2,278 matches
-
calc mai trist, mai apăsat. Și cerul a pierdut din albastru, Pe fire de iarbă, în rouă, a pus stele, Sunt semne că toate se schimbă Din câte au fost bune în rele. Copii rătăcesc fără vrere Aiurea dezbrăcați și desculți, Iar seara ispitesc pe bunici „Ce noutăți mai știu de părinți?” Nu mi-am găsit timp și nu pot, Când legile le cunoaștem cum sunt, Să dau un răspuns atâtor copii, Care se roagă la Cer îngenunchiați pe Pământ. ION
ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1435300686.html [Corola-blog/BlogPost/352971_a_354300]
-
Atasament > ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Elisabeta IOSIF Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie... Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii rămân goi și singuri. Ce departe-i lumina, care trimite
ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1445367697.html [Corola-blog/BlogPost/368232_a_369561]
-
mergea spre Sihăstria. Ajungând la o mică poiană numită „Poiana Trapezei", l-a întâlnit pe fericitul episcop Ioan, care-l aștepta. Era mic de statură, cu capul descoperit, cu părul cărunt și era îmbrăcat cu o haină lungă de lână, desculț și încins cu o frânghie de cânepă. Nu avea nici toiag, nici traistă, ci numai o ață de metanii făcută de el. Văzând pe duhovnic, l-a binecuvântat cu amândouă mâinile și i-a zis cu glas profetic: „Părinte Teodul
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
verzi și păr bălai, de viață răsfățat ades dar, ne-nțeles! Acum, privind din depărtare, din viața sa fără culoare, sculptat de timp în mod bizar, i se părea așa ilar ca el, alesul celor mulți, să stea pierdut printre desculți, să lupte pentr-un boț de pâine și pentru fiecare mâine. Cu lacrimi grele între gene, pășește-n fiecare zi, alene, spre chioșcul vânzătorului de pește și, așezat pe dig, cerșește. De multă vreme nu mai știe să guste ca
VALURILE VIEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1415073782.html [Corola-blog/BlogPost/349815_a_351144]
-
ALB Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am ieșit în câmpul alb, departe - o buturugă veche, Am înotat în zăpadă, buturuga era acolo, respira greu, Murise de ani de zile, umblasem desculț s-o găsesc, Mulți au murit căutând-o, ea îmi vorbea de trecut. Te iubeam când eram încă tânăr, te iubeam ca pe un frate, mi-a spus, am plâns lângă el, câte doruri, gândind la el, am ascuns? Câte
AM IEȘIT ÎN CÂMPUL ALB de BORIS MEHR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1415511662.html [Corola-blog/BlogPost/371592_a_372921]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DORUL MEU... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului 24 Ianuarie 2015 Zi și noapte prin Ardeal Trece-un Dor fără de cal, Trece dorul meu desculț Ca un fulger peste Munți, Trece dorul meu pribeag, Până sus la Vidra-n prag Și la Horia-n Albac, Ducă-se, eu ce să-i fac? Prin păduri cu umbra rară, Pleacă dorul meu prin țară Și Acasă când
DORUL MEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1422129593.html [Corola-blog/BlogPost/384501_a_385830]
-
includ țara, neamul, vatra. Născut în anul 1935, când bolșevismul stalinist se instaura în Basarabia sub pretextul echității sociale și al civilizației, poetul vorbește despre primii ani ca o perioadă deși săracă, totuși fericită și demnă. „Copilăria mi-a fost desculță. Dar nu m-am jeluit niciodată de asta. Am secerat desculț și porumbul nostru, pe pământulețul nostru, am cules desculț strugurii tămâioși din viișoara noastră, nici ea prea întinsă. N-am argățit la nimeni pentru că este o rușine să argățești
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
se instaura în Basarabia sub pretextul echității sociale și al civilizației, poetul vorbește despre primii ani ca o perioadă deși săracă, totuși fericită și demnă. „Copilăria mi-a fost desculță. Dar nu m-am jeluit niciodată de asta. Am secerat desculț și porumbul nostru, pe pământulețul nostru, am cules desculț strugurii tămâioși din viișoara noastră, nici ea prea întinsă. N-am argățit la nimeni pentru că este o rușine să argățești. La noi numai bețivanii și leneșii care-și vindeau pământul argățeau
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
