342 matches
-
în vigoare a prezentei Convenții. Articolul 6 În scopul elaborării prognozelor privind pescuitul în Marea Neagră, Părțile Contractante convin să facă informări operative reciproce, prin orice mijloc corespunzător, asupra migrației peștilor industriali indicînd timpul, locul concentrării și direcția mișcării lor, precum și desimea concentrării cîrdurilor și condițiile hidrometeorologice în care se observă aceste migrații și concentrări. Articolul 7 Pentru o rațională folosire a rezervelor de pește din Marea Neagră, Părțile Contractante convin să efectueze anual schimburi reciproce de informări privind rezultatele cercetărilor științifice în
DECRET nr. 2 din 7 ianuarie 1960 pentru ratificarea Convenţiei între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra, semnată la Varna la 7 iulie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125464_a_126793]
-
fi capabili să interpreteze indicațiile de întreținere ale marcării. Cerință / Enunț: Alegeți una din variantele oferite (a, b, c, d ) pentru a face ca afirmaț ia de mai jos să fie adevărată. Valoarea estetică a țesăturilor este influențată de: a. desimea țesăturii; b. grosimea țesăturii; c. lăț imea țesăturii; d. operațiile de finisare; e. rezistența la frecare. Confecțiile din tricot mărimea 22 sunt destinate pentru: a. adulți; b. adolescenți; c. copii; d. nou-născuți. Răspuns: d Exemplul 8 Domeniu evaluat: Caracteristicile de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
a doua coloană. Caracteristici Descrierea caracteristicii ... a. draparea; 1. absorbția și cedarea umidității corpulu i; ... b. contracția; 2. număru l de fire/10 cm2; ... c. permeabilitatea; 3. modificare dimensională; ... d. higroscopicitatea; 4. capacitatea de a forma cute și pliuri; ... e. desimea. 5. circu lația aerului și a căldurii; 6. se exprimă în cm și depinde de finețea firelor. Condiții de calitate Caracteristici ... a. condiții estetice; 1. rezistența și alungirea la rupere; ... b. condiții de durabilitate; 2. h igroscopicitatea, permeabilitatea; ... c. condiții
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
acetat. 2. Exprimă gradul de subțirime și este influențată de procedeul de filare și finețea fib relor: a. finețea; b. rezistența la rupere; c. torsiunea; d. uniformitatea. 3. Caracteristicile fizio logice și de confort ale țesăturilor se referă la: a. desime, masă, compoziț ie; b. gradul de alb, rezistența vopsirii; c. higroscopicitate, permeabilitate; d. structura țesăturii și aspectul acesteia. 4. Pieile tăbăcite vegetal prezintă următoarele caracteristici: a. subțiri, ușoare, moi, extensibile, de culoare gri; b. pline, puțin flexib ile, rezistente, de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
l de fire pe 10cm2 3. draparea c. absorbția și cedarea umididății corpulu i 4. contracția d. se exprimă în g/m2 5. permeabilitate la aer e. modificare dimensională 6. h igroscopicitatea f. capacitateade a forma cute și pliuri 7. desimea g. păstrarea aspectului în timpul utilizării h. șifonare (6p) 2. Scrieț i pe foaia de răspuns cifra cu informația care completează spațiile libere. Conformaț ia.........1........este specifică persoanelor cu o dezvoltare normală, iar conformația......... 2.....este caracteristică tineretulu i . Subiectul
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
forței exterioare și de a reveni la starea in ițială după îndepărtarea forței este: a. extensibilitatea; b. elasticitatea. (3p) 3. Tricoturile ............suferă în procesul de confecționare modificări neînsemnate ale contururilo r. (3p) 4. Caracteristicile comune țesăturilor și tricoturilor sunt: a. desimea; b. deșirabilitatea; c. masa/ml sau masa/m2; d. tendința de rulare. (15p) 5. Stabiliți p rin săgeți corespondențele: caracteristici fizico-mecanice draparea, contracția caracteristici tehnologice desimea, grosimea, lățimea caracteristici ig ienico-sanitare higroscopicitatea, permeabilitatea (16p) 6. Prezentați factorii care influențează masa
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
modificări neînsemnate ale contururilo r. (3p) 4. Caracteristicile comune țesăturilor și tricoturilor sunt: a. desimea; b. deșirabilitatea; c. masa/ml sau masa/m2; d. tendința de rulare. (15p) 5. Stabiliți p rin săgeți corespondențele: caracteristici fizico-mecanice draparea, contracția caracteristici tehnologice desimea, grosimea, lățimea caracteristici ig ienico-sanitare higroscopicitatea, permeabilitatea (16p) 6. Prezentați factorii care influențează masa țesăturilor, completând casetele libere. (3p) 7. Încercuiți varianta corectă pentru următorul enunț: ,,Țesăturile piuate sunt din ................” a. bumbac; b. lână; c. mătase; d. fibre chimice. (26p
