1,001 matches
-
că lumea acestui secol va fi spirituală sau deloc. Conform teoriei laserilor biologici, corpul nostru luminos crește odată cu spațiul curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele, sau o altă ființă luminoasă, si descrește invers proporțional cu pătratul distanței de la pământ la Lună. Luna are două fetze , adică două ferestre pătrate care comunică prin două mari camere de luat vederi, una a Persefonei care se află în fatza pământului, în timp ce cea de-a doua
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
a mai plânge pentru el... Și-n timp ce hohoteam nestăvilită, deschisei! Doamne, era chiar Arthur?! Da! Chiar el intră! Sfios, privind spre mine, cu brațele deschise mă primi la el! Omul cu înfățișare atletică altădată se subțiase teribil, parcă descrescuse, nu altceva! Pășise în studiou cu precauția escaladării unui pod mobil făcut din plante, stânjenit, parcă, de costumul din doc gri deschis. Ziua era fierbinte și ducea în mână o pălărie ușoară din pai. Nu contenea să privească podeaua, drept care
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
de lumină, când ști și vezi soarele din pieptul tău numit suflet, ca parte din Sufletul Lui Dumnezeu Soarele uriaș, care împrăștie lumina din lumină, apoi adună razele din corpul nostru luminos. De aceea, razele corpului nostru luminos cresc și descresc din fereastră în fereastră între două inimi, odată cu „spațiul curbat” care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc razele corpului nostru luminos, numai Dumnezeu
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
razele corpului nostru luminos cresc și descresc din fereastră în fereastră între două inimi, odată cu „spațiul curbat” care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc razele corpului nostru luminos, numai Dumnezeu și Maica Domnului știe, noi nu știm! Românii și-au primit moarte cu o demnitate cerească de lungul istoriei milenare în revoluții și războaie. Însă au murit neîmpăcați sufletește, pentru ca nu și-au găsit
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
spațial supralunar, primind moarte din dragoste ca pe un semn de lumină ce întrece toate luminile. Căci femeia modernă, asemenea bărbatului, plasându-se și ea în centrul materiei negative (AND-MN), și-a pierdut razele corpului ei luminos, care cresc și descresc, din fereastră în fereastră, odată cu spațial curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele, sau o altă ființă luminoasă. Doamnelor și domnișoarelor, noi ne-am pierdut aceste Raze luminoase, adică ne-am pierdut
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
18 iunie 2014 Toate Articolele Autorului De Sine... Elena Buldum Bucăți de lumină desprinse din mine Se revarsă în mare cu lacrimi albastre Și ceru-i turcoaz se rupe din tine Căzute din Cer sufocate din astre Eu cresc tu descrești în aripi de timp Prin iubire ridic vindecări de cuvinte Le atragi mai aproape aproprii-un răstimp În vremuri ce stau pe buze-ți s-alinte. E trupul o formă lipită de vânt Îl unge tămâia cu sete de gând Mirosul
DE SINE... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352266_a_353595]
-
la vise, la temeri grănicer”, o tristețe filozofică, „în pumni simt pulsul lumii” , o iubire cu fior în sens baudelairian. În schimb, în - glossa albatrosului - Treceri de lună , optimismul devine minulescian, simbolizând periodicitatea și reînnoirea, luna fiind astrul care crește, descrește și dispare - în roata lumii - „un albatros îmi moare în odaie cu fiecare trecere de lună” dar sugerează în același timp și revenirea. Lunatică este și iubirea care ignoră aparențele înșelătoare ale lumii, în poemul „Orbire” , unde intervine simbolismul orbului
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
este bine mai întâi să învățați “teleportarea fotonică”, și să stați măcar o lună de zile cu ideea de Stea în cap. (Când spun “să stați”, mă refer la faptul de a vedea cum razele corpului tău luminos cresc și descresc din fereastră în fereastră odată cu spațiul curbat care Stă între tine și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele sau o altă planetă galactică.) Nu te gândi conștient să dezvolți Steaua, doar trebuie să o vezi cum îți
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
Albert Einstein este confirmată azi de călătoriile atemporale și de fenomenul de “teleportare fotonică”, realizată deja în laboratoarele de știință, dar și la nivel individual. Când vezi cu cel de-al treilea ochi cum razele corpului tău luminos cresc și descresc din fereastră în fereastră între două inimi odată cu spațiul curbat care stă între tine și un alt corp luminos, cum e luna sau soarele sau o altă ființă luminoasă, se poate creea în mod telepatic propria ta “statuie fotonică” pe