al civilizației, poetul vorbește despre primii ani ca o perioadă deși săracă, totuși fericită și demnă. „Copilăria mi-a fost desculță. Dar nu m-am jeluit niciodată de asta. Am secerat desculț și porumbul nostru, pe pământulețul nostru, am cules desculț strugurii tămâioși din viișoara noastră, nici ea prea întinsă. N-am argățit la nimeni pentru că este o rușine să argățești. La noi numai bețivanii și leneșii care-și vindeau pământul argățeau. Pământul, atât cât l-am avut, ne-a hrănit
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
inimile goale de cuvinte nu aruncați piatra de sub talpă este un cuvânt atât de dulce prin care curge sânge de mare nu aruncați cuvântul ce se leagă de inimă precum ulise de catarg este o poezie care pășește cu picioarele desculțe peste pietre Referință Bibliografică: apă și pietre / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1213, Anul IV, 27 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
APĂ ŞI PIETRE de VASILE PIN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1398612205.html [Corola-blog/BlogPost/347968_a_349297]
-
la ea când ochii plânși ți-o cer Și când în suflet dorul te cuprinde. Mi-e dor adesea de un timp în care Copil fiind nu cunoșteam ce-i frica Și dornică s-ascult povești pe seară Eu alergam desculță la bunica. Mi-e dor de-acele seri în care totul Mi se părea un vis, o feerie Bunica povestind își torcea tortul Eu ascultam cuprinsă de magie Cel mai frumos era de sărbători Cănd pe ascuns, cu bunul, făceau
DOR DE BUNICA de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1452240902.html [Corola-blog/BlogPost/343057_a_344386]
-
mai frumos era de sărbători Cănd pe ascuns, cu bunul, făceau bradul Zâmbesc când mi-amintesc de câte ori Mă păcăleau că Moșu-a fost cu darul. Trecut-au anii , nu mai sunt copil Am învățat în timp ce este frica Nu mai alerg desculță, nici tiptil Dar tare mi-este dor azi de bunica ! Referință Bibliografică: DOR DE BUNICA / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1834, Anul VI, 08 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOR DE BUNICA de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1452240902.html [Corola-blog/BlogPost/343057_a_344386]
-
și răspunsuri, dezvăluind universul lăuntric al poetului zidit în templul cuvintelor, pregătit să dăruiască lumii candoarea, restituind astfel imaginea unuia dintre cei mai mari poeți români, de la răscruce de milenii - un interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
mamă,/ Numai de tine mi-i dor. S-a mutat pe mormântul mamei toată iarba din abecedarul copilăriei mele. Lili Bobu Apelând la memoria vie a vârstei paradisiace, ce păstrează ea din inocența copilăriei? Grigore Vieru Copilăria mea a fost desculță, pârjolită săraca de ea de focul războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
toi mă alergi să plâng? De ce-mi faci viața atât de furtunoasă? De ce-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea să n-am eu parte? De ce să îți
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1470861279.html [Corola-blog/BlogPost/382498_a_383827]
-
stârnit de mirajul călătoriilor! Uitase că prin minune de neajunsurile vârstei - nu-i plăcea să-i zică „a treia”! Cum orașul în care se stabilise era jos, la Mediterana, alternă drumețiile cu cel mai bun tratament al circulației sanguine, mersul desculț printre pietrele sălbatice ale țărmului marin. Însoțit totdeauna de baston! Într-una din zile, pașii îl aduseră în preajma unei construcții insolite: o biserică din piatră înnegrita de vreme, neîmprejmuita. Înțelese că incinta era de mici dimensiuni, întrucât în fața intrării,înguste
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421139479.html [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
05 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului SOARE REAL Nu vreau un Soare desenat, Sunt sigur, nu mă va încălzi, Îmi doresc un cer înseninat, La Soare ca să pot privi. Caut cărări ce trec prin iarbă, Pe care să merg iarăși desculț, Din stânjenei îmi vreau o salbă, Să-ți povestesc, tu să asculți. Să adun din toate florile parfum, Combinat cu cântece de ciocârlii, Să mergem pe al vieții drum, Cu noile, frumoase melodii. Să avem a câmpiei libertate, Iar soarele
