590 matches
-
pe deasupra.-Doar promisesem, și am vrut să țin.. Rog deci să-mi scrieți- Dta sau Mircea Popescu-pe când primesc corecturile, și dacă îmi puteți face câteva extrase.- Rămân neconsolat pentru cele mai bine de 30 de greșeli care mi-au desfigurat nefericitul mesagiu. În precedenta scrisoare, te rugasem să-mi trimiți încă un album Drăguțescu destinat unui critic de artă. Nici un fel de răspuns. Aștept să-mi spui: Da, sau ba. Și felicitându-te, încă o dată, pentru munca Dtale stăruitoare și
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
străin. O iau pe fiecare în sine, pentru sine; contextul nu-l cunosc. Cartea lui Radu Pavel Gheo despre Statele Unite mă face să-mi dau seama că n-am nici un loc unde aș vrea să trăiesc. Eșelnița sub apă, Mehadia desfigurată de Ceaușescu, Băile Herculane de afaceriștii postdecembriști, Timișoara de acel Niemeyer care a plantat miracolul de sticlă între operă și muzeu, ca și de palatele țigănești... Tot mai bine aici, deși mizeria și confuzia arhitecturală de pe Latină mă deprimă. Ce
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
îmbolnăvise de reumatism articular acut și era predispusă la crize care o țineau la pat, uneori în stare de semicon- știență. Nu o cruțase nici variola, dar se presupune că fusese blândă cu ea și la 16 ani nu-i desfigurase chipul. Așa cel puțin vor să creadă unii comentatori de astăzi, speculând că referirea la „obrazul drăgălaș” al poetei, dintr-un poem contemporan ei, ar fi fost de o cruzime gratuită, dacă pe față i s-ar fi citit urmele
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
energic" decât autorul "angajarea directă a lui Eliade în mișcarea legionară" (Prefață, p. 16). Mi se pare că Florin Țurcanu a găsit și în această privință justa măsură. Aceasta cu atât mai mult, cu cât "opera lui Eliade nu este desfigurată de opțiunile lui politice" (Prefață, p. 17). Pe de altă parte, nu trebuie să înțelegem prea îngust contribuția lui Eliade la istoria religiilor, ca înscriindu-se într-o disciplină specială, alături de altele. Eliade a conceput religia sau, mai exact, "experiența
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
că este a unui paralizat și la cavitatea bucală. - Ei, nu primești?! Cine nu primește?! “Primește” ăia care au două picioare, două mâini, dar mata de ce să nu primești? Că eu văd că nici nu poți să mergi, că ești desfigurat... -Nu primește, d-nă, am intervenit eu, revenindu-mi în fața ochilor tânărul de acum 30 și ceva de ani, oho!, poate chiar mai mult! - De unde știi matale, d-le, îl cunoști? - Da, îl cunosc. Îl știu de mulți ani, de pe vremea
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
pedepsiți să ispășească pe nedrept pedeapsa celuilalt... Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Loviți, oamenii se întunecă, ceva străin pune stăpânire pe ei, le spulberă frumusețea privirii, le ia surâsul, le chircește sufletul și le desfigurează chipul. Marin Preda în Viața ca o pradă Există astfel de bărbați peste care dă norocul de le iese înainte o femeie ca un vis și trăiesc lângă ea și îi fac copii fără cea mai vagă bănuială că iau
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Europa“, la 31 decembrie 2002 Suad își încheie povestea. Fiindcă își „dezonorează“ familia, părinții fetei îl pun pe cumnatul ei s-o ucidă. În ochii tuturor din comunitate, acest om este un erou, căci fapta lui e crimă în numele onoarei... Desfigurată în urma arsurilor și salvată printr-un miracol, Suad se hotărăște să vorbească... O face printr-o franchețe care șochează. Suad: Arsă de vie. Editura Rao, București, 2005. Preț: 13,51 lei. Sărut mâinile, doamnă! Faci un gest desuet dacă săruți
Agenda2005-43-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284345_a_285674]
-
o boală infecțioasă și contagioasă, de natură virotică, ce se caracterizează prin apariția pe suprafața pielii a numeroase pustule care, după vindecare, lasă cicatrice definitive. Este cunoscută de milenii în Asia. Fiecare a zecea persoană a fost omorâtă, schilodită sau desfigurată de variolă. Cea mai veche metodă de profilaxie a fost inocularea intranazală sau intracutanată de cruste, rezultând o boală mai ușoară. Vaccinarea împotriva acestei boli a fost descoperită în 1796, de către Jenner. Afecțiunea se transmite prin contact direct cu persoanele
