615 matches
-
rădăcinile arborilor Formau coroane subterane. Pe acolo a trecut Omul, In fața lui creșteau munți de cristal Care-și topeau crestele tocmai sus în cer. Inimile acestora adăposteau Bulgări opalescenți prin care lumina picta Umbre răsfrânte în adânc. O! fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înnoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
întâlnește cu emoție urmele evoluției atemporale, dar și urmele poeziei latine, dovedind erudiție. În poezia „Albumul danubian” din care redau un fragment: O! cum gemeau prin vânt, plângând cu aspră voce, Năvarnica Lycorias și phyllodoce Cum alergau de colo—colo despletite Prin valuri de furtună biciuite! Spre ziuă însă crivăul le-a izbăvit Și cu suflarea-i rece toate le-a-mpietrit, urmele elegiei antice sunt prezente în evoluții aspre. În alte multe alte poezii, sentimental coroziv al tristeții este redat
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412937933.html [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
uneori, printre dinți praful caldarâmului înmuiat de căldură și moartea, iarna, Bărăganul devine, câteodată, copia împietrită a incomunicabilei necuprinderi înghețate rusești, peste timpul căreia se așterne, într-o tăcere înfiorătoare, noaptea amnezică a indiferenței omului în raport cu aproape orice. Atunci, sarabanda despletită a viforului nepoetic începe să-ți muște înrăit, până la epuizare, din vlagă și viscere, într-o luptă, de cele mai multe ori, inegală. Este și aceasta, până la urmă, o cale prin care Bărăganul te invită să îl iubești necondiționat. Trebuie doar să
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484301808.html [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Când voi auzi Cuvântul-ți plămădit : Hai să facem,lucruri dinmpreună ! Aș lăsa uitarea-ți Singură în vale... Fructul, l-aș împodobi Cu o lyră despletită: Noi, să tremurăm de dor Când clipa se-nfiripă . Aș căuta amurgul Să-mi dăruie imnun Pat împrejmuit de frunze Și mirosul florilor . Cuvânt după cuvânt Să-mi spui doar în tăcere : Eu, să te privesc uimită De doruri risipită
CUVÂNT DUPĂ CUVÂNT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Cuvant_dupa_cuvant_constanta_abalasei_donosa_1331062750.html [Corola-blog/BlogPost/348384_a_349713]
-
SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEȚII..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite. Își leapădă straiele arse în toamnă Și goale rămân sub a vântului strună; Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă: Suava, măreața și palida Lună. Furtuna se tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce mantaua departe; Prin râpe se-
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
inima trează; Se-ntind către mine precum niște-arcane, Când versuri lugubre în minte-mi vibrează. Citește mai mult Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă,Pădurile toate se simt pustiite;Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite.Își leapădă straiele arse în toamnăși goale rămân sub a vântului strună;Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă:Suava, măreața și palida Lună.Furtuna se tânguie-n brațele mele,Dorind să-și arunce mantaua departe;Prin râpe se-ascunde
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
deasă-al meu umblet, Când eu mă cufund în a toamnei poveste.Scheletice umbre mă prind în capcane,Să-mi sfâșie suflet și inima trează;Se-ntind către mine precum niște-arcane,Când versuri lugubre în minte-mi vibrează.... XVII. TOAMNĂ DESPLETITĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. În grabă, despletită, vine toamna Cu-alaiul ruginiu, înflăcărat, Privește-nspre păduri și înspre mine, Că sufletu-i pustiu, îndurerat. Azi asfințitul mă sfâșie-ntruna Ca o hienă nesătulă
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
prind în capcane,Să-mi sfâșie suflet și inima trează;Se-ntind către mine precum niște-arcane,Când versuri lugubre în minte-mi vibrează.... XVII. TOAMNĂ DESPLETITĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. În grabă, despletită, vine toamna Cu-alaiul ruginiu, înflăcărat, Privește-nspre păduri și înspre mine, Că sufletu-i pustiu, îndurerat. Azi asfințitul mă sfâșie-ntruna Ca o hienă nesătulă, rea; Se zbate-n mine-un dor flămând, isteric Și o povară mă apasă, grea
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ploaia aurie Și în izvorul munților tăi suri. Mă strângi în chinga ta nesățioasă Și haină-mi faci din frunze sângerând... Neputincioasă-n stolul de cocori Și eu mă sting, treptat, cu tine-n gând. Citește mai mult În grabă, despletită, vine toamnaCu-alaiul ruginiu, înflăcărat,Privește-nspre păduri și înspre mine,Că sufletu-i pustiu, îndurerat.Azi asfințitul mă sfâșie-ntrunaCa o hienă nesătulă, rea;Se zbate-n mine-un dor flămând, istericși o povară mă apasă, grea.O, toamnă, mă subjugi cu-
