290 matches
-
2 ml, la 5 ml, 10 ml, 50 ml, 100 ml până la 150 ml. Acest aport se face la intervale de 60 de minute și întotdeuna sub supraveghere medicală, timp de una, două sau trei zile, informează 20min. Metoda urmărește desensibilizarea față de alergen prin expunerea organismului la anumite doze de alergen și obișnuirea organismului cu alergenul.
Care sunt alimentele care provoacă alergii adulților () [Corola-journal/Journalistic/66857_a_68182]
-
protocolară în dramatismul său ușor emfatic. Cuvintele apar ostentativ absorbite de gol, autorul urcă pe eșafod arborînd o ținută elegantă, existența e contrasă în imaginea teatrală a unei morți predispusă la un dialog monden. Acuta sensibilitate e înlocuită de-o desensibilizare („indiferență”) vădit jucată: „se face gol între cuvinte/ și mașina de scris/ gîndește o execuție elegantă/ Ca să fiu sincer/ urc scările eșafodului/ nelipsit de garoafa mea roșie/ garoafa de care niciodată nu mă despart/ și care poate ține loc/ și
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
extrovertirii, în cel de-al doilea cu o imagine a introvertirii. Probabil că nici un poet român actual nu ilustrează mai convenabil a doua ipostază decît Constantin Abălută. Fugă de sine a eului are loc, in productia d-sale, nu prin desensibilizare, printr-un act de sterilizare a lirismului, ci printr-o sumisiune subînțeleasa față de conduită acestuia. Eul nu se demite, ci transcende în spațiul misterios al poeziei. În viziunea lui Dodds, pentru antici individul conta mai puțin ca entitate decît ca
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
după prevederile cuprinse în el!! Căci prin cunoașterea lui prealabilă parcă ai fi dobândit o adevărată cunoaștere. Absurdul acesta se impune prin repetarea nesfîrșită a aceleiași imagini a "lumii proprii" care astfel pare a se obiectiva. S-a produs o desensibilizare a reprezentării lumii care a devenit identică cu ea însăși, neschimbată, deci "obiectivă". Obiectivitatea, convenție acceptată pentru o clipă uzurpează însăși eternitatea. Posibil și imposibil De fapt gândirea se chinuiește într-o meditație neîntreruptă despre "posibil" și "imposibil". Întreaga lume
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
înțelegerii modului în care apar reacțiile fobice - de exemplu, un zbor turbulent poate determina frica de a mai zbura cu avionul - și, uneori, sugerează și soluții. Tehnicile comportamentale se pot aplica pentru a decondițona reacțiile fobice. Despre aceste programe de desensibilizare sistematică, vom discuta în secțiunea dedicată tratamentului. În afară de condiționarea clasică, mai există și alte explicații comportamentale ale fobiilor: observarea, modelarea și condiționarea operantă. Studiile au arătat că, la unii copii, reacțiile anxioase și de teamă au legătură cu modelul matern
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
metodei modelării în asociere cu practica întărită (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în categoria „metodelor de tratament potențial eficiente”. Printre acestea se numără desensibilizarea in vitro, desensibilizarea in vivo, modelarea filmată și intervențiile comportamentale cognitive bazate pe autoinstruire. Tehnica desensibilizării sistematice este folosită frecvent pentru atenuarea fricii și constă în expunerea treptată a persoanei la obiectul sau evenimentul de care îi este frică și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
asociere cu practica întărită (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în categoria „metodelor de tratament potențial eficiente”. Printre acestea se numără desensibilizarea in vitro, desensibilizarea in vivo, modelarea filmată și intervențiile comportamentale cognitive bazate pe autoinstruire. Tehnica desensibilizării sistematice este folosită frecvent pentru atenuarea fricii și constă în expunerea treptată a persoanei la obiectul sau evenimentul de care îi este frică și în anularea asocierii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în categoria „metodelor de tratament potențial eficiente”. Printre acestea se numără desensibilizarea in vitro, desensibilizarea in vivo, modelarea filmată și intervențiile comportamentale cognitive bazate pe autoinstruire. Tehnica desensibilizării sistematice este folosită frecvent pentru atenuarea fricii și constă în expunerea treptată a persoanei la obiectul sau evenimentul de care îi este frică și în anularea asocierii între acesta și emoție (frică) prin înlocuirea cu o emoție incompatibilă cu teama
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acestei metode în funcție de modul de asociere a stimulului constituit de obiectul fricii cu reacția de relaxare, asociere ce poate fi in vivo (în realitate) sau imaginară. Studiile sugerează că tehnicile in vivo sunt superioare celor in vitro și că folosirea desensibilizării in vitro este, totuși, mai eficientă decât lipsa oricărui tratament. De reținut Wolpe (1958) a elaborat proceduri de desensibilizare sistematică pentru a contracondiționa progresiv reacțiile de frică. Pornind de la premisa că relaxarea și anxietatea sunt reacții incompatibile, programul cuprinde mai