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
Vodă Brâncoveanu urma să împlinească vârsta de 60 de ani. Încă de la începutul anului se pregătise pentru serbarea fericitului eveniment, mai ales că în același an aniversa și 25 de ani de domnie. În dimineața zilei de 15 august 1714, desfigurați de tortură, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și ginerele Ianache erau purtați de la Yedikule către Serai, pe străzile pline de gură-cască... În acel moment simți o forță și o liniște necunoscute până atunci: „Vreau să mor creștin! Lovește
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
posibilul să-l coboare și să se înalțe pe el însuși. Când cel invidiat este apreciat, atunci cel care invidiază este gata să exprime contrariul, deschide o luptă, tulbură liniștea pe care alții o doresc. Consecințele invidiei sunt de nedorit. Desfigurează sufletul omului, rânduiala spirituală, îmbracă haina hidoșeniei. Vasile cel Mare, arhiepiscop din secolul al IV-lea, născut în Pont, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini, spunea că, așa cum săgețile
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
Încercă să se tragă Înapoi, ridicându-se În capul oaselor și rezemându-se de spătarul patului, ca și când ar fi voit să se afunde În peretele dinapoia lui pentru a scăpa de făptura infernală care venea să Îl persecute. Pleoapele Meduzei, desfigurate de lepră, Începură Încetișor să se ridice, În timp ce un urlet Înfricoșător sfâșia tăcerea, izbindu-i În creieri ca o lovitură de mai. 2 16 iunie, pe la ceasul al nouălea Dante se deșteptă tresărind, acoperit de o sudoare Înghețată. Ecoul strigătului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de manifestare a spiritului uman. Știi la ce a dus asta. Cum a putut muncitorul cinstit din Germania să pronunțe cuvinte ca Volksgemeinschaft sau Freiheit sau deutsche Treue sau deutsche Jugend sau Vaterland, fără să simtă minciuna odioasă care le desfigura monstruos, făcîndu-l pe cel ce le rostea automat complice la holocaustul declanșat de chiar manipularea lor. Vreau să spun că Într-o atare situație tragedia poporului „conducător“ nu este cu nimic mai blîndă decît cea a minorității asupra căreia este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cartea lui Iov. - Ești beată? Iei viața prea în ușor. Ceea ce începe ca un joc sfârșește printr-o catastrofă. - Sânt la fel de beată ca și voi, dar nu de vin, ci de Ă Nunu arăta ca un ucigaș acum, gelozia îi desfigurase aura amoroasă. - Vino și bea cu noi, a spus el tiranic. - Vreau să dorm, am răspuns închizând ușa de la camera mea. Nunu a intrat după mine, m-a prins de umeri și m-a zgâlțâit. Ochii i s-au întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
care cu siguranță îl cuprinde pe un om condamnat să se compare cu doctorul zdravăn și sănătos care avea privilegiul inestimabil al vieții. Strickland îl privi în tăcere. Nu se putea citi nici un semn de emoție pe fața lui deja desfigurată de boala aceea scârboasă. — Și ei știu? întrebă într-un târziu Strickland arătând către cei de pe verandă, care ședeau într-o tăcere neobișnuită, inexplicabilă. — Băștinașii cunosc prea bine semnele, spuse doctorul. Le-a fost frică să-ți spună și dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de care vrei totuși să scapi. Cu toate acestea, copiii Rainer și Anni chiuie din răsputeri, cu inimile și mințile otrăvite deja de mașinile ce trec în goană pe lângă ei. Nu fiindcă acestea ar polua mediul înconjurător, care e oricum desfigurat în urma războiului, ci fiindcă lor le lipsește capitalul cu care să‑și cumpere mașină. Iat‑o și pe Anni cum se tăvălește prin gunoaie și rahat de câine ca să atragă atenția asupra problemelor ei sufletești considerabile. O problemă sufletească e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca om și nimeni nu mi-o cere, nimeni nu pretinde să-ți negi identitatea, dar mă îmbogățesc, cresc, mă dezvolt cu ceea ce întâlnesc acolo și nu mă desfigurez uitând cine sunt... . - Aș face chiar o comparație. Dacă vom privi o pădure în ansamblul ei ea este o unitate de copaci. Apropiindu-ne mai mult, vom putea observa, că sunt diferite esențe lemnoase. Fagul este fag, pinul este pin
