1,116 matches
-
tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și un patriotism deloc mimat, sau sugerat de politicieni de strânsură. Printre ei, o doctorandă calmă, optimistă, de o modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este redactor-șef la InfoPrut și una dintre cele mai cerebrale interlocutoare, pe tema reunificării celor două state românești. O mină de aur... cenușiu constituie tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și un patriotism deloc mimat, sau sugerat de politicieni de strânsură. Printre ei, o doctorandă calmă, optimistă, de o modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este româncă. Îi plac lucrurile temeinic făcute, de la fotografiile artistice - fiind nedespărțită de aparatul ei de imortalizat clipe irepetabile -, până la imaginile realizate - pe parcursul manifestațiilor junilor din stânga și din dreapta Milcovului de azi - inclusiv pe malul Nistrului. Tenace
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
Am cunoscut adevărați povestitori, din satele de suburbie a municipiului Chișinău - Condrița, Colonița, Ghidighici - care, prin istoriile lor de viață, mi-au stabilit și mie traseul și mi-au luminat vocația. Cine consideră că tematica identitară este una perimată și desuetă în Republica Moldova fie este răuvoitor, fie nu s-a deplasat prin orașele și satele din stânga Prutului. Îmi amintesc că, după nici două fraze introductive, cei care ne primeau în gospodărie începeau să vorbească despre Unire, despre Podurile de Flori, despre
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
imagineze că istoria începe cu el și că tot ce a fost înainte nu merită nici macar efortul menționării), când se caută să se inducă nu doar maselor de “stupid people”, ci și elitelor adevărate ideea că națiunea este o noțiune desueta, ca identitatea trebuie înlocuită cu multiculturalismul (despre care, totuși, cu puțini ani în urmă, doamna Merkel parcă spunea că a eșuat!), ca, de vrem să fim integrați în “civilizație” și acceptați de ea trebuie să ne despărțim de cinstirea trecutului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
retorică înverșunată a urii de clasă, fără de care nu e de imaginat nici propaganda, nici poezia. Prinși de o versificație zglobie, am putea astăzi cita la nesfârșit versuri ce hrănesc curiozitatea stranie a celui ce se lasă în voia farmecului desuet al proletcultismului, receptat la modul parodic. Nu putem furniza un rezumat mai bun pentru strădania ideologică a poeziei oportuniste decât afirmația apodictică, difuzată printr-o reverberație, a lui George Lesnea dintr-un poem recitat la toate festivitățile: "Partidul e-n
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
din jur atât bunuri materiale, cât și intelectuale. Strâns legată de această latură este cea a civismului, de ordin moral și material - de aceea l-am numit deseori “un luptător pentru cauze nobile”. Dacă noțiunea de patriotism pare acum uneori desuetă, Paul și-o asumă cu curaj - a luptat pentru patrioții din Basarabia și tot aici aș plasa aplecarea spre poezia noastră clasică, pe care a înveșmântat-o în muzică și a prezentat-o în zeci de recitaluri peste hotare - fiind
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
Aristotel și Platon, pe Hegel și Husserl. Iar curiozitatea sa intelectuală merge adeseori și mai departe, pătrunzând în spațiul strategiilor militare, al concepțiilor despre organizarea administrativă, al teoriilor despre cucerirea puterii politice. În locul criticului literar cu o retorică solemnă, oarecum desuetă, prin care mulți dintre noi și-l reprezintă, simplificator, pe Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui erou al culturii. Lumina pe care o ține peste noapte aprinsă în camera lui de lucru, într-o țară scufundată în întuneric, simbolizează tocmai
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
semnat Ronald Harwood -, britanicul Mike încearcă să trateze povestea în manieră victoriană, unde prejudecățile și educația acționează frenatoriu și orice pasiune trebuie să-și găsească respectabilitatea. Este ironie și în romanul márquezian, dar cînd de subtil filtrată printr-o tandrețe desuetă, ori filmul pare să ofere explicații acolo unde ar trebui să avem doar intuiții. Pe deasupra, regizorul a avut ideea neinspirată de a recupera culoarea locală și prin intermediul unei engleze vorbite cu accent spaniol, engleză care sună bizar, fals. Despărțiți de
Dragoste și puțină holeră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8542_a_9867]
-
partituri oarecare, ci un personaj complex, mozaicat, cu multiple înfățișări, dominat de curiozități și interogații, dependent de lecturi pluri și trans-disciplinare. De altfel, a fi realist în relație cu partitura e nu numai riscant ci, într-un anume fel, chiar desuet. Căci se pune iminent întrebarea: realistul cărei realități ești? Al celei structurale, al celei lingvistice ori, poate, al celei narative? „Realul, afirma Andrei Pleșu în Ochiul și lucrurile (Editura Meridiane, București, 1986, pag.13), e infinit mai bogat în epoca
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
Mozart, subtilitatea instrumentației dramatice, atât de particulară compozitorului. Iar rezultatul a fost o executare dintre acelea la care simți că după Mozart interpretat așa (e vorba de “Serenata notturna“), n-ai mai putea asculta nimic altceva, pentru că orice ar părea desuet. Dar, a urmat tot Mozart, respectiv Concertul pentru pian și orchestra nr. 25 în Do major. Și tălmăcirea dată de pianistul rus Alexei Nabioulin, împreună cu orchestra și dirijorul cu care a fost într-o compatibilitate rar întâlnită, de parcă ar fi
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
Pe de altă parte, publicul tău principal, oamenii educați din marile orașe, nu sunt foarte atașați de valorile religioase, iar denumirea Creștin-Liberal îi poate dezamăgi. Vor un stat modern, laic, iar tu vii cu un nume din secolul trecut, ușor desuet astăzi”.
