308 matches
-
mai greu de schimbat. Pentru a explica procesele pe termen lung, cercetătorii vorbesc despre modificarea a cinci tipuri de structuri de cunoaștere sub efectul violenței mediatizate: credințele, atitudinile, schemele de percepție, așteptările și scenariile. Schimbările ce intervin pot induce o desensibilizare emoțională majoră față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale însă depind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
95, 97, 117, 135, 198, 221 normativă 83, 143, 146 Cultură 94 (sub) cultură 95-96, 128 D Delicvență 74, 84, 216-219 tardivă 217 precoce 217 Densitate spațială 45 socială 45 Deplasare 123, 126 Dezangajare morală 182 Dezordine 72 empatică 74 Desensibilizare cognitivă 84, 88, 97, 190, 193, 197 Dezumanizare 90, 232 Dezinhibare 90, 191 Dispoziție 78 Drog 204 E Efect pe termen scurt 97, 194-195 pe termen lung 97, 195-196 Efectul armei de foc 63, 126, 176 Elaborare cognitivă pe baza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe motivul încălcării regulamentului de ordine interioară. Majoritatea strategiilor adaptative din timpul verii vizează sporirea accesului la aceste spații de culise, "geografii ale libertății" cum le-a numit Erving Goffman. Deformat, dereglat, anesteziindu-i-se trăirile și emoțiile, corpul trece printr-o desensibilizare psihică și fizică, vizibilă în ușurința cu care suportă înfigerea unor cuie în cap, în limbă, în membre sau diverse părți ale trupului, îngurgitarea unor obiecte dure sîrmă, cioburi, cuie, ace etc., în tăierea venelor, mutilarea membrelor. Cele mai multe autoagresiuni se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
incapacitatea de a răspunde identic la stimuli iterativ aplicați, atingând o epuizare mult mai precoce. Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt alterarea receptorilor de insulină, alterarea hipotalamusului, modificarea controlului feedback al eliberării hormonului de creștere sub acțiunea IGF-1 circulant, desensibilizarea sistemului colinergic, inclusiv la nivelul unităților motrice musculare. Fragilitatea membranară explică și afinitatea scăzută a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt alterarea receptorilor de insulină, alterarea hipotalamusului, modificarea controlului feedback al eliberării hormonului de creștere sub acțiunea IGF-1 circulant, desensibilizarea sistemului colinergic, inclusiv la nivelul unităților motrice musculare. Fragilitatea membranară explică și afinitatea scăzută a transportorilor (de exemplu, dereglarea aportului imediat al glucozei în celula musculară și mai ales la neuron);dezadaptarea la situații de stres determinată de capacitatea celulară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
organism integru din punct de vedere morfofuncțional, solicitat însă de efortul fizic. Principalele substrate funcționale solicitate de efort, cărora li se adresează refacerea sunt: * neuropsihic * neuromuscular * endocrino-metabolic * cardio-respirator 2.1 Sistemul neuropsihic Mijloace care accelerează refacerea neuro- psihică: * psihoterapie (demonstrație, desensibilizare, detensionare, activare, convorbiri, sugestie, tehnici de relaxare neuropsihică, autosugestie, antrenamentul psihosomatic sau training autogen) * acupunctură * acupresură * masaj * oxigenare naturală / artificială * hidroterapie caldă * medicație: glucoză, vitamine, Mg, glicocol, Piracetam, Diazepam 2.2 Sistemul neuromuscular În principal, musculatura are două roluri: cel
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
psihică optimă pentru concurs, să-și inducă și să-și mențină un tonus psihic corespunzător activității competiționale. a) Metode de reglare - prin intervenție exterioară; - convorbirea terapeutică cu psihologul sau antrenorul sau medicul de lot; - demonstrația, convingerea; - sugestia, hipnoza; - procedee de desensibilizare; - procedee psiho-farmacologice; - procedee fiziologice (saună, masaj, duș); b) Metode de autoreglare - autoeducația; - autosugestia; - relaxarea; - antrenamentul psihoton; - antrenamentul mental; Aceste metode rezolvă următoarele probleme pentru sportivi: 1) Creșterea clarității și preciziei reprezentărilor mișcărilor care stau la baza realizării actelor motrice. 2
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și o recompensă pentru un comportament corect (a nu se subestima puterea unei recompense pozitive). 3.4.11. Principiul evidențierii tulburărilor senzoriale Mulți indivizi cu autism prezintă hipersensibilitate sau hiposensibilitate. Aceste tulburări necesită ocuparea unui loc important în cadrul terapiei, vizând:desensibilizarea copiilor la diferiți stimuli; - asistarea copiilor în vederea înregistrării și procesării stimulilor de mediu (scoaterea în evidență a stimulilor);aflarea cauzelor senzoriale pare pot sta la baza tulburărilor de comportament (necesitatea unei perioade de timp mai lungi pentru procesarea informațiilor verbale
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
