596 matches
-
cadrul fix al trecerii mele pământești (un context din ale cărui chingi evident că nu m-aș mai fi smuls vreodată spre a reveni în mijlocul puzderiei de false zidiri anoste din prezent și a droaiei interminabile de făcători de nimic - despuiați complet aceștia din urmă de veștmintele contrafăcutei lor personalități și acoperiți ostentativ cu măștile vopsite în stridentul stil demonic actual - din spațiul lumesc contemporan). Acum, după ani și ani petrecuți pe căile imprevizibile ale întortocheatului meu destin, pot spune cu
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
cel ce se numea „Brumar” sau „Noiembrie”. În zilele înnourate, vântul aducea ploaia cu picuri mari și reci. Iar atunci când se întâmpla ca picăturile de ploaie să se transforme în fulgi de nea, era semnul venirii Iernii. Iarna aducea frigul, despuia pădurile, dar sculpta flori de gheață pe geamuri, și ridica derdelușuri pe ulițe. Copiii o îndrăgeau foarte mult, chiar dacă li se mai înroșeau mânuțele, urechile și năsucurile. Acum era vremea colindelor și a frumoaselor Sărbători de Iarnă. Trena argintie a
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
cu suflu-i rece Trunchiul ud și dezbrăcat. De parcă-i ieri nu pot uita, Verde-n haina-i de parada Cu parfumu-i îmbată Trecătorii de pe stradă. Acum iată-l stând în ploaie, Vântu-l bate neîncetat, Crengi îi rupe și-l despoaie Și este trist și l-am uitat. O fi doar o întâmplare Sau bănuind că nu dormeam, A întins un ram cu care Imi ciocani ușor în geam. Bietul tei.Nu-mi vine-a crede Că în noapte stă golaș
DORMI IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360503_a_361832]
-
neclintit, îmbrăcat într-un alb imaculat de omătul pufos ce se așternea încet, încet, peste lunci și văi, dealuri și munți, ca o dumnezeiască binecuvântare. Doar câteva ciori, vrăbii și coțofene, se mai zăreau, croncănind supărate parcă, pe ramurile copacilor despuiate de frunze, dedesuptul cerului plumburiu. Iarna nu era rea, ci doar puțin mai diferită de celelalte surori ale ei: Primăvara cea sfioasă, Vara cea veselă și caldă și Toamna cea bogată. Ea era rece, căci așa i-a fost menit
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
de merite măsluite, frumos reciclat, urât cârpit cu cocârjeală de hipogastru și minte tare-n decolteu împândăresc Tabacii ... Chipuri cu VIP-uri în slipuri spuse pe-nțeles școlit ori tâlcuiri rucărene se coc în umbra Vârfului de Cruce ... Simonu Sensual - despuiată de vreme rea născută-n tabloid cu bâzdâc. Romanița sus fustița deșucheată de hârjoană. Zăvoranca - țâfnă tatuată, cu buric îmbelciugat. Andreea Marin - zână deocheată de paparazzi. Ramona Gabor - coțăială de silicon cu cârpeală. Columbeanca - ifose și pretenții cu dihonii. Ciumaca
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359624_a_360953]
-
jumătate resemnați, pe jumătate adormiți, căzuți în capcana celor mai felurite emoții și aspirații, devin irascibili și frustrați. Liberi să își construiască viața după bunul plac, unii se împiedică de propriile posibilități și își macină individualitatea în conformismul social, alții, despuiați de țelurile pe care și le atribuiau odinioară, obosiți să tot încerce, se diluează ca cerneala în apă în mulțimea celor cărora societatea le reduce personalitatea la mărimea unei particule minuscule. Scurgerea monotonă și invizibilă a anilor își pune și
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
drept în apă. Și l-o tras iute ‘năpoi, că apa i s-o părut cam răce. Și cum nime' nu măi era pă malu' apii, că erau toți la uspăț, că să mărita una din capu' satului, s-o despuiat și-o tunat în apă. Ave cu ea săpun de casă, că pă vremea nόstă nu erau alte celea de spălat păru', ca acuma, așe că și-o desfăcut cozile grόsă...Și cred eu că i-o dat baba ceva
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
depun mărturie că pot șterge lacrima din privirea văzului,/ iar când nu voi mai fi nici bocet, nici strigăt și nici durere,/ lespedea simțirii o voi ridica încet, încet,/ ducându-mă dintr-un glonte într-altul, din Cuvânt în Cuvânt,/ despuiat de mine și jefuit de tine,/ urmă costelivă și suavă a întâmplării că sunt martor al Clipei!/ O, vreme a tinereții veșnice,/ sub flori de mirt Poeții stau de veghe!” sau „ Da, vin curând! , pe calul meu albastru,/ coborâtor din
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
smereniei pentru greșeală, fără îndoială, s-a născut un vrednic vlăstar. Căci Petru Rareș a fost cel care a știut să pună stavilă valului de schimbări în credință care veneau din Occident, în urma Renașterii și Reformei, acel duh lumesc care despuia biserica de icoane, ori înlocuia frumoasele fresce bizantine cu chipurile realiste în care se vedea doar omul carnal, nu sfântul, omul îndumnezeit, transfigurat de Duhul cel Preasfânt. Acest fiu al Voievodului Ștefan cel Mare, singurul care este atestat ca nelegitim
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
tot a purității, dar și a misterului, contopite amândouă, întocmai aceast lucru conferindu-i tabloului unda atractivă. Precum nuferii mereu menținuți puri, cumva și ea este silită să fie într-un mediu ostil, deși sensibilă fiind.. căci, ea a fost despuiată.. dezbrăcată.. dar, prin tot ceea ce mai poate avea, chiar prin trupul ei (gol) însăși să se “acopere”, adică să reușească să se întoarcă cu spatele la agresor și cu fața către un perete de stânca straniu, lugubru.. EA: - Agresor? Pff, voi bărbații