”Alianța Creștin Liberală” îi face necazuri lui Iohannis by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/77522_a_78847]
-
Gata cu termenii unei recepții imature precum gustul, sensibilitatea, intuiția, cu impresionismul, "poezia poeziei", stilul, odată ce-am ajuns în stăpînirea unui instrument obiectiv, cu științifică alură, imbatabil! Nouă, nemetodologilor, nu ne rămînea decît să ne strîngem rușinați bietele unelte desuete și să părăsim scena. "Șocul metodologic" pe care l-au resimțit domeniile umaniste în veacul abia încheiat împingea însă "mecanismul interpretativ înspre interminabile și oțioase discursuri justificative asupra capacității epistemologice a fiecărei teorii în parte", ceea ce putea naște din capul
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
într-o junglă cândva, într-un an al copilăriei. Conacul descinde parcă dintr-un roman al lui Turgheniev sau a al lui Tolstoi". Totul i se pare aici "naiv, vechi și nostalgic". Prin încăperile "mobilate într-un stil de aristocrație desuetă", nu te-ar surprinde să întâlnești "conturul Anei Karenina". Ziua și-o petrecea într-o atmosferă idilic-patriarhală. Nu ni l-am putea închipui, cei care l-am cunoscut pe scriitorul matur Dinu Pillat, cu un trup firav și ușor adus
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
concrete sunt evidente: văd cum vorbesc studenții mei de astăzi, avem mai multe generații de tineri care scriu bine românește, care s-au integrat în contextul cultural românesc. Chiar dacă tocmai ei ne reproșează că suntem depășiți de timp, că suntem desueți, eu totuși cred că a fost benefic sacrificiul nostru, în urma căruia s-a clădit o nouă sensibilitate, un nou mod de a înțelege lucrurile, un pluralism de idei, s-a impus libertatea expresiei și - mai ales - cunoașterea limbii. Toate aceste
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
reacționar etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt în ceva coerent, temele de dezbatere au venit și au trecut, la "aniversară" s-au adus omagii șablonarde care au dat apă la moară celor care îl consideră oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc încă în aer, poate chiar în inconștientul colectiv al românilor, ca aburii nevăzuți ai unei calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean, "dezbaterile" au adus aminte de negativismul adolescenților răzvrătiți împotriva autorității
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
străinătatea, și-a pus problema eficacității promovării lui Eminescu. Am urmărit însă cu uimire la ICR-NY un raționament care s-a degradat în ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie și lipsit de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, în bloc, drept persoane interesate "să mănânce mici și să bea
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
le posedă și le celebrează. Prin urmare, la vârsta aceea pare logic să ne considerăm amintirile un soi de obiecte depozitate într-o cameră de bagaje, pe care le putem ridica imediat pe bază de chitanță; sau (probabil o comparație desuetă, sugerând trenuri trase de locomotive cu abur și compartimente rezervate exclusive doamnelor) abandonate într-unul din locurile special amenajate pe drumurile naționale. Suntem astfel preveniți să întâmpinăm aparentul paradox al bătrâneții, acea evocare a anilor de început, care capătă mult
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
dacă scrii o carte pe teme religioase și nu ești popă, trebuie să te explici, pentru că ești suspect. Un om cât de cât inteligent, un „om al veacului” nu ar avea de ce să se ocupe de o astfel de tematică desuetă”, a spus Andrei Pleșu, joi seara, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu cu ocazia lansării ultimului volum "Parabolele lui Iisus - Adevărul ca poveste". „E curios că tocmai în Occident, în acest Occident secularizat și hipermodernizat nu trebuie să te justifici când
Andrei Pleşu: Biserica noastră are o înclinaţie folclorică () [Corola-journal/Journalistic/80806_a_82131]