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
că se află pretutindeni pentru tine și nu trebuie decât să-i oferi un loc în existența ta, s-o așezi la masa destinului lăsând-o să te răsfețe transformând visele în realitate. Se plimbă desculță printre noi cu părul despletit, fața zâmbitoare scăldată de căldura soarelui. Spirit liber, netulburat de trecerea timpului, oferă bogăția neprețuită a armoniei. A trecut lăsând în urma parfumul diafan al speranței. Camelia Constantin martie 2013 Referință Bibliografică: Fericirea.. / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FERICIREA.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_camelia_constantin_1364206223.html [Corola-blog/BlogPost/345433_a_346762]
-
Acasa > Poeme > Emotie > TIMP Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sub cosițele despletitelor melodii clepsidra trecerii nostre nu mai are oprire... Ecoul fiecăruia este celălalt iar distanța pașilor se identifică în renăscute, nemăsurate milionimi de potriviri, Forme sub împletirea unui azi cu mâine. Referință Bibliografică: Timp / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TIMP de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1444160365.html [Corola-blog/BlogPost/352555_a_353884]
-
Ca niște valuri. . .Cu privirea te pierzi, Departe în zare, gândul tău zboară. Foșnet-oftat, fără ritm cadențat, Mângâie parcă sufletul meu. Pare un cântec cu refren romanțat Și mă alină, când urcușu-i mai greu. Privesc COPACUL, uriaș și frumos În despletitele-i, crengile-valuri. . . Poartă Puterea, și-i atât de fălos, Că el se zbate, în a TIMPULUI maluri. VÂNTUL o știe, și-i zâmbește poznaș, Îl însoțește, și când frunza-i alungă Rece-i șoptește: Nu eu ți-s nânaș, Chiar
COPACUL ŞI VÂNTUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Copacul_si_vantul_ionel_davidiuc_1340050719.html [Corola-blog/BlogPost/357456_a_358785]
-
comune pentru prima generație de emigranți și, din fericire probabil, se vor estompa în mod natural la copiii lor. Cu toate acestea, fiica mea cea mai mare, profesoară de engleză, a apucat să citească două opere traduse în engleză:, „Fecioare despletite” de Hortensia Papadat-Bengescu, și „Hanul Ancuței”, de Mihail Sadoveanu - care i-au plăcut foarte mult. Dar cam asta a fost tot, deoarece nu am mai găsit alte romane românești traduse în engleză, cel putin la acea vreme, 2002/2003. O
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poezie_daniel_ionita_1363081234.html [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
se ipostaziau în viteji traversabili a unor tărâmuri, în care trăiau și pătimeau, până învingeau pe deplin elementul răului, zmeul, balaurul cu șapte capete, dar și chinurile Iadului, ca acte ale inițierii. Cosânzenele nu erau altele decât fetele satului, fecioarele despletite ale râurilor, tinerele prinse în mrejele puternice ale Sburătorului, cele care își așteptau ursitul. Astfel le descrie basmul cules de M. Eminescu: ”...așa de frumoase, de la soare te puteai uita, da’ la dânsele ba. Acu’ cele două erau cum erau
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Simțământul copilăriei apare cu finețe conotat în misterioasa lui tăcere luminos-umbroasă, raportată la profunzimi: "Copilăria, -/tăcerea ei mă înspăimântă,/ umbrele luminii se sting/ adormite pe brațele adâncului" (În regăsirea copilăriei). Sau cu o grațioasă efeminare: " Acolo mă caut / în cosița despletită/ a copilăriei" (Acolo mă caut). Sau, "pornit pe drumul desprins din muguri/ la capăt de menire" (Aniversare), spre a constata emoționant: "întodeauna în acest anotimp pierdut între gânduri aproape / vor veni legănat căprioarele cu scrisori de la țară pe pleoape" (Permanență
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1438263459.html [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
învinge!”... A doua zi, în ograda părinților mei, lângă un șotron singur și bătut de vânt, am găsit câteva cuvinte triste, desenate încet, cu grijă și răbdare (citez din ograda memoriei): “în(cerc) să mă vindec de tine... și fug/ despletită (nici eu nu știu unde)/... mă doare, e greu, dar sublim acest jug.../ jugul vorbelor tale fecunde!”... ! și le-am frământat! și am făcut o turtă minunată, cum numai mama știa să facă pe plita memoriei și pe memoria plitei noastre!... și
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele by http://balabanesti.net/2012/10/28/ca-sa-nu-se-ridice-la-cer-le-am-adunat-si-am-plans-peste-ele/ [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
