei, te scufundă în egoism, lașitate
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
lui fiind, în majoritate, argumentele ratării ca om și sentiment, thanatice, în ultimă speță, tragice. Druțu Alini este în mare parte poet și în mică parte țăran crescut în atmosfera idilică și aspră a unui sat românesc, dar gândirea sa, descătușată pe fundalul rustic al structurării sale, ne aduce în prim plan un destin complicat, pe care autorul îl diseacă fragmentat, în cadre filmice, în secvențe de viață și de gândire. Secvențialitatea ar fi o trăsătură tehnică a acestui roman. Detaliul
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
nu voi lăsa să-mi scape așa ușor din mâini acest corp de zeu al mitologiei grecești. Cei doi tineri se întreceau care să dăruiască mai multe senzații celuilalt. Oferind, profitau la rândul lor de rezonanța firească a două corpuri descătușate de orice inhibiție și pudicitate. Nu mai existau taine ale preludiului care să nu fie experimentate și puse în aplicare. Întârziau cât puteau mai mult momentul cuplării, pentru că plăcerea să fie cât mai mare. Împunsăturile în pulpe, ca și mângâierile
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede «spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
întunecă, iar soarele îl îmbracă în lumină nu-l arde! Un artist este vrednic de umbra virtuților când urcă, nu când coboară și când trepidează, nu când se odihnește la umbră. Artistul Adrian Enache este propulsat de propria-i energie descătușată în uragan, la umbra virtuților, are praf de pușcă în voce, iar scena de sub picioare e mare înfurtunată. Despre aceasta, prezentatorul Octavian Ursulescu avea să consemneze într-o carte album dedicată artistului de fanii entuziaști în jurul Ioanei Matfeev, fană cu
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
ușoară undă de umor, alteori însoțit de nostalgia efemerității vieții și a inevitabilei treceri prin această lume. Tenacitatea și puterea de a se bucură de lucrurile simple ale vietii înfățișate de autoare în scrierile sale, îi aduc cititorului un zâmbet descătușat de micile tensiuni inerente încercărilor vieții. Întâmplările evocate prind repede viața, parcă împrumutând ceva din forța unor imagini filmate, care încep să se miște sub „ochii minții” noastre, prin mijlocirea puterii de imaginație. Fără un efort special te vezi acaparat
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
sângili nostru s-o înstrăinat de-acum mamă ... - Văd eu că te-apuci să faci și legi noi, băiete. Ca să-ți bată vântu' di undi vrei tu ... Măcar de-ai avea corabie, Ioane! - Ba chiar am, mamă! începe să se descătușeze curajul făptașului. Am corabie, mamă, de-acum. Și cu ea o să strabat viața, poate că și țara ... Că tot nu mă las eu de făgăduința să-l răzbun pi tata ... Iar dacă m-oi face jandarm, o să trebuiască să umblu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Când luna mai deschide un ochi peste-ntuneric! Mă plânge înserarea, când cerurile plouă; Nu-mi frânge jurământul din asfințitul sferic! E-acolo o legendă a inimilor noastre Încătușate-amarnic într-un apus timid; Ce sânge erau macii, ce amintiri albastre Descătușează somnul, încarcerat perfid... Și cântă peste mine-n atâtea strune, dorul Și te-aș mai strânge-odată, deși e lună nouă; Atinge-mă, iubite, să simt din nou fiorul O clipă, doar și-apoi mi-oi rupe visu-n două... Cu ploile
SĂ NU M-ATINGI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358659_a_359988]
-
un singur/ loc / un punct luminos / în sânul tău / eternitate...”). Un timp etern, al acalmiilor cosmice, va înlocui vacarmul clipei, “paradisul în destrămare”, aflând trupul și sufletul poetei în rugăciune, în numele unei liniști curate, nicicând amenințate“de strigăte / nisipoase, / larvare...” Descătușează-mă!- e strigătul rugăciunii poetei, știind că sufletul “are nevoie cât mai repede de / o speranță “, că “ nu poți rămâne prizonier într-o “inimă rănită”. Viața e “căutare, rătăcire și risipă”, conchide poeta, limpezindu-și tocmai din această împovărare profesiuni
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
cu a ta șoaptă. Eram în vis... DOMINO Marea gândurilor necuvântate Din al tău ochi stins se varsă Șoapte macabre se întrevăd Sub pale măști pe cerul negru. Cuvântul damnat plin de extaz pășește Pe umbra gândului beatic de primăvară Descătușat de orice robie temporală. Atunci vocea de cenușă lumină A copiilor stafii tomnatice. A fost într-un vis trecut, de mai târziu... Și n-am mai apucat împreună a păși În grădina noastră damnată Pentru ultima oară... Cu lacrimi de
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]
-
Rasfrangere > RUGĂ-N RĂDĂCINI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Perdele de zăpadă mi-alunecă pe pleoape, Și cerul se așează pe ochii-mi mai aproape, E Domnul nostru-n inimi descătușând himere, Și umbra dinspre neguri,de-atâta alb,iar piere... Se-aude dinspre-adâncul pădurii adormite Sub liniștea cernită din ceruri nepăzite O rugă de credință ce-adânc întrepătrunde Nedumerirea Evei, cu cine și de unde Să-aprindă-n întuneric credință și virtute, Când