SOARE REAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Soare_real_mihai_leonte_1333626477.html [Corola-blog/BlogPost/359126_a_360455]
-
cealaltă casă, în care fuseseră încartiruiți niște soldați ruși se ducea adeseori, fiindcă-i îi dădeau zahăr și-l aruncau în sus, spre marea lui satisfacție. Rușii se purtau frumos, chiar când făcea pozne păguboase. Avea vreo trei-patru ani când, desculț fiind, își oprise fuga exact în covata în care ei își plămădiseră aluat pentru pâine. Pedeapsa a fost simbolică, unul dintre ei îl ridicase și-l lovise cu latul săbiei la fund, în glumă. Se-ntreba dacă mai erau copacii
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Tablourile în care Octavian Goga, George Topârceanu sau Vasile Alecsandri descriu, într-o manieră personală anotimpurile, impresionează în aceeași măsură sufletele micilor cititori. Tema copilului este abordată și de Marin Preda care prezintă copilăria lui Nicolae Moromete. Zaharia Stancu în ,,Desculț'' prezintă viața satului prin ochii lui Darie. Dumitru Corbea, în ,,Singura cale'', zugrăvește și el aspecte ale unei copilării umbrite de mizerie, așa cum Titina Nica Țene oglindește propria sa copilărie într-o carte de excepție ,,Viața ca o punte''. Aceasta
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CĂUTĂRI ARZÂNDE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului Atâtea frunze te-au strigat pe nume Și-atâtea păsări zbor au irosit În căutări arzânde. Peste brume Am alergat desculță. Am fugit Și-nspre lumină și-nspre întuneric, Și-nspre apus și înspre răsărit. Prin vălul ceții diafan, eteric Sau prin cuprinsul gândului trudit Mi-am desenat cărări de întâmplare. Și-n cuib de disperare-am ațipit! Munți am mutat. Și-am răsturnat
CĂUTĂRI ARZÂNDE de AURA POPA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1400729613.html [Corola-blog/BlogPost/383740_a_385069]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului 1 Iunie 2015 Azi e întâi de Cireșar, Versul meu nu e-n zadar, Sub lumina lui înaltă Sufletul de dor tresaltă... Nu-l auzi tiptil cum vine? Cade rouă pe coline, Hai să alergăm desculți Până-n vară, sus în Munți Și acolo-n iarba deasă, Mire-eu și tu-mireasă, Ca în vremea de atunci Să-ți recit poeme dulci. Parcă mă aud și-acum Tot copil urcând pe drum, Pe un drum de serpentine, Totdeauna dinspre
CIREȘAR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1433173996.html [Corola-blog/BlogPost/382647_a_383976]
-
viață să sar peste cal, după care aveam febră câte o săptămână în șir. Prima dată când eram student, mă aflam în vacanță și travaliul ca un pariu cu mine însumi, a durat exact o oră și un sfert. Eram desculț la mine la țară și, după ce am terminat, din cauza transpirației, amprentele picioarelor se imprimaseră zdravăn în lutul cu care era lipită camera. Sau alegeam să alerg, de regulă dimineața, între o jumătate de oră și o oră și jumătate, simțind
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_6.html [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
și, cine dorește, poate oricând cu puțin efort, să ajungă la cărțile bune. Pentru că și prietenii cei mai buni pot să te dezamăgească într-o zi, dar o carte bună, niciodată. Așa am început să alerg a doua zi dimineața, desculț prin curte, până când m-am pomenit strigat la poartă: - Domnu' Sebastian, sunteți acasă? Am alergat să intru în papuci, ca să nu mai fiu nevoit să dau explicații, ce fac și de ce nu am nimic în picioare, dar vizitatorul meu matinal
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_6.html [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de aici cuvântul per pedes , pe care romanii și grecii îl foloseau în exprimarea mersului pe jos, desculț. Nu este de mirare ca sacrificiul iubirii să fi avut un canon atât de pătrunzător în purificarea trupului ca acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic. Se pare că acest obicei mai dăinuie în
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
castan;poate-am împărțit același colț de cerpe vremea când avut-am aripi de vultur,... XXX. ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014. În toamna frunzelor fecioare, prin parcuri umblă tei desculți; dacă-i privești atent și-asculți, i-auzi, în foșnet de frunzare, târându-și pașii pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]