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
să joace într-o reclamă de Marlborough, dar care era, deocamdată, student la medicină, apoi, pentru că stresul pregătirilor le distrusese, au adormit și bine au făcut fiindcă, la destinație, seara, în Budapesta, erau odihnite și proaspete, nu ca restul doamnelor, desfigurate de oboseală. Hotelul la care s-au cazat, unul de patru stele, era cu vedere spre Dunăre și oferea servicii de calitate. Mami a făcut un duș prelungit, apoi s-a îmbrăcat cu ceva foarte ușor dar cu o pronunțată
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
de la polul plus până la polul minus al trăirilor. La polul minus putem găsi expresii în care este concentrat zbuciumul poetei: „buncărele fricii”, „ceața timpului”, „sufletul sleit de putere”, „nisipul deșertului”, „delirul literelor”, „drum înghețat și pustiu”, „dureri rostogolite”, „Întotdeauna frica desfigurând”, „plânge vioara”, „Inima rănită” etc. La polul plus găsim alte stări, pline de entuziasm, senin, visare: „lumina blândă a soarelui”, „Salbă de stele”, „tăceri de lumină”, „petale de vis”, „poeme de stele”, „ceas al liniștii albe”, „parfumul atingerii”, „într-un
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
vedea clar că fata aia îi făcuse praf bijuteriile, pentru multă vreme după cum se chinuia să meargă, ca vai ce capul lui amărâtul! Îl schilodise ticăloasa. Se apropie de el compătimitor zicându-i: - Hei!Fernando! ,,Come va”? Dumnezeule! Te-a desfigurat ticăloasa aceea, că nici nu te-aș mai recunoaște dacă n-aș ști cine ești. Porco diavolo! Mă vezi Fernando? -Da Nenorocitu-le! Te văd! Unde e nenorocita aia ca să o ucid? Văd doar cu un ochi, dar mi se pare
PETRECERE NEFASTĂ (6) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368511_a_369840]
-
noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca om și nimeni nu mi-o cere, nimeni nu pretinde să-ți negi identitatea, dar mă îmbogățesc, cresc, mă dezvolt cu ceea ce întâlnesc acolo și nu mă desfigurez uitând cine sunt... . Stelian Gomboș: - Aș face chiar o comparație. Dacă vom privi o pădure în ansamblul ei ea este o unitate de copaci. Apropiindu-ne mai mult, vom putea observa, că sunt diferite esențe lemnoase. Fagul este fag, pinul
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
miluiește-ne” (Luca 17, 13). Durerea celor zece oameni era neînchipuit de mare. Erau bolnavi de cea mai îngrozitoare formă a suferinței omenești, de lepră. Microbul leprei infectează pielea bolnavului, acoperă tot corpul de răni purulente, descompune țesuturile, macină vasele, desfigurează chipul până la epuizare totală. Fiind o boală molipsitoare, cele mai aspre măsuri s-au luat încă din vechime pentru întâmpinarea și înlăturarea ei. Însăși legea lui Moise poruncea ca leproșii să fie îndepărtați și izolați de orice așezare omenească (Numeri
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Peste trei luni, tata ne-a dat iar afară din casă. Eram în clasa a IX-a, veneam de la școală din oraș. Când am coborât din mașină, am văzut un polițist și un domn bine îmbrăcat în fața casei. Mama era desfigurată, încerca să adune ce apuca de prin casă și îmbrăcămintea noastră. Hai că ne-a dat afară din casă, pune mâna și strânge-ți hainele! Cine e domnul de lângă polițist? De ce se uită la noi? o întreb nemaiștiind pe ce
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
după aceea -pe care am descris-o pe larg în vol.1 și 2 al "Memoriei că zestre". Cenzură opera asupra tematicii, a vocabularului dar, mai grav,asupra bunelor intenții, bănuindu-ne de formalism, decadentism,demascându-ne în ședințe publice, desfigurându-l. Da, credeam în comunism că într-o posibilă armonizare a lumii .(criză mea mistica!), în dispariția războaielor, a banului, a statului, a antagonismelor sângeroase dintre rase, popoare, națiuni etc. Atrăgătoare utopie! Care n-avea nimic de a face cu
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]