RUGĂ-N RĂDĂCINI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358804_a_360133]
-
sincer: sunt scriitor. În acest termen intră toate celelalte enumerate de dumneavoastră. Scriitorul este creator de frumos, iar frumosul are și valoare morală, într-o accepțiune mai largă a termenului. Poate nu servește eticii sociale, dar creează ethos. Frumosul purifică, descătușează, chiar și atunci când este doar un strigăt de disperare... Îl exprimă ori pe om, ori divinitatea. Până și opera artizanală a acelor artiști cu sufletul urât, turnători la securitate, prin jocul liber al formelor sale, prin cuvintele scrise frumos, prin
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
o carne afânată, coastele pământului, iar durerile lumii amuțesc preț de o clipă, plătind obol luminii care cade din cer. Ne întoarcem, înainte să atingem poala gigantescă a pădurii de fagi. Continuă să ningă, crud, năuc, liniștea ne uzurpă gandurile, descătușându-se alb din stihiile înaltului. Omătul ne acoperă abil urmele, e ca și cum n-am fi fost aici, ca și cum am fi niște personaje indezirabile, care au invadat liniștea salcâmilor înfloriți iernatic ori somnul măceșelor stafidite sub bagheta gerului. În sat, dansul
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
independente, demne și libere! Ai Marii, demnei, prosperei și liberei Românii ! Nemiloasele mâhniri ale Reginei Chipul Reginei Maria a României a fost și va dăinui atât de luminos încât nu-i poate fi dăltuită forma și nu i se poate descătușa izvorul strălucirii, decât într-o piatră mai rară decât oricare dintre acelea trecute prin mâna șlefuitorului de diamante. Regina Maria a fost uimitoare în toată înfățișarea și purtarea sa, distinsă, elegantă, sensibilă, frumoasă și deopotrivă eroică, luptătoare, răzbătătoare, purtând în
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
poate că Dio nu acceptă că ar mai exista și altceva în afară de acest sentiment de dragoste care stă ca un nod în gâtul Universului. Un sentiment a cărui acuitate vibrează parcă în tâmpla lui Dumnezeu. Aș vrea să urlu, să descătușez timpul încarcerat în mine! Ochii mi se măresc de neputință! Doamne, cine m-a pus să urc în Turnul Babel ? Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (141) Referință Bibliografică: ÎNVIEREA (2) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1121, Anul
ÎNVIEREA (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359905_a_361234]
-
Gheorghe Zamfir să îl încorporeze în orchestra sa, una în vogă atunci, apreciată în țară și în lume. Am imprimate cântece cu această orchestră, în unele dintre ele având și acompaniamentul violonistului magnific Ion Drăgoi”. Ce multe emoții se pot descătușa într-o convorbire cu inegalabilul Benone Sinulescu...! Pe măsura cântecelor sale nepieritoare e și ființa sa, a unui om de valoare, a unui om de omenie care evocă în toate povestirile afective, crâmpeie, oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
niște sâni frumoși, rotunzi, tari și cu niște vârfulețe micuțe, acum ridicate obraznic spre înaltul cerului. Curgeau apele de pe cele două trupuri încătușate în plăcerea dragostei. Nimeni nu știa cât de sinceră sau reală este, însă acum era liberă și descătușată din inhibițiile Anei de până acum. Costi începu să o sărute din nou pe sâni apoi coborî spre ombilic cu mici sărutări scurte și dese în timp ce mâna lui continua să se furișeze cu viclenia unui șarpe veninos printre picioarele fetei
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
pe fondul acestor două constante vin creatorii de știri false și manipulări, bucuroși că terenul nu e doar fertil, ci și deja arat. Oamenii înlănțuiți într-o peșteră, cu spatele la foc, iau umbrele drept realitate. Iar dacă unul dintre ei este descătușat și se poate întoarce să privească focul, lumina puternică îi va răni ochii. Va fugi în întuneric, la ceea ce cunoaște și la ceea ce poate accepta ca fiind real. Poate că niciodată Mitul Peșterii lui Platon nu a fost mai actual
Cum am descoperit bârlogul vampirului Racoviță sau Expunerea unui impostor cinic () [Corola-blog/BlogPost/338692_a_340021]
-
13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cerul se spărgea de umerii tăi Ca și cum n-ar fi reușit să te fure din navă, Tu mă priveai fix ca pe un dar din cer Ascuns sub multă zăpadă, Privirile tale m-au descătușat, m-au făcut lumină și vers, amândoi ascultăm împliniți foșnetul fulgilor de nea. Referință Bibliografică: Sub foșnetul fulgilor de nea / Marinela Preoteasa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marinela
SUB FOŞNETUL FULGILOR DE NEA de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340391_a_341720]