-
Atunci, cu un telex care țăcănea de mama focului preluând fluxuri de știri de la București. Astăzi, Internet. Legături prin satelit cu marile agenții de presă românești sau străine. Comunicate de presă prin poșta electronică (e-mail). Însuși faxul tinde să devină desuet. În aparență, muncă de birocrat. Nimic mai fals. Acoperit oră de oră de avalanșe de informații, ziaristul trebuie să cearnă și să discearnă. Datele transmise către cititor trebuie să fie relevante, concrete și, evident, proaspete. Teorie? Nu. Subiecte de discuții
Agenda2006-07-06-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/284743_a_286072]
-
de orice, dar cu o singură condiție: s-o deschizi și să te lași în voia ei. Citită azi, cu ochiul cinic al observatorului care contemplă indolența literară a contemporanilor, pledoaria emfatică a cancelarului englez surprinde nu atît prin retorica desuetă, ci prin asemănarea de optică, căci autorul, judecînd rolul cărții în iconomia prezentului, se plînge de aceleași cusururi de care ne lovim azi. În primul rînd, lectura cărților e atributul unei minorități, caz în care actul de a ține în
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
situație puțin stranie pentru mine - singura femeie între cinci bărbați, dar mă străduiam să fac o impresie bună colegilor soțului meu, să fiu prietenoasă, spirituală și inteligentă cât cuprinde, în limitele mele și, mai ales, „respectabilă”. Da, și această valoare desuetă, „respectabilitatea” se purta pe atunci (tinerii de azi care nu înțeleg termenul îl pot găsi în DEX). Dresda era un fel de metropolă- cimitir, un Pompei al secolului XX, prin care circulau însă oameni vii. Străzi întregi cu clădiri unidimensionale
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
numitul fantastic al apropierii din tehnica cinematografică 29. Fotografierea detaliului este evidentă, de pildă, în versul "Plânsul tău nu e rouă și lacrimile diamante...?". La fel de evidentă este intenția ironică a poetului, prin uzitarea unor meta-fore-clișeu (plâns-rouă, lacrimi-diamante), care aruncă în desuet și pulverizează în deplorabil întreg universul. Limbajul obiectelor provoacă o "ruptură de sistem" (Carlos Bousoño), transgresând codurile obișnuite pentru a ajunge la un alt limbaj, etern, al poeziei lor imanente. Lucrurile au culoarea eternității" este un vers emblematic din poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
vină nătângă la altă pereche. * * * Toate au fost vremelnice și iubirea și prieteniile: unii au murit de tot, alții m-au uitat; ce să mai caut fără rost în viața mea, ca o lucrare de examen, ce a răspuns punctajului desuet. Privesc înainte, aseară am pierdut un dinte, fără să mai pot schimba glasul subțire și fluierat, în ceașca de cafea, așezată lângă celelalte, dar nimeni n-a mai venit. Eu mi-am băut elixirul era tare și parfumat, o simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fie limpede în a exprima valențele raportului intim bărbat-femeie. Văd în comentariul său mai curând un exercițiu de imaginație. * * * Cam astfel de aspecte, observații și comentarii citesc în caietele lui P.H.L. Poate că unora ar putea părea, să zic, cam desuete reflecțiile sexagenarului autor. Eu aș spune că doar unele expresii par un pic „răsuflate”. Esența lucrurilor este, în mare, aceeași, indiferent de „epoca istorică” în care se plasează cuplul. Prejudecățile (învechite sau mai noi), ca și ideile recente, de situare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
duși de alizeul fierbinte scăpat din „tolba lui Eros” (nu a lui Eol, zeul furtunilor!). Transcriind expresii ori fraze puse pe hârtie de P.H.L. acum vreo 50 de ani, nu am deloc impresia de inactual sau perimat. Ce poate fi desuet în povestea repetată mereu, de mii de ani, de mii și mii de perechi umane infiorate de dorința contopirii în același vis, în același gând și în același impuls, acela al acuplării! Este ceea ce trăiesc („în solidar” cu întreaga speță
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]