463 matches
-
de altă identitate etnică; dar ca să-ți asumi identitatea altcuiva într-o manieră susținută, de-a lungul unor narațiuni personale, este îndeobște dificil, și poate chiar să implice o confuzie destabilizatoare sau o dezechilibrare a personalității. Contrastul dintre reflecție și descripție se poate rezuma, în principiu, la o problemă de grad, dar s-ar putea să reprezinte și un contrast important, cu consecințe complexe - de exemplu, chiar pentru evaluări ale sănătății sau bolii mentale. Ajungem astfel la o altă însușire importantă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Interesat de peisajul citadin, ca și de viața satelor, P. va încerca să rețină, caleidoscopic, cât mai multe impresii din spațiul francez: Louvre, Povești lyoneze, Amiens sau Mulțumim pentru speranță, Verdun, Reims etc. Și aici maniera metaforică e adesea exagerată, descripțiile cedând locul unui lirism retoric. Până și un roman, Interogatoriu la iubire (1972), va avea aceleași caracteristici ținând de tenta lirică, la care se adaugă înscrierea într-o tematică agreată în epocă: lupta comuniștilor împotriva legionarismului. Antiteza bine-rău e fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
zgomotos spasmul onanist). Autorul nu pregetă să descrie fornicații în grup, sub aceeași grilă a unui realism devastator. Nimic gratuit în abordarea derapajelor psihofiziologice, în tonul burlesc de carnaval al cruzimii, al măștilor dezînsuflețirii. O mare parte din dialoguri și descripții au gustul aforismului, ca de pildă: Căutarea obsesivă a purității este pentr·u creație o sinucidere", astfel încât nu trebuie să ne mire că hrana spirituală a cititorului postmodern poate fi un cocteil de Purcell și Prince. Anxiosul, febrilul, cinicul contratimp
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și, cum ea deschide fiecare număr, rolul de „editorial” al textelor de pagina întâi trebuie avut în vedere. Bunăoară, ilustrativ pentru această stilistică este poemul liminar inclus în numărul 1, Templul iubirii, în care însuși robustul Al. T. Stamatiad versifică descripția parnasiană a unui edificiu visat, nepământesc, din aur și pietre nestemate, spre a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină/ Căci templul se preface cu-ncetul în ruină”. Și debutul publicistic absolut al lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
inaugurează câteva teme și procedee ce vor deveni obsedante: tema călătoriei spre un punct-centru, numit în această perioadă Vechiul Oraș, iar mai târziu, în perioada prozei - Orașul, realizarea călătoriei într-o lume la granița realului cu ficționalul, în care amănuntul descripției exacte servește construirii unui decor ce nu aparține lumii acesteia, ci alteia, Imaginariei. În perioada 1948-1965, scriitorul nu publică nimic; cărțile încep să-i apară din 1967. La punctul de interferență dintre basm, povestire de aventuri, narațiune cu animale, roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
nu poate fi simultană decât cu caracterul nedeterminat al vitezei acesteia. Totul revine la afirmarea imposibilității cunoașterii obiective a fenomenelor cuantice, datorată unei perturbări prealabile a mediului de observație, prin instrumentele de măsurare folosite. De aici vine și imperativul unei descripții a fenomenului în termeni de probabilitate. Interpretările date acestor principii (verificate experimental) au polarizat comunitatea savanților în două tabere, cea conservatoare (Einstein, Schrödinger, Rosen, Podolsky, de Broglie), respectiv cea novatoare (Bohr, Heisenberg, Pauli). Cei dintâi susțineau din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
deși fiecare dintre ei a furnizat premisele unei „ieșiri” din raportul opozitiv conștiință-lume3. În cazul lui Husserl, principiul corelației fenomenologice asimetrice (între intenția de semnificare și intuiția donatoare) canonizează un raport de transcendență factică prin care orice fenomen primește o descripție parțială, proprie unui existent. Însă existența este pentru Henry contradicția apariției pure, având apetența obiectivării. Pentru el, esențialul se petrece altundeva decât în teritoriul de vizibilizare al intenționalității conștiinței 4. În sistemul de opoziții pe care intenționalitatea le grupează, succesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Într-un eseu celebru despre cele „Patru principii ale fenomenologiei” (1990), Michel Henry a demontat blocajul ontologic (teza despre „identitatea de esență” dintre apariție și ființă), cel gnoseologic (reductibilitatea fenomenalității la intuiție, fie ea și categorială), cel ontic (fenomenologia ca descripție a „lucrurilor însele”) sau donologic („câtă reducție, atâta donație”). M. Henry crede că formele de manifestare intramundane (pentru care trupul înseamnă doar un suport al calităților sensibile) nu sunt comensurabile cu esența manifestării: viața revelată în autoafectare. Michel Henry ni
