495 matches
-
ȘI TU Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului mi-au ars veșmintele inimii acum îmbracă-le tu erau fără cusur aceeași măsură cu dragostea ploaia s-a strecurat în mine nepăsătoare descoase răni îmi stinge numele sigur ai plâns și tu pe altă planetă de-acolo se vor fi topit ghețari când ai împrumutat pumnalul luminii îți respiram ființa veneai împotrivindu-te fulgerelor prin pasul meu nici eu nu dorm iubesc murind
SIGUR AI PLÂNS ŞI TU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357682_a_359011]
-
am propus să-ți deslușesc, cum pot, nelămurirea, să-ți liniștesc, de vrei, nemulțumirea. Te iubesc! Te iubesc pentru privirea-ți ce-mi ațintește ochii de-ndată ce-n fața ta apar cu zâmbetul pe buze ori fruntea mi-o descoase când umbre triste o brăzdează și cute-ntre sprâncene se ascund difuze... Te iubesc pentru mângâierea părului pe pieptul ce-ți reazemă bărbia, când oboseala mă cuprinde și-n liniște adâncă asculți cum inima îmi bate în ritm de vechi
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358563_a_359892]
-
din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Într-un spațiu dominat, din vremi trecute, de poezie, de arte înalte, există simboluri, motive, oameni care luptă, prin misiuni nobile, pen De undeva, dintr-o țară a poeziei, un pelerin brodează și descoase versul, înmărmurește salcâmii, armonizandu-se cu muzica și simțirea sublime. A făcut un popas la Grigore Vieru, poetul luminii, cel care a făcut ca patriotismul să poată fi definit, cel ce a trăit și a scris pentru acest tărâm fermecat
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
Fuego, Alessis, Gheorghe Turda, Stela Popescu, Iuliana Marciuc, Octavian Ursulescu, Jolt Kerestely, Connect R . Vă mulțumim tuturor ! Semnează - Asociația Culturală REGAL D’ART tru promovarea, descoperirea și recunosterea lor.De undeva, dintr-o țară a poeziei, un pelerin brodează și descoase versul, înmărmurește salcâmii, armonizandu-se cu muzica și simțirea sublime. A făcut un popas la Grigore Vieru, poetul luminii, cel care a făcut ca patriotismul să poată fi definit, cel ce a trăit și a scris pentru acest tărâm fermecat
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
fel a fost mai bine, că nu a mai pus alte întrebări Cocoș.... Poate scoteați vreun porumbel, mai ales că nu le-aveți cu... -Păi vezi, acuma-nțeleg eu rostul teatrului jucat de Rodica...Măi, măi, măi...Chiar o s-o descos mâine la telefon ce-a fost în capul ei... -Mai mult ca sigur a vrut să evite discuția, să distragă atenția de la problema fundamentală, ba chiar s-a prefăcut că habar n-are de ce se pune la cale .... Și a
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
nu țâșnesc fulgere ci doar o privire vag disprețuitoare. Vocea domnului administrator, cam afectată de drojdie și „lulele patriotice” mă avertizează: - Șterge-te pă picioare, băi, tov... ăăă, băi, dom’ Angheluș, că acu’ măturai p-acilea-șa! Mă execut și după ce sunt descusut asupra scopului pentru care deranjez, primesc voie să mă așez. Asta, deoarece nea Costandache devine extrem de amabil când e vorba să explice ceva din domeniul legislativ sau politic, considerându-se un fel de enciclopedie aproximativ vorbitoare. Pe parcursul a cam două
RIPOSTA PROPORŢIONALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360008_a_361337]
-
la amintirea interogatoriului sfredelitor la care l-am supus, curioasă să aflu de unde vine mai exact. Parcă eram din anecdota cu țăranul ardelean venit la oraș, care vede pentru întâia oară un student de african de culoare și, după ce-l descoase, aflând că vine din Africa, mai precis din Kongo, mai exact din Brazaville, ține morțiș să știe de-al cui din Brazaville este dânsul de fapt. În vinerea aceea am fost cam absentă și gânditoare. Mai târziu am încercat să
RETETA PRE-SCRISA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359601_a_360930]
-
de epopee. Îmbră-ți-șă-rile și sărutările abia au contenit la intrarea profesorului în clasă. În pauza mare a fost chemată la directoarea liceului care a primit‑o cu multă simpatie și deschidere sinceră. Nu i‑a pus întrebări și nu a descusut‑o cu privire la acea „întâmplare neplăcută”. A încurajat‑o să meargă înainte, cu fruntea sus. I‑a adus la cunoștință că a transmis elevilor rugămintea să se poarte cu toții ca și când nimic nu s‑a întâmplat. A rugat‑o și pe ea să