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
câte 7p. (3p) 2. b. (3p) 3. -semifasonate. (3p) 4. a, c. Se acordă punctaj maxim pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau incomplet se acordă 0p. Factorii care influențează masa țesăturii 123 12 1213 130 (15p) 5. caracteristici fizico-mecanice: desimea, grosimea, lățimea; (5p) caracteristici tehnologice: draparea, contracția; (5p) caracteristici ig ienico-sanitare: h igroscopicitatea, permeabilitatea. (5p) (16p) 6. - natura și finețea firelor; (4p) - grosimea,structura țesăturii; (4p)desimea țesăturii; (4p) - procedeul de finisare. (4p) (3p) 7. b. (26p) 8. a. Contracția
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Factorii care influențează masa țesăturii 123 12 1213 130 (15p) 5. caracteristici fizico-mecanice: desimea, grosimea, lățimea; (5p) caracteristici tehnologice: draparea, contracția; (5p) caracteristici ig ienico-sanitare: h igroscopicitatea, permeabilitatea. (5p) (16p) 6. - natura și finețea firelor; (4p) - grosimea,structura țesăturii; (4p)desimea țesăturii; (4p) - procedeul de finisare. (4p) (3p) 7. b. (26p) 8. a. Contracția tricoturilo r față de dimensiunile inițiale se datorează elasticității firelor care tind să-și îndrepte porțiunile buclate. (10p) b. Deșirabilitatea - desfacerea șirurilo r de ochiuri când se rupe
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
pare că e În așteptarea unui eveniment misterios. Soarele, coborându-se după creștetul munților, părea că regretă de a nu putea asista la o scenă atât de noua În plaiurile munților, iar câteva raze răzlețite printre brazi se furișau În desimea frunzelor ca niște șerpi de aur. În sfârșit ajungem la Queenstown, oraș stațiune din South Island, așezat În jurul lacului glaciar Wakatipu. Munții spectaculoși, reflectați În apa limpede a lacului, domină orizontul acestui mic Eden alpin, creând un tablou monumental. Suntem
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spațiilor verzi în înlăturarea stării de disconfort din unele zone toride, anotimpuri secetoase și ore cu puternică radiație solară. Se poate astăzi calcula gradul de influențare a uscăciunii, căldurii și insolației în funcție de felul arborilor, înălțimea lor, diametrul coronamentului, mărimea și desimea frunzelor. Fără îndoială că proiectarea peisagistică ține seama de aceste considerente pentru crearea spațiului de confort și zona înverzită, lăsând loc totuși plajelor deschise. Rolul sanogen al perdelelor de arbori este atât de recunoscut încât se poate vorbi astăzi de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ceva neașteptat, prea contrastant, brusc exprimat. Din contră, toate trebuie să fie metodic ordonate succesiv, calm, favorizând mai mult dispoziția spre gânduri profunde decât spre reverie. Genul calmant trebuie să predispună la un repaus complet, într-un colț izolat în desimea arborilor și arbuștilor. Construcția peisajului trebuie să fie statică, având liniile principale orizontale și verticale, nu înclinate în diferite direcții, și un colorit dulce al frunzelor și florilor, de preferință culori neutrale - gri și alteori culori semi-reci. Acestui gen i
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în vigoare a prezentei Convenții. Articolul 6 În scopul elaborării prognozelor privind pescuitul în Marea Neagră, Părțile Contractante convin să facă informări operative reciproce, prin orice mijloc corespunzător, asupra migrației peștilor industriali indicînd timpul, locul concentrării și direcția mișcării lor, precum și desimea concentrării cîrdurilor și condițiile hidrometeorologice în care se observă aceste migrații și concentrări. Articolul 7 Pentru o rațională folosire a rezervelor de pește din Marea Neagră, Părțile Contractante convin să efectueze anual schimburi reciproce de informări privind rezultatele cercetărilor științifice în
CONVENŢIE din 7 iulie 1959 între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127596_a_128925]
-
mai sus; ... f) A cerceta care a fost, între anii 1905 - 1916 în localitate, prețul lemnului pe categorii, după esență, vechime, întrebuințare si cat lemn se poate dobândi în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului, cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent depe un hectar de stuhărie, cum
