608 matches
-
1981) principala luptă se dă cu inerția, U. analizând un univers închis, cu puține personaje, în interdependențe aproape maladive. Primul război mondial este urmărit din diferite perspective, cu spaima personajelor că nu înțeleg ce se întâmplă de fapt. Dezorientate, disperate, descumpănite, ele joacă mereu roluri, ceea ce le caracterizează fiind black hole-urile memoriei. Explicația disoluției conștiinței lor stă - crede romancierul - în renunțare: „Asta se întâmplă dacă oamenii pleacă”. Tragismul acestor indivizi mereu călători vine chiar din permanența dorului de ducă și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
nici o lege nu se adoptă în cuprinsul ei fără persistența unei minorități potrivnice sau indiferente, recunoscută drept legitimă în poziția ei de alteritate. Rînd pe rînd, valorile care asigurau legătura socială în democrațiile moderne s-au dovedit erodabile, contestate, depășite. Descumpăniți, în căutare de soluții, analiștii și cercetătorii în științele sociale au trebuit să admită că religia de sub a cărei autoritate proclamaseră că democrațiile occidentale ar fi ieșit se dovedește totuși destul de trainică și în această privință: grupuri destul de largi de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cu prilejul banchetului de la Florența, dedicat celei de a 19-a aniversări a marșului fasciștilor asupra Romei, pe 28 oct.1940, ora 11.00, Mussolini îl informa pe Hitler că armata italiană deja a atacat Grecia. Văzându-l pe Führer descumpănit, Il Duce îl asigura că „totul se va termina în 15 zile”, însă, cu toată inferioritatea în oameni și armament, grecii nu numai că au opus o rezistență dârză, dar au contraatacat. Cele 15 zile promise de Badoglio s-au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
i-am zis: Poftiți gamela mea și dumneavoastră o să-mi aduceți mâncarea. Răspunsul și gestul meu puteau atrage cel puțin călcare în picioare și lovituri până la mutilare. Dar ce s-o fi petrecut în sufletul lui, nu știu. A rămas descumpănit. În timp ce mă îndreptam spre secție, el s-a dus la poarta fabricii, unde era de serviciu un gardian mai vechi, care ne cunoștea. Tovarășe Cordoș, iată ce mi s-a întâmplat. Și i-a povestit aceluia. Care deținut, măi tovarășe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu un aer de savant, știți sigur că dânsa este de vină? Ați făcut analize? Nu cumva vinovatul sunteți dumneavoastră? Iertați-mă, nu vreau să vă jignesc, dar se poate întâmpla! Mă, la asta nu m-am gândit!, a rămas descumpănit. Vă pun o întrebare, dar, pentru binele dumneavoastră, să fiți sincer. Zi, mă! Ați fost vreodată bolnav de boli venerice? Adică de șancăr, mă? Da sau alte boli lumești? Mă, am fost drept să-ți spun, când eram mai tânăr
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
obrăznicia, făcu pe supăratul. Vă supără adevărul? Am să vă pun în față realitatea din acest birou de anchetă. Sunteți părtaș, fără să vă dați seama, la acțiunea de oprimare pe care o execută securitatea din totdeauna. Ofițerul a rămas descumpănit uitându-se alarmat la mine. Domnule locotenent major, eu nu sunt arestat, judecat și condamnat de un tribunal al statului comunist român, anexă a celui sovietic. Eu sunt un ostatic luat plocon, o zestre la care nu aveți dreptul. Pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ale deficiențelor de educație din familie. Principalele disfuncționalități familiale potențial generatoare de devieri de comportament la copil, potrivit M. Petcu sunt : * divergența metodelor educative aplicate de părinți, îndeosebi în ce privește recompensarea și sancționarea copiilor. În asemenea familii copilul este permanent derutat, descumpănit și tentat să-și caute modele de comportament în afara cadrului familial; * atitudinea hiperprotectoare, excesiv de afectuoasă a părinților este contraproductivă din punct de vedere educativ deoarece duce la iritarea copilului și frânează procesele de maturizare psihică; * atitudinea familială indiferentă duce la
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ni se adresă cu o voioșie puțin forțată. „ Domnilor elevi, băieți !.. astăzi, vom învăța noul imn al țării.!” și ne privi, pe toți... alb la față ca varul. „ Adică.. un imn nou, cum vine asta !.. Ne-am privit între noi descumpăniți. N-avem imnul țării ?!” Era încă un „Act”, din acel an, după Abdicarea Regelui, care ne șoca. Nu eram pregătiți să înțelegem profunzimea prefacerilor politice Abia atunci am observat că portretul Regelui fusese înlocuit cu niște portrete ale unor fruntași
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