ION PANDURU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342569_a_343898]
-
la râu, dându-i drumul pe apă. PAPARUDELE Paparudele se făceau cam în același timp cu Caloianul. Ca și acesta, jocul paparudelor este o invocare a ploilor, mai ales în perioadele de secetă, în lunile iunie și iulie. Fetele se despuiau și își puneau coronițe de bozii pe cap, se acopereau cu panglici roșii, își puneau la gât salbe de aur sau de argint și plecau să danseze pe la case. O fată cânta monoton, cu note scurte și cu tact repezit
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
bolborosindu-și păsatul, speriind cu stropii înălțați grămăjoara mălaiului pus deasupra, gata să-ngroașe fiertura. Și parcă o și văzu pe mamă-sa pe-un scăunel sprijinind ceaunul între tălpile goale ale picioarelor, având apărătoare numai doi coceni de porumb despuiați de boabe. Aievea o zări făcăluind fiertura aromitoare! Și-n scurtă vreme, mămăliga, după ce mai dădu-n clocot de câteva ori, se găsi răsturnată pe măsuța rotundă unde adăstau o strachină cu brânză sfărâmată, iar în alta, ardei perpeliți în
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
am murit. * Viața mea are coperți mov. Fila în care ești tu are pântecul rupt. * Fata cu ciorapi negri mă iubise, într-o noapte albă, rătăcită, pe furiș, în zăvoiul gândului. * Emoția crucii surâde în trupul Evei ca o oglindă despuiată de lutul lui Iisus. * Florile au scheletul alb. Și peste el un adaos de vis căzut din pleoapa ierbii. * Ploaia cade printre ulucile grădinii ghemuită într-un sfert de lună. * Cu fiecare copac mort frunza e mai singură, ca o
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
clipă, Câte-o frunză. Pentru fiecare frunză , Câte - un suspin al pădurii. Pentru fiecare adiere, Suspinul inimii, Ce-așteaptă împlinire... Am părăsit pădurea cu gândul de a reveni a doua zi, dar peste noapte s-a schimbat vremea, vântul nemilos despuind arborii de straiele lor. În asemenea momente, clipele devin veșnicie, mai ales când se desprind frunzele din copaci. Astfel de clipe aduc tristețea și suspinul pădurii contopit cu dorul inimii ce așteaptă pe cărare...La fel de schimbătoare sunt și sentimentele omului
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
creștin și peste rânduielile lui Dumnezeu, profanându-ne soarta care-și trage seva de viață și de spirit din Sfânta Tradiție Hristică și croindu-ne prin mecanismele terorii și torturii o falsă fire, golită de chipul frumos al lui Hristos, despuiată de orice licăr, de orice simțire și orice pîlpâire omenească: o fire realmente dobitocească, pervertită, degradată, căzută cu mult sub cota regnului animal. Sub auspiciul sadismului reeducării promovate anterior de Makarenko, dar aplicată la noi diabolic de instructorii sovietici prin
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina. Nu
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina. Nu
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
De-aia simt că toamna răsucește-n mine mai adânc cuțitul, rana e deschisă; când pustiu e-n juru-mi să înfrunt - pe cine? În pădure, Doamne, frunză ți-s, proscrisă. Citește mai mult CârteliSteluța CRĂCIUNGata, toamna asta vine mai decisăsă despoaie-n suflet, să despoaie pomi,se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă,se umple pădurea de fatidici gnomiFrunza asta pală, ultima din vară,răsucită-i Doamne ca în suflet vinacă-mi uit rugăciunea-n fiecare seară,și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
toamna răsucește-n mine mai adânc cuțitul, rana e deschisă; când pustiu e-n juru-mi să înfrunt - pe cine? În pădure, Doamne, frunză ți-s, proscrisă. Citește mai mult CârteliSteluța CRĂCIUNGata, toamna asta vine mai decisăsă despoaie-n suflet, să despoaie pomi,se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă,se umple pădurea de fatidici gnomiFrunza asta pală, ultima din vară,răsucită-i Doamne ca în suflet vinacă-mi uit rugăciunea-n fiecare seară,și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina.Nu-nțeleg prea bine
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > LACRIMI DE TOAMNĂ Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cireșul din grădina casei mele, se despoaie, De frunzele-i uscate, ce cad cu sunet gol, Iar ploaia grea și rece, cade în șiroaie, Tristețea, învăluie sufletul meu gol. Prin parc, merg doar cu gândurile mele, Iar frunzele uscate, sub pașii mei se frâng Mă odihnesc pe-
LACRIMI DE TOAMNĀ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374331_a_375660]
-
imperiile în somn, când mi se făcea ziuă din ochii iubitei și-i salvam trupul frumos înfășurat în mătăsuri ca al pietei și-i făceam buzele trandafir, nu știam cum miroase parfumurile morții eram prea tineri pentru lumea aceea când despuiam icoane până îi auzeam pașii sfințind potecile noastre câteodată triste, ca un cântec de liră, alteori vesele ca primăvara, câte aveam să ne spunem și nu ne-am spus... ai îmbătrânit oglindă în perete de-atâta singurătate, cine te va
SPOVEDANIE ÎN FAŢA OGLINZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374545_a_375874]
-
Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]