224 matches
-
deranjează burtica part. deranjat, -ă nom. deranjarea, deranjatul A SE DESCOMPUNE Ozonul se descompune la temperaturi ridicate tranz.: Temperaturile ridicate descompun ozonul part. descompus, -ă nom. descompunerea, descompusul A SE DESCREȚI Pielea se descrețește după oprirea apei tranz.: Crema hidratantă descrețește pielea part. descrețit, -ă nom. descrețirea, descrețitul A SE DESCUAMA Stratul superior de celule se descuamează tranz.: Apa mării descuamează unghiile part. descuamat, -ă nom. descuamarea, descuamatul A SE DESFACE Florile se desfac la lumina soarelui tranz.: Lumina desface florile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
momentul de față nu datorez nimic - nimănui! Doar Creatorului îi sunt dator pentru că m-a condus cu mână sigură prin capcanele și vâltorile vieții ! Știu că încă mai am datoria de a continua să fac bine în jurul meu, să mai descrețesc unele frunți. E bine ca lumea să zâmbească vieții, dar să și lupte cu încrâncenare pentru a învinge greul din calea ei ! N-am făcut rău nici chiar neprietenilor mei, i-am încredințat judecății Domnului, însă am luptat să-mi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
un vas cu apă, gen farfurioară din sticlă transpareantă vom pune apă și vom arunca niște floricele sau petale de flori, și niște frunzulițe, câteva picături de ulei aromat, și deja mintea invitaților “zburdă” la lucruri plăcute, și le va descreți frunțile. Efectul va fi și mai mare când îi vei lua prin surprindere. Eventual, după o zi muncă, în care cuplul pe care vrei să-l inviți, este surmenat și abia așteaptă să ajungă acasă, să se relaxeze, însă, nu
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
monedă curentă, conform căreia "un ambasador este un om cinstit trimis să mintă în străinătate spre beneficiul țării sale". Fiind invitat la Curtea de la Augsburg, el înscrisese această frază în cartea de oaspeți la o recepție cu intenția de a descreți fruntea cititorilor butadei, dar gestul său pripit l-a costat scump căci, în cele din urmă, când regele a fost informat de ispravă, l-a destituit din slujbă. În schimb, eu am fost și am rămas convins că un diplomat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
gramaticale învățate de la el, în scurta perioadă de timp, cât ni-a fost profesor, am rămas până în ziua de azi. „Nu uita, spunea el, .. virgula și respirația..!” Prin gând îmi mai trecu o amintire cu o întâmplare hazlie, care îmi descreți fruntea pentru o clipă. Eram în clasa a II-a, la ora de l. germană. Profesorul Matei, mijlociu de stat, negricios și cam repezit la vorbă, era de o severitate ieșită din comun... dar, drept și corect în aprecieri... ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și, pufnirăm toți în râs. Uite !.. Interveni alt coleg.. Cum aș putea să uit... și, se pomeni în urmă cu mulți, mulți ani. Vă aduceți aminte de ziua aceea când... ne reaminti el, și povesti o întâmplare care ne mai descreți frunțile.. Ei, câte visuri frumoase n-am visat pe vremea aceea !.. încheie conclusiv un alt coleg... cătând cu ochii mijiți spre cer. O jumătate de veac, de noapte și întuneric... a urmat, acelor vremuri. Și, din nou gândurile ne rătăceau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a mai învățat, vă amintiți... „Frumusețea și iubirea ne mai țin în viață” Da, măi băieți, așa e... frumusețea și iubirea ne mai țin în viață.. Ce ne-am face fără ele ?!.. întări alt coleg. La toți ni se mai descrețiră frunțile. Îi priveam pe acei copii... la anii senectuții, cu atâta drag, și îi iubeam atât de mult, pentru frumusețea și curățenia lor sufletească... Păcat.. că n-am fost mai mulți.. Păcat !.. murmură cineva cu amărăciune în glas. În ureche
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
