613 matches
-
energii în dimensiuni nehotărâte și unde trist, de multe ori aștepta ca cineva să se oprească și să îi aline sufletul lovit de deznădejdile trăirii. În creația bacoviană, femeia a fost darul lumii de dincolo: blondă, goală, adormită, dar înaltă, despletită și albă ca de var. Cum ar fi putut ea apărea decât ca o entitate căutată și dorită în nemurire. Bacovia prețuia feminitatea, chiar dacă rece trecea pe lângă fiindul lui teluric, eul din el, creator și superior, o făcea să-l
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
viață și s-au acumulat deja câțiva. “ - Cred că eu sunt problemă.”, îmi spune cu lacrimi în priviri. Devenise deja frustrant de ajunsese să verse lacrimi pentru acest lucru. O privesc atent, părul negru că abanosul îi curge pe umeri despletit, bogat, pielea măslinie este în contrast cu maioul alb, rujul roșu îi scoate în evidență ochii ei mari și albaștrii ascunși de genele false . Ea continuă să îmi povestească, i se citește disperarea în glas, în privire, e pierdută în lumea în
PRIMA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351460_a_352789]
-
nevoia de-a rosti cuvinte este asemenea nevoii de-a respira!“); „Oglinzi paralele“, nr. 4/1998, p. 298-299; „Orizont“, Timișoara, („Poezia lui Nicolae Nicoară este o ardere curată și puternică... Poet care peregrinează desculț prin Transilvania, provincie românească având numele despletit că o mireasma/ sălbatică/ rămasă aici/ de la facerea lumii,/ dintâi, poet care vede în Iancu, Horia, Cloșca, ființe tutelare, poet, în sfârșit, care-și cinstește părinții-și- printr-un poem cu limpeziri de cleștar, ei lăsându-i moștenire cuvântul, dulcea lui
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
pe lângă ea însă nu o observa nimeni. Ce se întâmpla? Atunci a văzut ca purta mânuși lungi, cu nuanțe argintii strălucitoare, ce-i treceau de cot, rochia de aceeași culoare se mula unduios pe trupul ei. Părul lung se revărsa, despletit, pe umeri. Ușa se deschise, introducând o rafala de aer proaspăt. Un grup de bărbați, în costume impecabil croite își făcură apariția, atrăgând privirile. Cei din jur îi masurau cu teama și respect. Era banda lui "Ghetre Albe". În haine
O NOAPTE DE VIS... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350852_a_352181]
-
de la ferestre trosniră făcându-se țăndări, ușile se deschiseră ca la comandă și sala fu invadată de acel stol de păsări ciudate. Acestea se transformară pe rând în cavaleri cu pelerine roșii și fecioare în voaluri roze cu părul lung, despletit. Nepoftiții musafiri pluteau pe deasupra scaunelor. Dintre ei se desprinse unul care coborî la tribuna cu microfon și rosti cu un glas de tunet, încât se cutremurară pereții. - Eu sunt Contele Dracula! În sală se produse rumoare și spaimă. - Poporul meu
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
pădure Flămândului pământ îi sunt mirese. Pășim tăcuți pe broderii de frunze Lacrimi de-aramă ne sărută glezna Peceți de brumă se topesc pe buze Cu vânturi răscolind prin taine bezna La tâmpla nopții-ngenunchează gândul Strângând la sânul lunii despletite Lumini și umbre ce frământă lutul Cărări de timp, destinele-ncâlcite În trena “doamnei” cu ciulini la poale ... Și-atât-amar de ceață ne inundă Iluzii seci și temeri abisale Rânjind, dureri mocnite stau la pândă Dar le strivim, e viața doar
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
necunoscutul. Nu poate fi povestită singurătatea decât cu buricele degetelor pe pielea iubitului. Nu poate fi deslușit gândul decât cu timpanele țiuind, când iarna își ține abia răsuflarea. Poezia este cântecul îngânat de mâinile copiilor surdo-muți. Ea ajunge la noi despletită, desculță, golașă. Ar trebui s-o înveșmântăm doar cu lumini sufletești drapate pe piept și pe umeri sau „cu o geană de brumă”. Nu, nu e lesne să cauți sufletul acestei Lumini (des)cântate. Îl aud muritorii ca pe cântecul
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
ți pot transmite încredere și iubire. Și în prezentul acesta inefabil, unde: “e noapte la margine de timp / mă cuibăresc în aripi toată / cu fruntea lipită de vis...” Nu e de mirare că poeta preferă “printre toate florile pământului, / curcubeiele despletite și fluturii / nenăscuți” (Pacemaker pentru suflet). Tristețea este nota dominantă a cărții. Prin ea se prefiră sunetele tăcerii dintr-o nostalgie în care poeta se înveșmântă, poate pentru a-și masca intensitatea trăirii. E vorba de un timp revolut al
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului ** SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coroniță aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coroniță aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
nu mai este”, autorul se retrage într-un tărâm al curcubeielor sufletului, purtând același dialog neîntrerupt cu iubita dispărută: „Când picuri / de ploaie / îți bat / la ferestre / și pleacă răzleți / mai departe / e semn să treci / pragul desculță / cu păr despletit / peste umeri / privirea-ți / s-arunci / către boltă / să prinzi / curcubeu / și să numeri... Să numeri culori / să numeri nuanțe / și să te bucuri / știind / că undeva în neant / departe de nori / sunt irisuri / îndreptate spre tine / licărind / cu stelele
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
HALLOWEEN, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 799 din 09 martie 2013. Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coronița aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