administrează antiemetice la nevoie - Considerați administrarea de antagoniști ai receptorului - Profilaxia grețurilor și a vărsăturilor secundare chimioterapiei - Utilizați cea mai activă schemă de tratament antiemetic în concordanță cu regimul chimioterapic ce urmează a fi administrat și recomandați terapie comportamentală cu desensibilizare sistematică - Secundare radioterapiei - Risc crescut: se administrează antagoniști ai receptorilor 5-HT3 singuri, sau în asociere cu corticosteroizi - Risc intermediar: se administrează antagoniști ai receptorilor 5-HT3, sau antagonist al receptorului de dopamină - Risc scăzut: antiemetice (antagoniști ai receptorilor 5-HT3, sau ai
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
în vedere / 36 • Ion Barbu. Lucrurile care se văd și forma increatului. Imaginea-undă / 40. Decreația vizibilului / 49 • B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii. Lumină și transparență: o viziune a sufletului / 54. Scena originară / 62 • Ion Vinea și epifania vizibilului. Irealizare și desensibilizare / 67. Departele - un peisaj evacuat / 73 • Perspectiva inversă în poezia lui Adrian Maniu / 78 • Ion Pillat. Jocul imaginii în fuga ființării. Vederea din umbră - în lumina neobișnuitului / 87. Ce dă transparența / 93. Epifania ca dia-fanie / 95 • Dan Botta. Despre sufletul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
seară", "clopot de timp și de moarte", "sufletul meu de tăcere". Dar stingerea aceasta aprinde poemul, luminează mai intens decât orice apariție; ea lasă nespusul să ne atingă, dăruind priveliștea genuină a tăcerii. Ion Vinea și epifania vizibilului Irealizare și desensibilizare Vorbeam de trecere prin intermediul luminos al transparenței care este chiar trupul subtil, invizibil, al diafanului. Caz în care nu avem de a face propriu- zis cu apariția unei imagini clar conturate, ci cu imaginea clarității înseși. Imagine evanescentă, fragilă prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în decapsularea poemului, reducție radicală în urma căreia ceea ce vorbește strălucind e esența pură, "peisajul lăuntric" al unei imagini numenale. Cu revelarea unui astfel de peisaj ne întâlnim în poemul postum Lumină stranie 10. Efectul irealizării se împletește cu cel al desensibilizării, căci ecartul dintre realul sensibil, determinare definitorie pentru ființa-aici, și dispariția oricărei manifestări fenomenale se deschide încă de la început 11. Un început care, pe de o parte, dă seama de originea semnificabilului însuși iar, pe de alta, creează nesperata
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a realității. Prin urmare o imagine nereprezentativă, ștearsă din registrul lumii, o urmă a vizibilității evacuate. De subliniat că limpiditatea nu este o calitate intrinsecă privirii; semn al golului de vedere, ea însemnează locul dispariției, timpul realității scurse 12. Aceeași desensibilizare caracterizează și glasul "fără cuvinte" sau "cântul numai", fără nume: semne obscure în care limpezimea însăși nu dă nimic de văzut, ocupă distanța creată de profunzimea altei dimensiuni. Desensibilizare nu înseamnă aici non-afectare, ci ființare ne-suferită, dezafectată, în afara oricărei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de vedere, ea însemnează locul dispariției, timpul realității scurse 12. Aceeași desensibilizare caracterizează și glasul "fără cuvinte" sau "cântul numai", fără nume: semne obscure în care limpezimea însăși nu dă nimic de văzut, ocupă distanța creată de profunzimea altei dimensiuni. Desensibilizare nu înseamnă aici non-afectare, ci ființare ne-suferită, dezafectată, în afara oricărei experiențe; este procesul prin care ființarea se întoarce la simpla ei posibilitate sub-înțeleasă, acolo unde ea e pozitivitate a unui sensibil insesizabil 13. Cât despre limbaj, el e vocea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în suspensie, în urma trecerii ce nu mai lasă nimic de văzut și de spus? Ce mai e de văzut și de spus în această reducție totală a vizibilității și a rostirii? Dar nu totul e absent în urma irealizării și a desensibilizării. În orice caz, nu un nevăzut absolut, un nespus ireductibil: "O stranie lumină te urmează/ pretutindeni unde-ți porți surâsul,/ palidă lumină, stăruie sărutul,/ veștedu-i sărut, de-a lungul vremii". Ceea ce urmează - și se arată drept urmă neștearsă, stăruitoare - este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
formează comunicându-și prezența. Totuși, o prezență inaparentă, imprezentabilă ca atare în cuprinsul unui cogito. Lumina întrupată (lux incorporata) face însă posibilă proiecția unei imagini pe ecranul invizibilului tocmai în virtutea eclipsării sensibilului. Tot ce era ecranat prin irealizare, învăluit prin desensibilizare dobândește o nouă realitate, cealaltă realitate posibilă a epifaniei invizibilului în vizibil. Funcționează aici o tehnică de vitraliu, întrucât ceea ce pare ocultat, pus în absență ontologică, transpare nu prin sine, ci prin filtrul luminii care îl pune în evidență. Nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de aer într-o apă/ Atât de senini. O pace apărând treptat la orizont ca o navă,/ Și timpul ca un fum prin mâinile noastre de apă". Ultima imagine ia naștere în timpul care se scurge, în lipsa de timp ce marchează desensibilizarea prin chiar semnele sensibilului defunct (fum, apă). Imagine a absenței, ea se dă ca absență prezentă în fum și apă, imprezentabilă însă în curgerea însăși, în trecerea în care nu apare decât dispariția ei. Lume fără loc și fără timp7