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fi in vivo (în realitate) sau imaginară. Studiile sugerează că tehnicile in vivo sunt superioare celor in vitro și că folosirea desensibilizării in vitro este, totuși, mai eficientă decât lipsa oricărui tratament. De reținut Wolpe (1958) a elaborat proceduri de desensibilizare sistematică pentru a contracondiționa progresiv reacțiile de frică. Pornind de la premisa că relaxarea și anxietatea sunt reacții incompatibile, programul cuprinde mai multe etape ce permit reducerea treptată a anxietății. Etapa 1: Clienții sunt învățați cum să ajungă la o relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de grup (Flannery-Schroeder & Kendall, 2000). Programul acesta se concentrează asupra dezvoltării și practicii abilităților de coping și se bazează în foarte mare măsură pe componente orientate către comportament, cum ar fi expunerea in vivo la situații ce produc teamă, în vederea desensibilizării sistematice. De reținut Programul „Coping Cat” îi ajută pe copii să își atenueze anxietatea prin înțelegerea și recunoașterea reacțiilor fizice și elaborarea de strategii de rezolvare a problemelor pe baza următoarei formule mnemotehnice: F Frică simți? E E oare lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
categoria tulburărilor cu debut în copilărie? anxietatea generalizată fobia specifică mutismul selectiv anxietatea de separare Un terapeut elaborează o ierarhie a fricii și prezintă imagini selective asociate cu instrucțiuni de relaxare musculară profundă. Această tehnică se numește procedura lui Rachman. desensibilizare sistematică. programul „Coping Cat”. sensibilizare in vivo. Teama de a avea atacuri de panică repetate determină adesea frica de a ieși în spații deschise, cunoscută ca și nevroza de angoasă. arahnofobie. fobie socială. agorafobie. Care din următoarele comportamente este un
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și o componentă somatică. Pentru lista acestor instrumente, vezi secțiunea „Pe scurt 7.2”. Tratament În lipsa unor date empirice cu privire la tratamentul tulburărilor somatoforme la copii și adolescenți, experiența clinică sugerează folosirea metodelor comportamentale sau cognitiv-comportamentale care conțin și elemente de desensibilizare sistematică și de conștientizare a tulburării prin educație. Cel puțin un studiu menționează reușita terapeutică a unui program cognitiv-comportamental combinat cu administrarea de inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei la adolescenții cu sindrom dismorfic corporal (Albertini, Philips & Guevremont, 1996). Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
să nu fie copleșitoare. Avansarea de-a lungul scării ierarhice se face progresiv, începînd cu situațiile care provoacă o anxietate redusă și continuînd cu cele care declanșează o reacție mai gravă. Deși putem observa similitudini de formă și principiu cu desensibilizarea sistematică (care se bazează mai ales pe expunerea în imaginație), procedurile implicate de expunerea gradată diferă din două puncte principale de vedere. În primul rînd, expunerea se face pe cît posibil în situații reale, și nu în imaginație. În al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
expunerii, au observat că ameliorarea anxietății sociale poate avea loc în prezența persistenței abilităților sociale reduse și că, dimpotrivă, eșecul tratamentului nu este prezis de abilitățile sociale scăzute. Exersarea abilităților sociale este un pachet complex cu elemente de expunere și desensibilizare, repetiție comportamentală și modelare a comportamentului adecvat (Emelkamp et al., 1985a; Marks, 1985) dar nu se știe ce aspecte ale pachetului ar putea fi eficiente. Elementul cel mai activ pare a fi expunerea, de vreme ce pacienții se descurcă la fel de bine dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ce necesită interacțiune socială (Stravynski și Greenberg, 1989; Stravynski et al., 2000). La pacienții cu TPE, exersarea abilităților sociale poate prezenta beneficiul de ameliorare a performanței sociale și sporire a comportamentelor prosociale. Tratamente comportamentale Recunoașterea succesului tehnicilor de expunere și desensibilizare în tratarea altor tulburări fobice a dus la testarea acestor tehnici în managementul fobiei sociale. Studiile care utilizează tehnicile desensibilizării imaginare au fost în mare parte terminate înainte de publicarea DSM-III, folosind subiecți diagnosticați diferit ca fobici social, disfuncționali social și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezenta beneficiul de ameliorare a performanței sociale și sporire a comportamentelor prosociale. Tratamente comportamentale Recunoașterea succesului tehnicilor de expunere și desensibilizare în tratarea altor tulburări fobice a dus la testarea acestor tehnici în managementul fobiei sociale. Studiile care utilizează tehnicile desensibilizării imaginare au fost în mare parte terminate înainte de publicarea DSM-III, folosind subiecți diagnosticați diferit ca fobici social, disfuncționali social și anxioși social. Într-o analiză a acestor tehnici, Marks (1985) a descoperit că, în general, acestea nu au fost foarte