destinul Cetății prin actualitatea subiectelor abordate cu mult spirit analitic și critic, și deosebită elocință, care trădează un robust talent. De la ironia fină până la sarcasmul devastator, aceasta este panoplia utilizată de către autor și pe care lesne o va descoperi cititorul, descrețindu-și fruntea și „deplângând” România postdecembristă odată cu fiecare pagină lecturată. În cartea sa, Ion Cernat ia poziție clară și demnă împotriva celor pe care îi numește eurotonți (de toate culorile politice, zicem noi) și care, după spusa lui P. Maior
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și toți eram concentrați asupra lui. Și lui îi făcea plăcere că își punea mintea la contribuție, creierul să lucreze... Și-l ținea activ, creierul... Să știți că pentru noi deținuții, oamenii ăștia au însemnat foarte mult în închisoare... ne descrețeau frunțile, ne făceau să ne punem probleme, să gândim, și să ne reactivăm creierul și mintea, să nu lâncezească, și așa mai departe... Pentru că dorință comuniștilor, așa cum v-am spus mai ’nainte, era tocmai asta: să ne distrugă și din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fund se citea cu litere l ichide d e aur viitorul străluce al Moldovalahiei...” „....Tot timpul vorbise tăios, cu o abia stăpân ită irit are. El era sărbătoritul și părea mânios de această festivitate. Nici vioara lui Bălănuț nu l descrețise, nici Cotnarul cu miros amărui, ca parfumul frunzei de nuc.” ......................................................................... „... Lu reveni încăpățânată, la apărarea ei: - Ceea ce spune Costăchel și e foarte adevăra t, doved ește încă odată cât sunteți de vanitoși. Chiar gelozia bărbatului e pornită numai din vanitate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fostei bucătării, pătrunde brusc o adiere primăvăratecă, un iz patriarh al de Cotnari și o pală de voioșie humuleșteană. Ulița copilăriei nu mai pare să se fi strămutat pe întinsurile pierdute ale îndepărtatelor galaxii. Frunțile, puțin de tot, se descrețesc. S ar zice că sunt și Med elenii fratelui Ionel pe aici pe undeva, nu s-o fi pitit Hanul Ancuței al tovarășului președinte Sadoveanu pe sub niște uriașe bufete de la capătul încăperii? Tare mă bucur - glăsuiește Mihai Vodă Sturdza, că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și prin nenumăratele semnificații pe care le-a căpătat el în contextul dat. Însăși asocierea celor trei nume - despre care se știe cât de greu ar putea să fie asociate întru ceva anume - a stârnit zâmbete și întrebări care au descrețit frunțile multor prieteni și nu numai pe ale lor. Observația care li s-a impus tuturor celor în cunoștință de cauză a fost că atât Anei Blandiana, cât și lui Nicolae Breban și mie ne-au apărut totuși cărți în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
calculator, cu tot felul de jocuri. Jocuri și iar jocuri... pierdere de timp și oboseală de ochi... Abia atunci când Gruia a ajuns în ultimul an de facultate și a primit și o colaborare din partea unei firme, bunicii și-au descrețit frunțile. În sfârșit, și-au dat și ei seama că statul în fața calculatorului nu a fost chiar o pierdere de timp. Pasul următor a întărit și mai mult această idee. Nepotul realiza, pentru o firmă din Limoges, componente pentru filmulețe
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
La început se aude motivul sumbru, trist, al viorilor. Ele suspină îndoliate. La oboi, pe care-l îngână ceilalți suflători de lemn, apare apoi în major o melodie mai lumi noasă; amintirea faptelor mari pentru care s-a jerfit eroul descrețește pentru o clipă frunțile plecate. Dar atmosfera de doliu revine odată cu reapariția temei inițiale. O parte scrisă în stil fugato răsună asemeni celor mai tragice pagini de requiem. Către sfârșit, durerea devine copleșitoare. Auzim parcă suspine adânci, înecate de lacrimi
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de talent, mă regăsesc cu amuzament ca «protagonist» surprins în cele mai felurite împrejurări, mai mult sau mai puțin plauzibile. Îi mulțumesc lui Ion Barbu pentru «grija» constantă pe care mi-o poartă și sper ca eroul desenelor sale să descrețească fruntea tuturor cititorilor acestui album.“ Traian Băsescu Ion Barbu: „Volumul Odă la Vodă marchează debutul editorial al președintelui Traian Băsescu la Editura Polirom. Din cauza lucrărilor tipografice de durată, el se încadrează ca desfășurare între prima descălecare la Cotroceni și ultima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