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
faptului că unul dintre făurari era leit mezinul din sat al ostașului neîntors din război. Fiii celui dispărut, gospodari vrednici pe la casele lor, n-au putut sta cu mâinile-n sân, după toate aceste șoapte care îi ocoleau. I-au descusut pe câțiva căldărari din preajma celor care păstrau taina și, astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
ȚĂRII Se-așteaptă de la tineret Să schimbe țara-n mod concret, Iar tineretul, ca urmări, O schimbă, dar pe alte țări. INTEROGATORIU M-au dus aseară la Chestură C-am scris umor cu ceva tentă Și-atât de mult mă descusură C-abia mă coase-o asistentă. DIVORȚ AMIABIL Să divorțăm civilizat Că doar niciunul nu-i mai breaz: Tu nu mă suferi când sunt beat, Eu nu te sufăr când sunt treaz! EPI-FABULĂ MIORITICĂ Țara noastră, de-o cutreieri, Nu
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI (EPIGRAME) de SORIN OLARIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359771_a_361100]
-
artiști plastici, muzicieni, oameni de artă. Unora le-am luat interviuri. La peste 50. Le-am publicat în două volume de peste 300 de pagini fiecare... „De vorbă cu stelele”. Intervievații mei sunt cu toții stele. Fiecare om, dacă știi să-l descoși, poate să îți etaleze multe minunății care le-a făcut în viață, multe fapte și lucruri bune. De aceea îi consider stele! Stelele mele și ale cititorilor mei. Îmi place poezia. Să o citesc, să o înțeleg și să o
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]
-
gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? Mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 8 ani? Mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți că sunt mărunt? Minții eu cu seninătate, cu toate că eram clasa a treia. Eram foarte mic de statură pentru vârsta aceea. - Bine dar să nu pleci de lângă mine, mă atenționă el. - Nu
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
cu-o varză ... - A rămas de poveste ... - Dar să vă spun eu alta mai dihai. - Mergeam cu totul în dichis, să mă fălesc cu salba. Când văz că-mi taie calea fiștecine ... Și povestea ța Marioara, le tot cosea, le descosea și te ținea în haz cu farmec plin de zeflemele, cu chițibuș și luat în pleaznă ca să aib-un loc între Măriile de poveste ... (mini-povestiri susținute de autor la simpozionul "Tradiție și cultură"din cadrul manifestărilor Expopastoralis și Zilelor Rucărului din 9-11
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
atrag griji ... bucuriile noastre atrag bucurii ... / Dacă vrei să schimbi lumea exterioară, schimbă-ți gândurile./ Dacă vrei să ai BINE: Emite gânduri bune, rostește cuvinte amabile, acționează pentru fericirea semenilor tăi./ Fericirea noastră depinde de noi înșine." Atunci să te descos și mai mult, întrebându-te dacă nu cumva te mulțumești cu ceea ce îți este facil, dacă nu te autoflatezi pentru ”harul” ușurinței de a potrivi cuvintele, de a le elibera și ordona fără a fi nevoie de trudă, așa cum cei mai mulți
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
cu păr zbârlit, umflat de vântul de afară ,încearcă să-și sperie tristețea cu un oftat prelung. Nu văd în jurul lui vreun animal,dar cine știe ,poate -o fi înăuntru. Nu îl întreb de ce e supărat ,nu-mi place să descos pe nimeni ,sunt doar un bun ascultător. Și dacă vrea să-mi spună,o să-mi spună...Asa că tac ,fiindcă tăcerea e întotdeauna, cel mai greu de combătut. - Napoleon e mort, Cezar e mort și nici eu nu mă simt
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
conțin oricum germenul dezastrelor și au o singură trăsătură comună: decepția pe care o provoacă acelora care au crezut cu fervoare în ele. O înnoire structurală de esență a lumii e doar o schiță pe planșeta celor ce cos și descos planurile de așa-zisă redresare globală, de fapt, o vicleană punere la cale, parafrazîndu-l pe Isaia. De când eram copil, o săgeată a durerii s-a spart în inima mea. Atît cît ea va rămâne, voi fi ironic (Sřren Kierkegaard -Jurnal
PANTOFUL GĂURIT de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344303_a_345632]
-