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sa bogăție și minunăție"47 - înseamnă a te goli de toate cele lumești pentru a nu lăsa decât golul inimii în calea luminii ce trece și strălucește. "Suișul inimii"48 presupune nu doar exercițiul ascetic al demundaneizării, ci și al desensibilizării; datele perceptive nu mai înregistrează spectacolul multiform al lumii părăsite; simțurile sunt îndreptate spre un nou orizont în care tot ce se vede ("lumina-naltă a marelui azur" sau "pur azur de duh"49) se aude ("asculți cum auie, prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și Grundy (201) cu aproape trei decenii în urmă, hiperglicemia poate fi atât rezultatul disfuncției β-celulare, cât și cauza ei. Disfuncția β-celulară secundară hiperglicemiei poate fi expresia insulinorezistenței periferice, exprimată și la nivelul acestor celule. Robertson (171, 172) vorbește de „desensibilizarea celulelor β” în T2DM, echivalentă cu scăderea capacității celulelor β de a percepe prompt valoarea glicemică crescută și de a răspunde adecvat față de această creștere. Fenomenul este parțial reversibil prin obținerea terapeutică a unui control metabolic bun, în special după
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în celulele insulinodependente (adipocite, țesut muscular și hepatocite), fie prin modificări survenite în activitatea receptorilor insulinici, fie prin defecte ale transportorilor de glucoză (GLUT4). Afectarea insulinosecreției se înregistrează numai față de creșterea glucozei, acțiunea stimulilor neglucozici fiind păstrată. Un efect de „desensibilizare” a celulelor β a fost avansat ca ipoteză pentru scăderea, după 16-20 ore de perfuzie continuă cu glucoză (11 mmol/l, adică 280 mg/dl), a celulelor β pancreatice izolate. Acest efect nu pare a se datora alterării metabolismului glucozei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
metabolismului glucozei în celula β. El apare însă atunci când creșterile glicemice sunt cronice. Robertson și col. (172) au propus ca termenul de glucotoxicitate să fie rezervat alterărilor ireversibile în funcția β-celulară (ca, de exemplu, transcripția și translația genei insulinei) în timp ce „desensibilizarea” față de glucoză să fie rezervată modificărilor reversibile în stocarea insulinei, în căile metabolic i.c. și în procesul exocitozei. Pentru explicarea celor două procese s-au efectuat o serie de studii experimentale la animal, pe insule izolate sau pe celule
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
insule izolate sau pe celule β izolate, cel mai ades de la rozătoare. Extrapolarea acestor date la om este hazardată, întrucât celula β pancreatică umană diferă în multe privințe față de celula β a diferitelor animale. Prima implicată în explicarea „glucotoxicității și „desensibilizării” celulei β a fost glucokinaza, care prezintă un paralelism funcțional (curbă doză/răspuns) cu capacitatea insulinosecretorie. În plus, defectul genetic al glucokinazei reprezintă substratul MODY2. Extinderea implicării glucokinazei în T2DM clasic nu are însă un bun suport faptic. Mai curând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
SM orice agent viral. Unele cercetări indică o reducere a frecvenței puseelor acute din SM, după administrarea de izoprinosină. Chimioterapia cu medicamente antibacteriene și antifungice nu a dat rezultate bune și nu se recomandă acest tratament în SM. Tratamentul de desensibilizare este unul din tratamentele de la care se așteaptă rezultate spectaculoase. Pentru desensibilizare se folosesc extracte din creierul de porc sau vită care conțin proteina bazică mielinică, cu proprietăți antigenice răspunzătoare de producerea bolii experimentale (EAE). Ponind de la constatarea că doze
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
acute din SM, după administrarea de izoprinosină. Chimioterapia cu medicamente antibacteriene și antifungice nu a dat rezultate bune și nu se recomandă acest tratament în SM. Tratamentul de desensibilizare este unul din tratamentele de la care se așteaptă rezultate spectaculoase. Pentru desensibilizare se folosesc extracte din creierul de porc sau vită care conțin proteina bazică mielinică, cu proprietăți antigenice răspunzătoare de producerea bolii experimentale (EAE). Ponind de la constatarea că doze mari, repetate pot preveni sau suprima dezvoltarea EAE, prin producere de anticorpi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să nu fie copleșitoare. Avansarea de-a lungul scării ierarhice se face progresiv, începînd cu situațiile care provoacă o anxietate redusă și continuînd cu cele care declanșează o reacție mai gravă. Deși putem observa similitudini de formă și principiu cu desensibilizarea sistematică (care se bazează mai ales pe expunerea în imaginație), procedurile implicate de expunerea gradată diferă din două puncte principale de vedere. În primul rînd, expunerea se face pe cît posibil în situații reale, și nu în imaginație. În al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]