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 469 din 13 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Ce vreme e afară!? Asta-i primăvară?! Aprind o țigară, Trag fumul pe-o nară. Ce viață amară! Nici iarba nu crește, Soarele ne ocolește, Salariul descrește, Nevasta pufnește Criza dospește, Viața lu’ pește! Mai aprind o țigară. Arunc o privire afară: Asta-i bună! A-nceput să cearnă Ploaie măruntă de iarnă! De-abia au înflorit cireșii, Își scutură floarea caișii. Văd trei boschetari cum se
E PREA DEPARTE PĂMÂNTUL DE CER! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351156_a_352485]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MITOLOGICALĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mitologicală Moartea ne leagă și ne dezleagă, Unii rămân într-o singură doagă, Dragostea noastră crește, descrește, Sufletul zboară în stele, în peșteri. Eu evadez, el evadează, Scriu acest gând luminat de o rază, Poate cu luna m-am însurat, Poate că stelele mi-au descântat, duc la păscut poemele mele să mi le tundă Domnul pe
MITOLOGICALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351230_a_352559]
-
soluționare reală de natură irațională”. Perturbări, reacții imprevizibile pot fi, așteptările, de multe ori ne pot fi înșelate. Putem deci evalua faptele, valorile trecutului, dar nu le putem evalua pe cele ale viitorului, un putem ști cum vor crește sau descrește. „Ceața” plutește în mod infim asupra trecutului, dar este intensă asupra viitorului. Trecutul are glas, prezentul este asurzitor, viitorul e mut; viața ne oferă șansa de a atinge măcar, binele și frumusețile ei! Poate de aceea în cutia Pandorei a
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
de clase, elevi și cadre didactice. Cauzele sunt multiple și complexe și nu este locul analizării lor în aceste spațiu tipografic. Astfel, dacă între 2004 și 2008 numărul de clase a rămas același în învățământul primar(11), numărul de clase descrește în învățământul gimnazial de la 11 clase în 2004-2005, la 8 clase în 2009 ; numărul de elevi scade în ciclul primar de la 224 în 2004-2005 la 182 de elevi în anul școlar 2008-2009, iar în ciclul gimnazial pentru același segment temporar
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
infinită, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, reușind astfel să ne creem propria noastră Holograma energetică și să ne conectăm astfel prin această cu întregul Univers. Ceea ce știm noi este doar faptul că razele corpului nostru luminos cresc și descresc odată cu spațiul curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase din fereastră în fereastră numai D-zeu știe, noi nu
A SASEA RESEMNARE SAU ULTIMA CALATORIE GRATUITA IN JURUL SOARELUI, CU UN SINGUR BILET DE INTRARE IN STATIA FINALA [Corola-blog/BlogPost/354834_a_356163]
-
Ceea ce știm noi este doar faptul că razele corpului nostru luminos cresc și descresc odată cu spațiul curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase din fereastră în fereastră numai D-zeu știe, noi nu știm ! Trăind astfel în Marea Roată, la orizontul marilor mistere, este legitim și obligatoriu să ne întrebăm fiecare dintre noi: ce se va întâmpla cu conștiința noastră
A SASEA RESEMNARE SAU ULTIMA CALATORIE GRATUITA IN JURUL SOARELUI, CU UN SINGUR BILET DE INTRARE IN STATIA FINALA [Corola-blog/BlogPost/354834_a_356163]
-
avea de a vărsa cotele cuvenite din încasările făcute". Restanțele însumau circa 70 mii lei Suma rezervată școlilor fusese în acel an de peste 50 mii lei. În anii următori, sumele cheltuite diferă : ating nivelul maxim în anul școlar1938-1939, pentru a descrește în anii războiului, când cheltuielile sunt limitate drastic și redicționate. Sumele proveneau din cota de 14% aplicată veniturilor primăriei, așa zisul venit ordinar, iar restul provenea din cota de amenzi școlare aplicate pentru abandon școlar ori proastă frecvență, într-o
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
lipsit de importanță, pentru altul poate fi semnificativ. Lipsa toleranței înseamnă egoism, iar egoismul este sursa răului în această lume. Trist este să constatăm că el sporește o dată cu civilizația ce pare să-l stimuleze și să-l întrețină. Egoismul va descrește, afirmă unii, doar atunci când viața morală va predomina asupra vieții materiale. Când se va înțelege că egoismul este cauza care naște orgoliul, ambiția, lăcomia, invidia, ura, gelozia, comportamente care rănesc puternic și produc tulburări în relațiile sociale, provocând permanente disensiuni