amintesc că, într-o zi, profesorul Bursuc m-a chemat la el în cabinet și mi-a spus direct: „Toma, următorul curs îl ții tu !”. Era vorba de un curs la disciplina Electronică prin gaze. Am rămas mirat și totodată descumpănit: până la data desfășurării cursului mai erau două zile. Profesorul a observat starea mea și m-a încurajat spunându-mi, printre altele că va fi și el prezent în sala de curs, ceea ce pentru mine era o altă sursă de emoție
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Gorlinsky. Eu doar... plăteam. Într-adevăr, zeci și zeci de plicuri se păstrează și acum. Pe toate scrie același lucru: "Madame Viorica Cortez-Bondeville, 25 Quai de Conti". Dacă veți merge să căutați această adresă, s-ar putea să rămâneți... ușor descumpăniți. Este, nici mai mult, nici mai puțin, decât Palatul Mazarin, de pe malul stâng al Senei, legat prin Pont des Arts de Luvru. Sediul Institutului Fran ței, cu toate Academiile sale, este una dintre cele mai grațioase și mai reprezentative clădiri
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
-l ascultă pe celălalt. Oamenilor le e de-ajuns că pot să delireze cu public pe seama problemelor care tocmai îi preocupă. Ca în zicala: „Vorbim împreună și ne înțelegem separat“. E atât de ușor să aduni în jurul tău o lume descumpănită, care nu știe în cine și în ce să mai creadă! E destul să strigi: „Ascultă aici!“, și strângi urgent lângă tine o mie de frustrați. Vechea zicală din Homer suportă o adaptare: „Ferește-te de isterici chiar și când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
îl aprecia și stima mult, Friedrich Schiller, teoria sa privind metarmofoza plantelor. Ca să fie cât mai convingător în timpul expunerii făcea desene și scheme logice. Când era convins că a izbutit să-și convingă prietenul de epocala sa descoperire a rămas descumpănit, când Schiller i-a spus: „Asta nu e experiență, e o idee.” Goethe avea să scrie mai târziu: „Nimeni nu a îndrăznit să accepte maniera mea de exprimare. Este cumplit de dureros să constați că nu ești înțeles, după atâtea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Constantinopol împreună cu (hai să-i spunem pe nume) Alice !” „Foarte frumos, Măria Ta, dar ați uitat că de Paști sunteți așteptat de Majestatea Sa Regina ? Este în programul Măriei Tale ca o dată pe an, de Paști, să mergeți la mama.” Descumpănit prințul spune: „Bine, dar mă duc altădată !” „Măria Ta, eu vreau să vă pun o întrebare: oare așa de puțin stă în cumpănă dragostea față de mama și dragostea față de o fetișcană, care azi este, și mâine nu este, iar ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu s-a trezit. A repetat gestul ceva mai apăsat. Nimic. Marinica nu se mișca. Din instinct, și-a apropiat botul de al ei pentru a-i simți răsuflarea. Dar prietena lui nu mai trăia: murise. A stat câteva momente descumpănit. Apoi, într-un târziu, înțelegând semnificația tăcerii ei prelungite, s-a ridicat pe verticală în toată înălțimea și măreția lui, scoțând un răget cutremurător, încât toți îngrijitorii s-au repezit buluc la boxă să vadă ce sa-întâmplat. Văzându-l ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
avusese până atunci Moldova. Vara anului 1946. Într-o seară, în timp ce noi stăteam, ca de obicei, în spațiul cu valențe multiple căruia în Moldova i se spune chiler, a intrat deodată bunicul meu Grigore. Mi s-a părut puțin dezorientat, descumpănit, nu era în apele lui. Se uita cu ochi iscoditori, în defensivă, încercând să-și dea seama ce credem noi despre apariția lui inopinată. Această analiză circumspectă a terenului a durat doar câteva secunde. Frații mei nu au fost deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mare poftă, iar Haiduc avea, desigur, și el, partea lui de ronțăit. Prin urmare, nu putea bea apă din pârâiaș. Din reflex, se întorcea din nou la crăticioara lui smălțuită, care era uscată, fără fir de apă. Stătea câteva clipe descumpănit, apoi scotea câteva lătrături puternice, până când bunica îi punea apă, nu însă fără a-l "gratula" cu vorbe de ocară: Și ai măi jăboi, și, țâ s-o făcut săti?? Na! ie di crapâ-n tini șî tacâ-ți fleoanca!! Nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
niște becațe, continua, imaginându-și cum bietele păsări stăteau pitite în ascunzișurile lor, așteptându-l pe el să le împuște pe la spate. Și vorbea, vorbea, de parcă împleticirea picioarelor lui depindea de asta. Nici nu observă că Ion rămăsese în urmă, descumpănit și posomorât, ca un câine jigărit, părăsit de stăpânul său, numai să nu-l mai audă lătrând, să nu-i mai tulbure somnul liniștit din toiul nopții. Îndată ce se dezmetici aerul răcoros își făcea efectul Ion încercă să spună ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
