2,728 matches
-
de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut peste majoritatea publicațiilor românești". Ca și: Stăruie
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
corespondență de aproape patru ani încheiați cu Bogza. Ediția pe care o comentez (alcătuită și îngrijită impecabil de d-na Mădălina Lascu) cuprinde acest stoc de corespondență în bună măsură inedit (113 de scrisori), la care se adaugă altele cîteva (destule) către pictorița Lucia Demetriade-Bălăcescu, redactate în limba franceză, cu care a stat o vreme, în 1933, în sanatoriul de la Eforie, cîteva inedite, o traducere tot inedită și un corpus de articole reprezentînd receptarea operei lui Blecher în critica românească a
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
să se poarte cu tine condescendent și protector". Sau: "Plăcere divină: să te arăți mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți"". Ori, în legătură cu Florin Mugur: "Pare a se descurca mai bine decît mine, dar în genere avem destule trăsături comune în privința timiditățiii, a complexelor de inferioritate de nesiguranță. Cu toate acestea nu lipsesc diferențele. El este mai precis și mai tranșant în exprimarea unor păreri, mai deschis cînd vorbește despre sine. Deși bolnăvicios, are o anume robustețe pe
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește a contraria, "poetul leneș" face loc unui spirit inconformist, acid. "Prea reticent" și "tăcut" între oameni, așa cum singur se amendează, devine decis, gata a da în vileag destule lucruri inacceptabile și a le judeca în consecință. Abulicul se defulează astfel în planul unor observații de-a dreptul primejdioase în era opresiunii comuniste, cînd erau așternute pe hîrtie (cazul Gheorghe Ursu e relevant). Nici o urmă de conformism, nici o notă
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de "secretar al organizației studenților comuniști români oaspeți în Uniunea Sovietică" (oare "a doua sită" îi privește, exclusiv, pe români, sau este vorba despre încă o triere mai amplă, mai profundă, a tuturor "oaspeților" de care, se înțelege, sovieticii au destule motive a se feri, camuflînd adevărul. Să fi fost ales, numit pentru sarcina de încredere acordată, însuși Iliescu? Alți cercetători ai biografiei sale nu se sfiesc să amintească prezența sa în rolul de secretar (!) al "Sovietului Unional" (pe toată Uniunea
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
durat existența sa fizică). Și, cum aici a trăit atît amar de vreme, biograful său acordă confortabil spațiu înfățișării orașului, cu amestecul lui între edilitarul vechi și noul trivial, cu străzile anapoda și adesea desfundate, toate la un loc oferind destule motive de tristețe adîncă. Și, după alte ample și insistente incursiuni în istoria orașului între 1880-1916, biograful conchide că spațiul literar coincide, la Bacovia, cu spațiul băcăuan, celebra Lacustră tot de aici trăgîndu-și sevele și motivele. Și e, se știe
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
e alcătuită din siniștri ciubucari și din obsedați de câștig cu mentalitate de chelner. Să nu se înțeleagă din cele spuse până aici că mă refer doar la universitățile particulare. La fel de jalnică - dacă nu chiar mai jalnică - e situația în destule unități de învățământ superior de stat create după 1990. Create, evident, în numele clientelismului de partid. Ion Iliescu a simțit nevoia, într-o perioadă când puterea sa trebuia consolidată, să instituie astfel de celule de sprijin pe termen lung. Așa s-
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
CVTudor pornind de la alte surse de informare. Surse care, luate la bani mărunți, nu produc dovezi, ci scenarii. Scenarii care nu trebuie ignorate, dar a căror importanță trebuie privită cu prudență într-un asemenea moment. Partidul de guvernămînt are, oricum, destule alte probleme de credibilitate în relația sa cu Occidentul pentru a nu-i mai pune în cîrcă și o eventuală relație de colaborare cu terorismul. E mai simplu de pildă ca ziariștii autohtoni să se întrebe care sînt, în această
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
și o ofensivă împotriva �impresionismului" și a �literaturii", din partea unor "idei literare" cu impulsuri... imperialiste, au ocultat-o, parțial, în ultima vreme. Regman e un artist neostentativ al criticii, apropiat prin factura demersului său de natură raționalistă, meticulos, "detectivistic", cu destule inserții polemice, mai mult de Șerban Cioculescu, capabil însă de scăpărări imagistice, de asocieri fulgurante de vocabule, care, împrăștiind complet aparența de pedanterie, îi luminează integral vocația. E o țîșnire intermitentă a lui Ariel peste uneltele sobre ale atelierului critic