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
molatic al sânilor goi. File de carte, ani de poveste Frunze-s ce azi cad pe cărări Numai iubirea încă mai crește Și-n zbor nesfârșit de cocori, Clipe ce vin tot iubire rodesc Doar toamnele mele de-o vreme descresc. Referință Bibliografica: E toamnă și plâng / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E TOAMNĂ ŞI PLÂNG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355713_a_357042]
-
credem în aceste experiențe la limita morții. Nu știu de ce lumea nu crede în aceste experiențe în afara corpului și în aceste stări modificate ale conștiinței. Deși am mai spus-o, o repet din nou: razele corpului nostru luminos cresc și descresc odată cu spațiul curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e luna sau soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase din “ fereastră în fereastră”, numai Dumnzeu știe, noi nu știm
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
mai spus-o, o repet din nou: razele corpului nostru luminos cresc și descresc odată cu spațiul curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e luna sau soarele sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase din “ fereastră în fereastră”, numai Dumnzeu știe, noi nu știm. De aceea vă scriu, ca să aflu. Umil muritor, consacrat Artei-transformarii Primului Principiu din care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni distincți: existența, forma și
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
știm noi acum este doar faptul că razele corpului nostru luminos cresc și descres odată cu spațiul curbat care stă între noi și un alt corp luminos, cum e Luna sau Soarele, sau o altă ființă luminoasă. Dar de ce cresc și descresc aceste raze luminoase din “ fereastră în fereastră”, numai Dumnezeu știe, noi nu știm. Umil muritor, consacrat universului Artei-transformarii, jucărie stricată a capriciilor soartei, dar și sclav al grijilor domestice, nu pot pretinde la darurile sublime ale cereștilor zei. Deși mă
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
lui. Voința, această "putere a sufletului prin care se voiește", așa cum este definită de către DEX, este una dintre cele mai mari daruri pe care le avem, fără de care nu am fi ceea ce suntem. Voința este legată de putere, crește și descrește o dată cu ea. De aceea, cât suntem tineri, în putere, acționăm sub impulsul voinței. Mai târziu... e poate cam târziu, dar nu întru totul târziu. Omul și-a pus întrebări din ce în ce mai multe de la apariția sa, a căutat răspunsuri la problemele mari
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
de sub plapuma din patul bunicilor. Dar nu pot. Am doar aceeași senzație stranie de paralizie completă a mușchilor. Aș dori să văd totuși luna în seara asta. De ceva timp uit să monitorizez starea în care se află. Crește sau descrește..., vreau să spun. Adică, ar trebui să îmi facă un semn, să știu cînd să pornesc la drum. Așa că închid ochii fiindcă tot nu îmi mai folosesc la nimic. Știu că se vor uita la mine și vor crede că
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
cu aplauze și ovații, iar a doua oară prin numărul necrezut de mare al spectatorilor. De aceea, la cabine, maestrul Ion Caramitru mi-a pus o întrebare de mare forță a lămuririi despre cum faima unui oraș poate crește și descrește într-o secundă prin participarea lui vie sau neparticiparea amorțită la evenimentul cultural: „toți oamenii aceia erau din Bacău?” (întreba despre spectatori). O haină frumoasă nu te ferește de frig mai bine decât o haină călduroasă, dar aceea frumoasă mai
ION CARAMITRU. DIN NECUPRINS, ÎNTR-O SINGURĂ STRÂNGERE LA PIEPT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370790_a_372119]
-
de Constantin Simonov. Or, înființarea unei trupe moldovenești constituia un pas important în reînvierea spiritualității naționale în acest spațiu bălțean, dar și pentru întreaga republică. Scria Antuan de S.-Exupery, că un zeu, odată creat, se dăruiește tuturor, fără a descrește prin aceasta. Lidia Noroc- Pînzaru se naște în 1942, la 4 decembrie. La vârsta de 3 ani, vine cu părinții la Bălți. Astfel, din 1946, ea deja va locui cu părinții, într-un cartier al evreilor, pe strada Salom Aleihem
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]