amuză pe invitați cu năzbâtiile sale spontane și chiar trăznite. Citește mai mult Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coronița aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Ediția nr. 796 din 06 martie 2013. ** SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coronița aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
năzbâtiile sale spontane și chiar trăznite. Citește mai mult ** SPECTACOL DE HALLOWEENde DORU CIUTACUBuratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coronița aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
n'echappe — tant s'en faut / Au vent, hirsute par le tourbillon, / La fille reste jusqu'� mi-corps dans l'eau / Et m'induit sans cesse en tentation ... „ ( Pareil au saule ) „ Ca salcia ce nu mai scapă / De vânt, prin vânturi despletită, / Stă fata, până la brâu în apă, / Și mă tot duce în ispită...” Poate că un critic ar găsi alte cărări spre poezia lui Adrian Erbiceanu și chiar mi-ar putea reproșa o grămadă de lipsuri în analizarea ... dar eu nu
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
cîta subtilitate are autorul, Șerban Mărgineanu: el zice PORCU, nu PORCUL ! Ei bine, acest ultim roman, „În umbra iubirilor Secrete” Editura PERPESSICIUS - BUCUREȘTI - s-ar putea prezenta sub magnifica găselniță a autorului, care s-a pus iar pe împletitul și despletitul firelor acțiunii: „Întoarcerea Porcului”, sau, mai plastic: „S-a întors Porcu !” - fostul contabil al mafioților de toate culorile. Interesant este că, în acest ultim roman, există un alt contabil, plastic descris de autor, cu vestita lui pricepere de a crea
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
roșu violent, Cu gândul sugrumat de întrebare De ce se scurge timpul peste frumos, ardent? Blestemul, doar blestemul, renaște peste lume Destinul îngeresc pălește și discret, Se pierde-n val de asfințiri și glorii Povestea omenirii în scâncetul cochet. Cu părul despletit , acoperindu-mi pieptul Aduc litanie timpului, pierdut în timp, Să ard destinul închegat printre iubiri și glorii Cu o poveste fermecata. Se roaga Zeii în Olimp. Dar, pământul se grăbește și blestemul: Să nu privești la soare căci orbești! Așează
,, RA de PETRU JIPA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355444_a_356773]
-
și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări, ce a dus întotdeauna la inima cititorului, unde s-au interceptat două stări de fapt
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DIMINEAȚĂ TIMIDĂ Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului le-azvârlesc frunzelor patima verdelui strâns cu grijă maternală din scoarța unei rămășite de brațe despletite apoi îți cos în buze sărutul și te întemnițez în timiditatea dezvelită a patului ce va fi mâine? poate doar o altă zi o dimineață necrescută-n așternutul de rouă Referință Bibliografică: dimineață timidă / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIMINEAŢĂ TIMIDĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356614_a_357943]
-
aduc în modelarea imaginilor, în fiecare metaforă revelatoare ... neașteptate armonii și efecte. Cuvântul găsit după o muncă de frământare, căutare, șlefuire - este înnnobilat cu flacăra-i creatoare, astfel încât să corespundă intențiilor sale estetice și poetice. “Te-am așteptat în noaptea despletită,/ în faldurii nebuni să te-nfășor.../ tu ești rătăcitoarea mea ispită / și-n gânduri azi pășești încetișor./ ... Îmi răvășești, nostalgică, pribeagă,/ iatacul sufletului speriat/ și te așterni duios , idée dragă, / ca un covor pe pat imaculat./ ... Prietenă trăsnită și zăludă
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Stihuri > Anotimp > PEISAJ Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Peisaj Toamna, are culoarea copacilor Ochii ei, privesc spre nuanța Albastră a lacului. Lacrimile cerului, Căzute-n grădina de turcoaz Părul despletit al copacilor, spală. Surâsul lor, La fiecare adiere de vânt Se reflectă-n ochii mei, Inundând cuvinte abia născute. Încă o pasăre - Se oprește în grădina mea, Lângă celelalte păsări tăcute Ca-n uleiurile mele nepictate. Toate acestea, sunt pierdute
PEISAJ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355630_a_356959]
-
sânii goi ce se zbăteau în același tempo. Când a recunoscut‑o pe Amalia, a rămas blocat. Nu‑i venea să-și creadă ochilor. Ea se unduia în jurul unei bare verticale, cu ochii întredeschiși și cu buzele fremătând, cu părul despletit, lăsat să măture dușumeaua când trupu‑i se îndoia pe spate, în timp ce genunchii‑i strângeau bara aceea albă, lustruită de atâta frecuș. Preț de cinci minute a privit fără să clipească, orbit de furie și gelozie. „Ce face nenorocita asta
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > CÂND PLOUĂ Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului când plouă știu,te gandesti la mine. Ti-alerg desculța prin firul despletit al ierbii, acolo unde-n taină vin pe-nserate cerbii. când plouă sunt mult mai frumoasă decât tu mă știi. Am ochii de roua și sân răsfățat în salturi zglobii. când plouă ți-e foarte dor de mine, știu. și te
CAND PLOUA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356083_a_357412]
-
distanța de la pământ la lună și retur. te întorci cu o ceașcă de cafea și mă săruți. eu nu. pentru că am auzit că sărutul în exces dăunează grav buzelor. muzelor. gândurilor. sau era vorba de alcool? îți aranjezi părul ciufulit. despletit. și instinctual te lipești iar de mine. îmi imobilizezi singurul punct din ultimul meu refugiu. narcotizându-mi voința de a pleca. rămân și azi, ca și ieri, ca și alaltăieri, în trăirile tale frenetice. ignorându-le pe ale mele pauzele
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]