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Tudor Călin Zarojanu În anii Epocii de Aur apăreau în România destule cărți bune. Acesta este un fapt, pe care istoria literară este obligată să îl accepte, indiferent de conotațiile social-politice. Firește, știm cu toții că, în cea mai mare parte, fenomenul se afla sub controlul autorităților. Depășind idioțenia brutală a anilor '50
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
27 martie 1984, la pagina 608, câteva rânduri rezumă cu pregnanță justificarea obsedantului demers scriptural: " Notele de jurnal sunt marginalii, ferestre, defulări, intuiții - o mărturie mai mult sau mai puțin acută despre incidentele persoanei cu lucrurile, cu timpul, cu istoria.." Destule alte observații de această calitate nuanțează gândirea autorului pe sutele de pagini ale ediției Albatros. Mai semnalez numai două din ultimii ani, prețioase prin revelația pe care o aduc, și anume că imensul manuscris nu fusese sortit peceților tăcerii, că
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
sublinia indirect ceea ce face atât de interesant punctul de vedere existențial al autorului: omul este plin de slăbiciuni recunoscute, de complexe de inferioritate, de orgoliul suferitor care-l salvează; el pare a se disimula printre gălăgioșii, ambițioșii, ticăloșii dar și destuii semeni cu alese calități în mijlocul cărora își petrece existența. Întâmplarea, sau evoluția logică a situațiilor, l-au ridicat pe acest "marginal" la un rang social mai important decât s-ar crede, în elita intelectuală clujeană ca și în importantul Consiliu
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
la infanticid ritual", urmărindu-se, atent și bogat bibliografic, aceste prejudecăți născătoare, bimilenar, de numeroase atacuri antisemite. Și, ca și în capitolul precedent, aceste prejudecăți sînt urmărite, în modul de manifestare, în toată Europa, inclusiv, firește, în România, relevîndu-se pogromurile, destule, ivite ca urmare a prejudecății omorului ritual. Cartea, erudită, a d-lui Andrei Oișteanu e o pledoarie, inteligentă, împotriva tuturor prejudecăților legate de evreul imaginar. O recomand cu căldură. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
jocul regimului. Adevărul istoric este că întoarcerea s-a dovedit imposibilă, după cum spusese Preda, și că Tezele au pierdut războiul cu literatura, chiar dacă au cîștigat cîteva bătălii. Cea mai bună dovadă este că au apărut, în anii '70 și '80 destule cărți extraordinare, al căror spirit era contrar aceluia rudimentar și agresiv ideologic al Tezelor. D-na Șipoș ar face bine dacă, înainte de a-și lăsa gura să vorbească fără ea, să citească romanele, cărțile de poezie, eseurile critice și celelalte
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
Cîteva argumente. Tradus de Carmen Bujdei, eseul nu pare a fi fost scris special pentru cititorii revistei din Cluj, dacă luăm în considerare atît limbajul, cît și unele explicații laterale. Problema d-nului Nemoianu poate deveni actuală și la noi (avem destule indicii): e vorba de a apăra "formalismul estetic" de adversarii săi. Conceptul mai familiar nouă este estetismul sau pur și simplu esteticul. La défense de l'esthétique ar fi un titlu potrivit, în manieră franceză, pentru paginile polemice profunde și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
cheie nonșalantă, ironică și minimalizatoare. Din păcate, DEX-ul nu conține nici o referire la respectivul uz metaforic al cuvîntului salbă (e înregistrată totuși, cu valori opuse, expresia salba dracului). în DLR (tomul X, partea 1, 1986) se găsesc, în schimb, destule dovezi ale clișeizării termenului: de la scriitorii secolului al XIX-lea - "cea întîi verigă a acestei prețioase salbe de bucăți teatrale" (C. Negruzzi), "o frumoasă salbă de versuri armonioase" (Al. Odobescu) - trecînd prin "salba de căsuțe albe" (O. Goga), "salba de
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
văzut decît răfuieli între scriitori care s-au format, s-au afirmat în acele vremi. Revizuirile sînt deocamdată memorialistică, mai mult decît analiză obiectivă. Și atunci, cu ce "spate" biografic vin acești tineri să vorbească despre comunism? Au trăit ei destule, sînt ei în măsură să judece? Simplificînd, cei patru sînt o ciudată generație care încă resimte efectele comunismului, în ciuda lipsei de experiență sub regim. Rîndurile confesive ale criticului Paul Cernat sînt revelatoare în acest sens: "Fac parte din ultima generație