DECRET nr. 2.447 din 8 iunie 1921 privind modificarea art. 82, 83, 84 şi 91 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii Agrare din Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
mai sus; ... f) A cerceta care a fost, între anii 1905 - 1916 în localitate, prețul lemnului pe categorii, după esență, vechime, întrebuințare si cat lemn se poate dobândi în prezent prin tăierea unui hectar de pădure, vîrsta și esență pădurii, desimea arborilor, care a fost tot în acea epoca prețul peștelui, a stuhului cat peste s-ar putea pescui în prezent în bălțile, iazurile, lacurile existente si cat stuh s-ar putea recolta în prezent pe un hectar de stuhărie, cum
DECRET nr. 2.447 din 8 iunie 1921 privind modificarea art. 82, 83, 84 şi 91 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii Agrare din Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134221_a_135550]
-
toată țara, se stabilesc limitele mai jos prevăzute că valori pentru diferite tipuri de locuințe aci specificate. Comisiunile vor stabili în aceste limite cifre la cari se evaluează fiecare clădire, ținînd seama de împrejurările în cari se găsesc clădirile, de desimea populațiunii, situațiunea comunei în raport cu alte comune rurale, cum ar fi apropierea de centrele mari de populațiune și altele. Aceste limite se stabilesc pentru două tipuri principale, cari sînt cele mai obișnuite pentru locuințele țărănești și anume: Tipul 1, casa cu
INSTRUCŢIUNI din 1 noiembrie 1921 pentru aplicarea legii impozitului pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134341_a_135670]
-
vinurilor respective, stabilite prin prezentele norme metodologice și prin deciziile menționate la art. 14. Verificarea se face de inspectorii teritoriali ai ONDOV și se referă la următoarele aspecte: amplasarea viilor în cadrul arealului delimitat, soiurile și puritatea de soi a plantației, desimea vitelor, forma de conducere a butucilor. Rezultatele acestei verificări se consemnează în procese-verbale încheiate în două exemplare, dintre care unul rămâne la deținătorul plantației, iar al doilea la inspectoratul teritorial al ONDOV, ca document justificativ al eliberării autorizației de producător
NORME METODOLOGICE din 28 ianuarie 2003 pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea în suprafață și solifluxiunile au îndepărtat pojghița de sol, scoțând roca la suprafață. La fel se întâmplă în apropierea cabanelor și a vârfurilor principale, desimea potecilor în lungul pantelor stimulând șiroirea și astfel degradarea suprafeței terenurilor. Mediul montan împădurit înglobează cea mai mare parte din spațiul carpatic aflat la mai puțin de 2 000 m înălțime, fiind alcătuit din culmi separate de pe care se desfășoară
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
-i proeminent și părul alb, pe terasa dinspre curte (curtea de joacă a elevilor), sorindu-se, căci doar terasa se putea umple de soare, în timp ce terenul nostru de zbenguială rămânea pururi în umbră, sub castanii cu coroana parcă neagră de desimea ei, covârșind și pavilionul din fund, de tinichea ce s-ar fi vrut verde; nici dinspre stradă nu venea lumină, fiindcă grilajul ce ne despărțea de ea era căptușit în interior tot de tinichea „verde“, pe când cealaltă latură a curții
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
rezistența stratelor de marne argiloase; - alunecările de teren - formă de eroziune ce constituie un element ce însoțește peste tot peisajul geografic. Datorită alcătuirii petrografice (succesiuni de marne și nisipuri),prezenței pânzelor de apă, ce îmbibă baza stratelor permeabile și poroase, desimii văilor care oferă numeroase pante,structurii geologice cu strate slab înclinate, aproape că nu există versant de vale care să nu fie afectat de alunecări. În urma cercetărilor efectuate asupra solurilor din zonă, au fost propuse o serie de măsuri pentru
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
numărul ramurilor și a pîstăilor pe plantă, MMB și producțiile scad odată cu întârzierea semănatului (AZIZ M.A., RAHMON M.M., 1992). Semănatul timpuriu are efect pozitiv și asupra dezvoltării bacteriilor, fixatoare de azot (HORN C.P., 1996; ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m 2 nefiind recomandate în nici un caz (SINGH R.C., KUMAR R., 1993). Semănatul la diferite epoci cere anumite desimi de semănat. Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-a obținut în epoca I, când
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]