peste 40 de ani cât am profesat ca dascăl, din care 27 numai la această școală. Când am fost invitat să particip la deschiderea noului an școlar și mi s-a adresat rugămintea de a lua cuvântul, am rămas puțin descumpănit. Mi-am pus întrebarea: ce le-aș putea spune colegilor, elevilor, părinților fără a aluneca în banalități? Să le spun elevilor să fie cuminți și silitori la învățătură? Aceste sfaturi le primesc de la părinți și bunici în fiecare zi când
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
comerț, finanțe, comunicații, cultură, artă etc., într-o dezordine redutabilă și într-un ritm ce se accelerează pe măsura progresului tehnologic. Dar acest continent numeric e o "junglă" plină de riscuri, în fața cărora chiar elitele cele mai avangardiste se simt descumpănite, măcar pentru faptul că toate vechile reguli internaționale, convenții, coduri etc. devin caduce, se dizolvă continuu într-o ectoplasmă planetară, un non-loc magic în care deja cei mai puternici își instalează imperiul. A treia revoluție este cea genetică, promovată pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
imagini ale revoluției române din decembrie 1989, așa cum au apărut ele pe ecranele de televiziune din toată lumea. Fusese, s-a spus, prima revoluție „în direct”: un dictator fugea cu elicopterul de pe clădirea guvernului, străzile erau pline de tancuri, de soldați descumpăniți și de civili exaltați. Se trăgea din toate părțile. Euforia nu se putea încă deosebi de teroare, speranța se asocia cu doliul. Ulterior, analiști de toate felurile, din România și din afara ei, au căutat și au găsit argumente pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indici de evoluție a tulburărilor psihologice" Reticența (sau chiar rezistența) unor psihanaliști față de ideea unui diagnostic, ca și respingerea oricărei semiologii - asimilată unei ingerințe comportamentalist-psihiatrice sterile - sunt bine cunoscute. Partizanii acestei poziții vor fi, fără îndoială, surprinși și poate chiar descumpăniți citind două lucrări recente. Prima, Psyho-analytic Diagnosis. Understanding Personality Structure in the Clinical Process (Diagnosticul psihanalitic. Pentru o înțelegere a structurii personalității în procesul clinic), îi aparține lui McWilliams (1994), care desfășoară importante activități clinice, de formare și supervizare, și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care apar în confruntarea cu inevitabilul. Un alt exemplu de activism ne este oferit de echipele de educatori care uzează în mod intensiv de metode pedagogice sau educative destinate elevilor cu probleme la învățătură sau copiilor autiști, dându-le părinților descumpăniți iluzia „vindecării” copilului lor. De fapt, aceste echipe nu caută decât să mascheze angoasele tuturor. Relații cu alte mecanisme de apăraretc "Relații cu alte mecanisme de apărare" Atunci când activismul contracarează o pasivitate subiacentă sau chiar o depresivitate (Gut, 1993), el
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Înainte, toată lumea mă vedea ca pe o persoană foarte amabilă, foarte blândă; eram practic incapabil să zic «nu», să mă opun direct cuiva, eram terorizat de violență; totodată, aveam uneori accese de violență și de furie incontrolabilă, care mă lăsau descumpănit, cu un sentiment intens de culpabilitate”. Analizatul își continuă reflecția despre el însuși, remarcând că acum reușește să-și apere punctul de vedere fără angoasă și că, în paralel, accesele sale de furie sunt mai rare. De asemenea, el se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ani, bine adaptat, a cărui mamă este o femeie insuportabilă, preocupată să-i strice efectiv viața fiului ei. La una dintre întrebările care urmează construirii satului: „Unde s-ar putea afla casa mamei dumneavoastră în acest sat?”, Charles se arată descumpănit și mărturisește că nu s-a gândit de fapt să-i construiască mamei sale o casă. După o pauză, el face o remarcă aparent fără legătură cu întrebarea anterioară: „Ia te uită, am uitat să fac un cimitir în satul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ci mentalitatea unor mari colectivități. Cu toată bogăția de date pe care le dă cu sârg din documentele vremii aflate în mari biblioteci și arhive, autorul citat nu are posibilitatea înțelegerii genezei, sensurilor și duratei crizei conștiinței, tocmai pentru că rămâne descumpănit atunci când piesele arhivistice (în ultimele decenii ale secolului) nu mai oferă prilej interpretărilor de istorie economică. Ce ne rămâne de făcut în acest caz? O istorie sociologizantă, una a ideilor? Probabil că și una, și alta. Kisfaludy Katalin, Mathias Rex
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]