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
sau "generală" cum ar spune Mircea Horia Simionescu) - cărțile citate de ei sînt aproape imposibil de găsit. Recuperarea unui comunism pierdut definitiv, acela din cultura populară, este extrem de importantă. Dar nu pentru a judeca încă o dată atrocitatea asupririi ideologice (sînt destule destine tragice care o confirmă), ci pentru a confirma o normalitate de fond. Copiii lăsau mingea de fotbal și fugeau să vadă desene animate cu "Mihaela", "Steaua" cîștiga Cupa campionilor (deși era, evident, o echipă "politizată", bucuria a fost cît
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
uneori și pagina, că prețul a crescut de două mii de ori iar tirajul a scăzut de trei ori (după ce, în primele luni se dublase, unde mai este euforia publicistică de atunci?), dar, una peste alta, R.l. a rămas R.l. Cu destule schimbări de fond desigur. A trebuit să o adaptăm nu numai unui alt public (profesorii, care erau publicul nostru majoritar, nu mai reprezintă astăzi decît o cincime), dar și erei Internetului și al noilor tehnologii comunicaționale. Am fost prima publicație
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
fie bine plătiți. În ceea ce mă privește, Antenne 2 m-a plătit regește doar după ce am început "războiul" dintre canale, după privatizarea TF 1 și goana după vedete ale micului ecran, care a urmat. Da, aud întrebarea: Cît? Cît? Cîștigam destui bani pentru a stîrni teribile invidii, dar nu destui ca să-mi atrag considerația. Înainte de a beneficia de concurența între canale, primeam un salariu obișnuit, pe care mi-ar fi fost ușor să-l dublez prin participarea la conferințe sau la
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
m-a plătit regește doar după ce am început "războiul" dintre canale, după privatizarea TF 1 și goana după vedete ale micului ecran, care a urmat. Da, aud întrebarea: Cît? Cît? Cîștigam destui bani pentru a stîrni teribile invidii, dar nu destui ca să-mi atrag considerația. Înainte de a beneficia de concurența între canale, primeam un salariu obișnuit, pe care mi-ar fi fost ușor să-l dublez prin participarea la conferințe sau la tot soiul de activități lucrative pe care alte "staruri
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
a fost". Și după ce află statutul obscur al Kronprințului, abia tolerat, acesta brusc, exclamă: "Ce-i mai plictisitor la omul ăsta (aluzie la Hitler) e că n-are simțul umorului. Înghite orice, dacă e lăudat. Lauda nu-i e nicicînd destulă. Iar Goebbels întrece măsura (aici face un gest). Deci îl detestă". Se plînge că, deși general, nu e invitat la nici o manifestare publică. Și prințesa Bibescu, meditînd, își spune că "excesul de naționalism e totdeauna dovada unei profunde nemulțumiri de
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu fi în stare să aflăm cum rezistă un scriitor"...etc. (p. 201) Marele nenoroc al cititorului este că poeta cunoaște serios lirica rusească, multe dintre ideile ei sunt interesante și destule ipoteze merită urmărite în analiza lor. De fapt, situația seamănă cu ceea ce autoarea însăși spune la un moment dat: "Și chiar dacă găseam pe alocuri câte un vers mai reușit/.../ acesta se sufoca realmente de celelalte: false, goale, lipsite de stofă
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
natură social-politică: "Hora Unirii", "Doina" sau "Noi vrem pămînt". Figura părinților (mama sau tata) sînt iarăși decisive - este o temă foarte importantă, care face posibile vecinătăți dintre cele mai stranii: Vasile Militaru și Ioan Es. Pop, spre exemplu. Obiecțiile sînt destule. Ele trebuie făcute tocmai din perspectiva antologatorului. De multe ori poeziile pot fi numite "frumoase" doar ironic. Voi da cîteva exemple care nu respectă nici criteriul succesului, nici pe acela al temei. Geo Dumitrescu nu a fost cunoscut mai ales
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
lui, Ștefan Bănulescu o lăudase și el găsindu-i mai multă feminitate... Pe urmă, Nichita o mai remarca pe Angela Marinescu, atras de lirica sumbră, de metafizica ei impunătoare față de minoderiile, de ismenelile feministe. Excesele lui princiare, laudele convenționale făcură destule victime printre amatori. El îi lăuda văzînd cît sufereau din lipsă de har. Pe cînd cu cei cu adevărat înzestrați se purta fără menajamente, arta obligînd... Mai cu seamă cînd se întîmpla să i se pună în față clasamentul oficial
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]