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acel Trup mistic în care mădularele sănătoase le compătimesc pe cele bolnave. Într-un mediu caracterizat de legile inseparabilității, așa cum este Biserica, se cere o precizie „cuantică” în oricare intervenție „chirurgicală”. În fine, „ontologia socială” a Bisericii depinde de o descripție teologică fundamentală. J. Milbank aduce din nou în discuție dogma trinitară a creștinismului, pe care o explorează creator în direcția unei ontologii a diferenței. Pentru el, creația transfigurată eshatologic oglindește într-o anumită măsură structura paradoxală a Dumnezeirii. Deplina unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de categoria lor taxinomică. În sfârșit, E. Lovinescu - ale cărui impresii critice preponderent pozitive sugerate de lectura Ciclului morții vădesc mai curând prevalența spiritului de opoziție de la întrunirile cenaclului Sburătorul împotriva tradiționalismului decât o admirație genuină - este evident contrariat de „descripția analitică”, „obiectivitatea notației” și „prozaismul voit” al versurilor, cărora le reproșează, în subsidiar, tocmai instabilitatea generică, urmare „primejdioasă” a „înlăturării voluntare a oricărui aparat poetic”. Singurul critic de marcă al epocii dintre războaie care, elaborându-și discursul în afara unei ideologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
vireze spre o poezie de imagine și metaforă, pastel colorat al trecerii de la vară la toamnă, în care totul se interiorizează, devenind peisaj sufletesc. Plopii de cronică, componentă independentă în ansamblul volumului, este o evocare a Tețcanilor lui George Enescu. Descripția transpune acum o geografie imaginară cu ecou de letopiseț, iar legenda capătă înțelesuri noi în grupajul închinat Meșterului Manole. Formal, poezia lui C. continuă să evolueze spre o severitate geometrică în Infranord (1981). Ciclul Înveșmântarea cu țărmul este un ecran
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
lesne de sesizat. Din punct de vedere cantitativ, miraculosul fantastic deține o poziție minimă și, am putea spune, cu totul accidentală. Curiozitatea este de a vedea cum ,,se laicizează’’ atât recunoscuta solemnitate a tonalității narative, cât și hieratismul ce domină descripția în basmul popular. În fine, exuberanța înfiorat-impersonală a acestor relatări, ca să nu mai discutăm de ,,imponderabilul’’ felului de a exista, în sens biografic, al eroilor, alte caracteristici ce fac din basm un gen prin definiție al indeterminării temporale și spațiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sună,/ Bolnavi veniți pe mare - aduc prinos./ Ion Pillat, iau toana ta drept bună,/ Mă-nchin smerit luminii mari din Cos.” De altfel, poeticul realizat frecvent în versurile lui R. e, în esență, de tip parnasian. Emoția e încătușată în descripție: „Pe-un turn, Sfântul Gheorghe răpune fiara/ lângă o floare de fier enormă, ușor mișcată/ de lună. Se măsoară în chihlimbaruri/ Femeia lungă din nord” (Oraș hanseatic). Cu tot numărul impresionant de vederi extranee (unele contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
și caldă/ și dulce, până la piept,/ toată numai sori și planete” (Să merg la scăldat cu caii). Placheta Gutui japonez (1996) însumează îndeosebi haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred iar în basme,/ un crap de aur” ori frânturi de priveliști diverse: „A face/ umbră pământului/ Om sau cruce/ Cum vrei s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
putut întâmpla, cititorul nu știe și poate nici nu va ști vreodată, iar ceea ce urmează să lectureze, nu știe încă. El memorează întâmplarea inițială și întâmplările ulterioare ei din desfășurarea narativă, într-un fel vizual și construiește acest vizual din descripții verbale pe care nu le separă de interpretarea pe care a construit-o inițial, din surse extratextuale. Aceste procedee interpretative complementare, aflate în relație cu privirea imaginii și lectura textului, constituie surse de nedeterminare interpretativă pentru ambele medii de comunicare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nouă germană în judecata franceză, Arta germană în cântarul lui Péladan. Comentariile succinte pe marginea cărților nou-apărute, din rubrica „Claie peste grămadă”, au un pronunțat accent critic. Lui Eugen Relgis îi sunt reproșate „penuria de acțiune și idei” și „lungimea descripțiilor” din volumul Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui Ovid Densusianu i se neagă calitatea de poet, acesta rămânând „un filolog sârguincios și cu scrupule științifice”. Sunt însă apreciate broșurile Izvorul vieții și Lupii ale lui Pavel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