crin, Cald, aerul vesel tremură miraje, Miere și iubire - timpul trece lin. Tu mă chemi, eu vin cuprinsă de vrajă ... Cum arde privirea! sufletele sună, Vara curge-n vene, curge într-un cânt, (Note muzicale plutesc și se-adună), Iluzii despletite, ... tremură un gând ... Iubirea luminează lângă pragul lumii, Se-oprește la mine, amețește-n sânge, Gura-i prinsă-n clește, -zodia minunii-, Puternic fioru-n brațe mă strânge ... Referință Bibliografică: PE POTECI UMBRITE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PE POTECI UMBRITE de LIA RUSE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lia_ruse_1404742292.html [Corola-blog/BlogPost/371024_a_372353]
-
optimism în toate versurile raportate la iubire (La mijloc de cale,, Tremur, Călătorind prin viață, Dorința fetei, Ochi în ochi, Vise interzise și altele): „Hai, iubite, jos la râu,/ să mă vezi cu fusta-n brâu,/ să-mi vezi părul despletit/ peste sâni, în asfințit!” (Ochi în Ochi) și încurajează la iubire cititorul, dându-i sugestia, așa cum se desprinde din versurile citate anterior, dar și din altele, printre care: „Mă-ndrept, desculță, prin roua iubirii/ spre tine, pășesc pe margini de
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403170060.html [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
unei femei care bătea cu pumnul în ușă. Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor. - Ascunde-mă tanti cât mai repede, că vine nebunul și mă omoară! Maria o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând: - Unde mă ascunzi, tanti
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
unei femei care bătea cu pumnul în ușă.Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor.- Ascunde-mă tanti cât mai repede, că vine nebunul și mă omoară!Maria o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând:- Unde mă ascunzi, tanti
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
este ca o ploaie de primăvară Șoldurile tale sînt arcuiri dulci de vioară Răpăitul ploii în parcul cu alei Ce se învîrt în jurul statuilor ecvestre Ferestrele trîntite de vîntul pervertit Clopotnița troznind pe bolta Catedralei Cortegiul de fecioare cu părul despletit Sâni coapse și tăcerea ce le-a încremenit N-am mai văzut niciodată cerul mai de-aproape Stelele îmi cădeau suave pe pleoape Întindeam mîna și le culegeam Univesul se scurgea greoi pe geam Tu îmi erai tot mai departe-aproape
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/In_visul_meu_etern_de_papadie.html [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
le culegeam Univesul se scurgea greoi pe geam Tu îmi erai tot mai departe-aproape Zilele se spălau și ele între aproape-departe Secunda infamă cred că ne desparte Cicoarea se-albăstrește rușinată Vîntul i-a spulberat rochița de fată O fecioară despletită ca o walkirie Este o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate E castanie noaptea, troznește de plăcere Se
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/In_visul_meu_etern_de_papadie.html [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > UȘA PIERDUTĂ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Ușa pierdută Personajele: X, Femeia cu chipul angelic, Bătâna țigancă, Copilul, Bătrânul, Copila cu părul galben, Femeia despletită, Femeia în negru, Groparul, Preotul, Cântărețul, Baba 1, Baba 2, Omul cu sticla, Femeia fără chip, Cei șapte draci, Femeia văduvă, Cei trei copii. Actul I Decorul: Mai multe uși. Personajele: X, Femeia cu chipul angelic, Bătâna țigancă, Copilul, Bătrânul
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1475336686.html [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Cântărețul, Baba 1, Baba 2, Omul cu sticla, Femeia fără chip, Cei șapte draci, Femeia văduvă, Cei trei copii. Actul I Decorul: Mai multe uși. Personajele: X, Femeia cu chipul angelic, Bătâna țigancă, Copilul, Bătrânul, Copila cu părul galben, Femeia despletită, Femeia în negru. X (Are o valiză pe care o poartă cu el din loc în loc.) Am obosit. Mi-a spus cândva o prietenă din adolescență că, dacă voi pleca departe, va lăsa mereu o ușă deschisă pentru mine. Au
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1475336686.html [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
ușa cea neagră. Ce răspuns aș putea afla în spatele acestei uși? Se plimbă.) Speranța și negrul nu prea fac casă bună. (Se plimbă.) O să încerc. (Bate la ușă. Ușa se deschide și două femei apar la lumină. Femeia cea tânără, despletită și îmbrăcată sumar se apropie de X și încearcă să-l ademenească prin priviri calde. Femeia bătrână, îmbrăcată în negru, aleargă spre un colț retras și se pitește la pământ, pe urmă își ascunde chipul în palme.) Femeia despletită: Mă
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1475336686.html [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]