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
deosebit de greu să genereze pași care implică situații diferite de scop, totuși suficient de similare pentru a provoca aceeași frică fundamentală și, prin urmare, pentru a antrena anxietatea legată de scop. Variantele unui scop referitor la performanță vor rezulta în desensibilizare, generalizîndu-se la sarcina principală în momentul în care pasul intermediar antrenează frica fundamentală specifică și este realizat cu succes. Se cere, de obicei, o practică susținută. Există cîteva exemple de exerciții utile în ghidul pacientului. Într-un program de tratament
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de scurtă durată pot fi exersate în mod frecvent și repetat. Practica pentru situații care apar adesea pe neașteptate; de exemplu, întîlnirea neșteptată cu o cunoștință pe stradă, poate include jocul de rol, mai ales în situațiile de grup, și desensibilizarea imaginară. Exersarea in vivo a situațiilor asociate este, de asemenea, utilă. O problemă des întîlnită este faptul că pacienții devalorizează ceea ce au realizat. De exemplu, la încheierea unei sarcini și după descoperirea faptului că nu a fost atît de dificilă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să realizăm! Expunerea repetată Simpla înfruntare a unei situații o singură dată nu este suficientă. Diminuarea anxietății asociate cu o anumită situație necesită mai multe repetări, însoțite de o aplicare perseverentă a tehnicilor de gîndire logică. Acesta este procesul de desensibilizare, rezultatul dorit al programului de expunere gradată. Expunerea frecventă Cu cît o situație este înfruntată mai frecvent, cu atît scade nivelul de anxietate pe care aceasta o induce. Nu evadați Este foarte important să rămîneți în situația respectivă pînă ce
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în așa fel încît să fie mai accesibil, ca să vă amplificați încrederea în sine. Nu utilizați regula celor 75 de procente drept motiv de a evita activitățile întotdeauna le puteți modifica într-un anumit fel. (Vezi secțiunea 5.5 despre desensibilizarea imaginară, care vă poate ajuta în unele situații.) . Pentru a estima dacă sînteți gata să treceți la etapa următoare, puteți apela și la nivelul unităților subiective de disconfort sau al încrederii. În esență, rămîneți la un anumit nivel pînă cînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lucru pe care l-ați făcut relativ ușor săptămîna trecută vă pune probleme neașteptate săptămîna aceasta, dar și să aveți recidive din cînd în cînd. La sfîrșitul ghidului există o secțiune specială dedicată acestor aspecte (vezi secțiunea 7). 5.5. Desensibilizarea cu ajutorul imaginației În cîteva cazuri, poate fi dificil să vă atingeți scopul de-a lungul unor etape care se desfășoară în viața reală; cîteva pot fi exersate și în imaginație. Acest tip de desensibilizare este mai puțin intens decît expunerea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
aspecte (vezi secțiunea 7). 5.5. Desensibilizarea cu ajutorul imaginației În cîteva cazuri, poate fi dificil să vă atingeți scopul de-a lungul unor etape care se desfășoară în viața reală; cîteva pot fi exersate și în imaginație. Acest tip de desensibilizare este mai puțin intens decît expunerea la o situație din viața reală, însă oferă o modalitate de a adăuga niște pași intermediari în cazul unor activități care nu pot fi descompuse în etape sau care trebuie efectuate într-o singură
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai puțin intens decît expunerea la o situație din viața reală, însă oferă o modalitate de a adăuga niște pași intermediari în cazul unor activități care nu pot fi descompuse în etape sau care trebuie efectuate într-o singură secvență. Desensibilizarea imaginară dă cele mai bune rezultate atunci cînd se limitează la situații în care nu sînteți capabil să efectuați o anumită etapă în viața reală. Ar trebui utilizată în asociere cu expunerea la situații temute din viața reală. Desensibilizarea imaginară
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
secvență. Desensibilizarea imaginară dă cele mai bune rezultate atunci cînd se limitează la situații în care nu sînteți capabil să efectuați o anumită etapă în viața reală. Ar trebui utilizată în asociere cu expunerea la situații temute din viața reală. Desensibilizarea imaginară, ca metodă unică, nu poate vindeca fobia socială. Pentru exercițiile de imaginație poate fi folosită următoarea metodă: Specificați în detaliu situația față de care doriți să vă desensibilizați. Enumerați toți pașii implicați în desfășurarea acestei activități sau elaborați versiuni ale
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]