și confesiunea dezvăluie obsesii și reprimări esențiale. Rememorarea se întoarce ades spre siluetele și umbrele copilăriei, văzută în lumina unui conservatorism aristocratic, idilic și patriarhal (pe care îl va impune proza discipolului său, Duiliu Zamfirescu). Firul epic este aproape inexistent. Descripția, tabloul formează nucleul central. Din experiența poemului în proză autorul reține paralelismul sintactic și orchestrarea frazei, iar din simbolism - metafora animistă, transpoziția de senzații, infuzia sentimentului în peisaj, jocul nuanțelor, sugestia. O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor, Soare și grâu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
punctul de convergență al unora dintre cele mai profunde tendințe ale autorului - violența orgoliului și magia voinței, himera idealului, forța copleșitoare a visului, erosul arzător unit cu aspirația spre puritatea platonică -, remarcabil prin fina transcriere a senzațiilor elementare și excelentele descripții marine, dinamizate de jocul savant al luminii și culorii. Din nefericire, metaforismul baroc, limbajul crud (ce i-a șocat pe contemporani), digresiunea filosofică au trecut Thalassa (pe care autorul a dorit-o operă de complexă sinestezie) în uitare. Dar intelectualizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
rangul de arhetipuri, de funcții simbolice, în jurul lor gravitează întreaga punere sub semnul întrebării a rosturilor pământești ale omului. Cartea se constituie într-un protest vehement împotriva războiului, mergând până la a afirma inutilitatea absolută a eroismului și sacrificiului. Pagini de descripție crudă alternează cu altele, de lirism rafinat, realitatea violentă fiind contrabalansată de întâmplări visate ori imaginate într-o stare de euforie sau halucinație. Tehnica folosită este pe măsura complexității subiectului: relatarea, realizată fie la persoana întâi de un narator participant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
disting în acest plan scene populate de caractere pitorești, elocvente însă mai mult din unghi temperamental decât social: Iancu Dudescu, Sisa Dudescu, Gheorghe Filipescu, profesorul Leon Pascal, inginerul Gheorghe Palada - un fel de supraom dominând vital și spiritual această comunitate. Descripția este minuțioasă, aproape în maniera „artei flamande”, dar evocarea istorică se reduce la atât: pictură a moravurilor ca simplă pictură a moravurilor. Evenimentele, caracterele rămân oarecum disparate, neimplicând o determinare și o cauzalitate strictă, nici opțiuni sau accente din unghiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
lor „combinatorie” e mai mare. Apare într-un poem o imagine: a sufertașului „rozalb” cu „de toate”, care fixează bine întreaga lirică a lui D., funcționalitatea remarcabilă a libertăților ei întreite și suprapuse. Spațiul, mai întâi, se dilată, prin hiperrealismul descripției; timpul, apoi, se „umflă” fantastic, pentru a nu „răni”, prin apăsarea clipei care trece, personajele ciudate care tot apar (de la vârcolacul albastru, îndrăgostit de Clotilda, până la demonii verzi, gigantica spălătoreasă și miraculoasa călătoare); în fine, materia însăși a poeziei poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca urmare a pactului semnat cu Mephiticus, însăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
cu acribie filologică (de care autoarea dă seamă în prefețe) și pentru nonconformista - dar cu atât mai veridica - imagine pe care o oferă despre personalitatea lui Vlad Țepeș. „Toate se leagă în adevăr și ficțiune - scrie Zoe Dumitrescu-Bușulenga - așa încât, de la descripție și portret până la scena de bătălie, toate sunt istoric determinate, dar capătă o integrare literară, estetic certă.” Compoziția polifonică, recursul la tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei contemporane a unui gen literar precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
caz de asalt. În zona de nord-vest a imenselor ruine, Misiunea arheologică germană a descoperit un cippus incomplet, găsit în apropiere de izvorul Lejouje, la o distanță de 9 km de Baalbek. Acesta prezenta un Jupiter-Heliopolitan într-un mod conform descripției lui Macrobe. Partea vestică era ocupată de trei largi intrări având platforme monolite de piatră, în fața porților propileelor; aceste intrări permiteau accesul la spațiul dinaintea marelui Templu. În marea curte a Panteonului se afla o zonă semicirculară, în care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de observator al comportamentelor, dând mai degrabă curs liber fanteziei. D. Anghel îl declara superior, prin farmec și concizie, unui Louis Pergaud, scriitor animalier notoriu, laureat al Premiului Goncourt. Grațios poet al necuvântătoarelor, tandru, comprehensiv, în subtext moralist, G. introduce descripția doar ca un pretext de microscenete gingașe. Pictura sau fotografia în sine nu-l preocupă. Reține însă două-trei ipostaze semnificative, se distanțează sau se apropie de obiect, amplifică sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]