oglindește oare experiența ta , Și modul tău de a gândi Cu felul tău în viață de-a privi ? De-a lungul vieții tale pământești Amestecând din trăsături ce moștenești De la ai tăi anteriori strămoși, Ce-i bun ajuns-ai să descoși. Ai voie oare să scrii acum ce vrei De vrei să te afirmi printre ai tăi ? Contează despre cine scrii Pentru succes sau decădere, - ce va fi. Și la sfârșit fi-vei tu încântat C-a folosit ce ai creat
DIALOG CU POETUL de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344393_a_345722]
-
cererea pe tabla de lemn de la intrare. Cărbunele e acolo. Și scrieți în elină, mai spuse acesta lăsându-i singuri pe cei doi. -Să găsim un bețiv al locului căci aceștia cunosc totul pe aici și pentru ceva vin îl descoasem, spuse șoptit Matan. -Bine. Să mai așteptăm deci. Nu trecu mult și cineva intră în han. Și într-adevăr omul părea că era cel de care cei doi aveau nevoie. După ceva de mâncare și vin urmară și întrebările. -Sunt
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
călimara ta cerneală roșie? -Fetelor, haideți la probă, strigă mama din pragul ușii întrerupându-le jocul. -Eu prima, eu prima! strigă Cezara intrând ca o vijelie pe ușă și îmbrăcând în grabă rochia de probă. -Umblă cu grijă că-i descoși încheieturile, spune mama. -Mâneca asta e prea lungă. -Pentru că nu are tivul făcut. -Gulerul e prea larg. -Îl încheiem într-un nasture. -Floarea asta e prea mică, vreau multe flori pe toată rochița. -Lasă așa, simplu și elegant, e
LECŢIA DE CROITORIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343858_a_345187]
-
a arătat parcela de săpat eu am inceput sa sap cu sârg pentru a termina cât mai repede. însă după ce am săpat cam pentru două straturi m-a oprit și am inceput pregătirea straturilor. Doamna Minica a început să mă descoase și să-i povestesc despre mine. Bine înțeles cum eram destul de larg la gură i-am povestit despre viața mea și locurile pe unde umblasem până am ajuns la scoala profesională Zlatna. Am muncit destul de întins iar la ora când
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
oamenilor fără libertate le întinde doar cununi de spini... Sonnenschein, lipită de colțul de umbră al vestibului, aștepta cu încordare să fie descoperită... Cine știe cum suntem făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc din a mă descoase despre dragoste: cum arăta... ce se întâmpla... - Sunt de gardă. Vă aștept astă-seară în cabinetul spitalului. Știam cum se poate sfârși o poveste de lagăr: mutare disciplinară sau proces... Trecând cu dușmănie peste arșițele din mine, regîndii totul. Trupului nostru
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
de epopee. Îmbrățișările și sărutările abia au contenit, la intrarea profesorului în clasă. În pauza mare a fost chemată la directoarea liceului, care a primit-o cu multă simpatie și deschidere sinceră. Nu i-a pus întrebări și nu a descusut-o cu privire la acea "întâmplare neplăcută". A încurajat-o să meargă înainte, cu curaj, cu fruntea sus, fără să privească decât în prezent și-n viitor. I-a adus la cunoștință că a transmis elevilor rugămintea să se poarte cu toții ca și când
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata, dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 7 ani? mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți, că sunt mărunt? minții eu cu seninătate, cu toate că eram clasa a treia. Eram foarte mic de statură pentru vârsta aceea. - Bine, dar să nu pleci de lângă mine, mă atenționă el cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
-n Marea Moartă Pân΄ să se-ntoarcă iar stăpânu-acasă Mai luminat la chip, cu haina roasă Și nu părea dispus spre nici o ceartă, Ba le vorbea vecinilor la poartă Și slugile poftitu-le-a ... la masă, Prinzând apoi, pe rând, să îi descoasă: - Cum vă e punga: plină sau deșartă? - Socot să vorbesc primul, fiindcă mie, Mi-ai dat chiar cel mai mult dintre noi trei: Alți cinci talanți pusei la vistierie; Socoata-i pe hârtie, dac-o vrei! - Tu mi-ai adus
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
ochiul. De data aceasta l-am tratat rece și i-am comandat o halbă de bere. “Am auzit că domnul inginer Ionescu o să se umfle de bani!” -îmi șoptește el la ureche când îmi aduce berea. “Cu ce ocazie?” -îl descos eu. “Ce, nu știi nimic?”- mă întrebă el pe un ton ceva mai politicos. “Zău că nu știu!- i-o retez eu curios și dacă tot mă mai ții cu dinții la gard să ascult balivernele tele de oltean al
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]