ardă complet până la înmormântare. în fiecare seară se face privegherea mortului de către cei apropiați ai casei. în trecutul nu prea îndepărtat la priveghiul mortului unii copii de prin vecini organizau anumite jocuri nu prea ortodoxe care aveau menirea să mai descrețească fruntea celor îndurerați. Așa era spre exemplu „Sosirea berzei, „Țoașca și altele. Uneori copii legau cu o sfoară o mâna de a mortului și în mod subtil o întideau pe la geam afară de unde o trăgeau ușurel dând impresia că mortul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecut serbări cu grupul vocal al cadrelor didactice, cu formația de cor, cu formația de fanfară și cu taraful din comună. Tot aici se organiza uneori, toamna, Ziua recoltei, unde se întâlneau cei mai mulți dintre locuitorii comunei noastre și-și mai descrețeau frunțile la răcoare acestor arbori. Nu departe de acest parc se află vestita curte a lui Ion Franc cu zidărie de cărămidă pe temelie de piatră cu uși și geamuri făcute în Franța și aduse special la Hudești. Mulți ani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la început și l-a lăsat pe Maurizio Arena să continue. Filmările au fost la Roma, la Cinecittà. Toată lucrarea e o șampanie, o glumă savuroasă! Cred că ar plăcea și la București, unde oamenii mai au nevoie să își descrețească frunțile. "Et Dieu créa la femme" Am cunoscut-o pe Viorica Cortez la Geneva. Balansând între frustrare și emoție crispantă, mă pregăteam să încep prima mea repetiție cu Boris Godunov. Moment foarte important pentru mine, fiindcă acest Boris reprezenta botezul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Ciudat cum, întrun apel de susținerea al Mitropoliei Moldovei, sprijinul acordat de comuniști acesteia este menționat ultimul. Același nelipsit pseudoistoric Vasile Vieru vine cu o nouă teorie, parcă pentru a detensiona atmosfera și pentru a descreți frunțile. În 1812 Napoleon Bonaparte dorea și el să cucerească Moldova și Valahia, „...ca să le convertească la catolicism...”. Salvarea a venit de la Rusia, protectoare a ortodoxismului, care a alipit sieși teritoriile de la est de Prut, iar mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, „înțelegând
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
între cei doi. Îi leagă acum o legătură deopotrivă spirituală și carnală: căldura, veselia acestor hohote de râs, care sunt, în felul lor, o primă mângâiere, o făgăduință de fericire. La venirea serii, Catherine se simte victorioasă: a reușit să descrețească fruntea vărului său și să-l facă pe "băiatul mare" de 18 ani să "se îndrăgostească un picuț de ea", o puștoaică "de doar 15 ani". Însă, așa cum se întâmplă mereu, pe Catherine încep curând s-o roadă remușcările. Nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
umblând o-ntreagă zi, Cu cea mai bună grijă te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau Thymele, La fel citește, Cezar și versurile mele. Nici cenzorul prea aspru cu râsul
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
zădărnici nemulțumirile care nășteau zilnic. Ultima remaniere la sfârșitul anului 1885 e următoarea: Ion Brătianu, Internele, M. Ferikide, Externele, Eugen Stătescu, Justiția, C. Nacu, Finanțele, Radu Mihai, Lucrările Publice, generalul Fălcoianu, Războiul, Anastase Stolojan, Agricultura, D. Sturdza, Instrucția. Pentru a descreți frunțile încrețite în luptele politice, pe scena Teatrului Național apare una din cele mai mari primadone ale epocii, cântăreața italiană Adelina Patti. Patti cântă în Traviata și Lucia cu trupa română. Diva a rămas încântată de cântecul și vocea lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]