1,125 matches
-
denigratorul de popoare străine. Pe când în România ni se atrăgea atenția în chip foarte serios, încă din anii ’90 ai secolului trecut, de către intelectuali subțiri - ajunși apoi, unii dintre ei, înalți demnitari de stat - că Eminescu este complet revolut, învechit, desuet, că era bun de pus între paranteze (în „debara”) și că, în niciun caz, România nu putea visa la NATO și la UE pe buze cu „autohtonistul”, „antioccidentalul” și „xenofobul” Eminescu! Iar ideea că Eminescu nu mai este citit este
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
nisipul impur al gândurilor se strecoară iluzii apoi pleacă încet uneori mă așez la umbra sufletului prea obosit prea trist să pășesc mai departe într-o pierdere de alte gânduri culeg cuvinte noaptea așez stele pe cer într-un decor desuet plec discret în tăcerea gândului nescris, nespus Referință Bibliografică: TÂRZIU / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2143, Anul VI, 12 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TÂRZIU de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1478968368.html [Corola-blog/BlogPost/385119_a_386448]
-
o ediție princeps pe care n-ai știut c-o ai în bibliotecă iubind iubirea cu un fel de ură acum mă vezi cântecul vieții care-ți umblase desculț fără măsură prin fonotecă privești prin vitrină ca în oglindă volume desuete tocmai descoperi cu titlu de excepție durerea opere complete Referință Bibliografică: cu titlu de excepție / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 525, Anul II, 08 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CU TITLU DE EXCEPŢIE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cu_titlu_de_exceptie_violeta_deminescu_1339188661.html [Corola-blog/BlogPost/356218_a_357547]
-
albe”, „Un cântec pentru soare”, „Crede-mă iubite”, „Un, doi, trei” (repertoriu internațional)... Cântecele de muzică ușoară, recente, spun și ele ceva, fie într-o șovăitoare limbă română, fie într-o avalanșă de anglicisme, căci cuvintele românești au ajuns pasămite desuete...! Cel mai adesea, astfel de muzică de producție confiscabilă trăiește scurt timp și tot celelalte cântece rămân. De aceea, Natalia Guberna a fost, este și va rămâne o artistă care va duce muzica ușoară mai departe de azi și mai
NATALIA GUBERNA. NIMIC NU ÎNLOCUIEŞTE VOCEA UMANĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397383534.html [Corola-blog/BlogPost/347811_a_349140]
-
Toate Articolele Autorului S-a-mbrăcat în frac pădurea cu frunziș de chihlimbar, Fluturi rătăciți prin ramuri o gătesc cu papioane, Iar pe creste munții poartă un joben de porumbar, Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1411054269.html [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
și profunzimea unor versuri care spun că iubirea “Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemenea/ Uitării celei oarbe”, ori a altor versuri eminesciene sau ale ălor romantici. Pentru ei romantismul este ceva desuet dar, recunoscând sau nu, fiecare om își dorește cu toată puterea ființei sale să fie iubit. Trebuie să ne amintim și de câteva aspecte negative în care se poate transforma dragostea - ură, invidia, disprețul. Unele iau forme cutremurătoare, cum sunt
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_dragoste_nu_e_nimic_nu_e.html [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Am iubit o doamnă, Din vară până-n toamnă, A fost o conjunctură, Cu prea multă glazură. Eu adesea când treceam, Capul la ea îl întorceam, Mă atrăgea ca un magnet, Și o priveam cam desuet. Și uite-așa, zi de zi, Eu la ea mă tot gândii, Cum să fac s-o cuceresc, Și desigur, s-o iubesc. Dar degeaba am încercat, Ea nicidecum nu s-a lăsat, De abia că m-a observat Și
AM IUBIT O DOAMNĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1460902440.html [Corola-blog/BlogPost/384990_a_386319]
-
de contradictoriu, mai curând o tragedie petrecută aevea, „Hiroshima, mon amour”, semnat de un regizor al neorealismului târziu de sorginte franțuzească, Alain Resnais, dar care n-are nici în clin nici în mâneca cu bomba H! Un titlu rizibil și desuet pentru o vârstă care nu se mai încurcă - și nici nu i-ar sta bine - cu franchețuri și mondenisme juvenile și în care expresia ca atare m-ar împinge înapoi în timp unde chiar de-aș căta, aș jura cu
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
-i aduc ... O, nu mai cânta, harmonie pribeagă, / Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă, uneori de-a dreptul vetustă și desuetă, care a dat naștere unuia dintre farmecele sumbrului cenușiu, greu de precizat în arta bacoviană unde sugestia este profundă și constantă. Nu cred că voi greși afirmând că George Bacovia este cel mai mare creator de atmosferă din literatura noastră
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
și în intențiile lor de natură estetică. Mă uit la chipurile lor imobile și nu văd nici o dimensiune înaltă a propriilor gânduri. Sunt foarte aproape de jocul actorilor, de dialogul verbal al acestora care nu le solicită emoțiile inimii. Un spectacol desuet care nu mai seduce pe nimeni , pentru că ei nu lucrează cu elemente de teatru intim, ci, fiecare spectacol este câte o variantă a aceluiași spectacol grotesc. Simt că toți au supt de la aceeași Amaltea. Este o amară lecție pe care
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423553107.html [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
dospite Când el ar sosi, s-ar rătăci de-a lungul drumeagului cu măslini și oleandri bătrâni Când el ar sosi, vor depăna lângă ape neghioabe reverii de adolescență târzie Când el ar sosi, ziua fără culoare o să fie febrilă, desuetă răcoare prin buruieni muribunde Când el ar sosi, mlaștinile vor fi uscate se vor împiedeca prin ape cu deșeuri puhoi Când el ar sosi, visele s-ar sparge-n nouri și clopote vor suna-n după-amiază cu tâlc De departe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Și, incitat de această frază, am pus două cuburi de gheață în paharul meu preferat, masiv, de cristal, apoi am turnat peste cuburile strălucitoare cîteva degete de wisky (nu spun de care, pentru că nu putem face publicitate indirectă, indiscretă și desuetă), și mi-am zis că am ajuns la concluzia că trebuie să citesc încă o dată romanul, dar sub un alt unghi. Nerespectînd nici o regulă de scriere a unui roman polițist, autorul a făcut din această neregulă propria lui regulă - și
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Une_harmonie_parfaite.html [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
Cu șaluri negre răstignite-n carte ... Cu vârfurile doborâte la pământ Goruni semeți și-au îngropat istorii Și scâncete de munți în ploi și vânt Mai cântă-n toamne triste, azi cocorii Nici Miorița nu e de găsit Balada-i desuetă, nu-i la modă Vioara lui Enescu a murit Și în uitare-i îngropat și Ștefan-vodă Păianjeni împletesc peste romanțe Și cântec popular curat, din neam Carcase de sicriu și dezolanțe Și mor mușcatele și cerceluși la geam Și ce
ŢARA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tara_mea_0.html [Corola-blog/BlogPost/361246_a_362575]
-
genetice. În ultimele decenii, la noi și nu numai, datorită noilor încercări de expresii vizuale (media, performance, happening, etc.) se încearcă o marginalizare a tuturor formelor de artă „clasice”, implicit a peisajului, mai ales de către tinerii creatori care le cred desuete, și în contradicție cu ceea ce ei consideră performanță. Este o viziune excesivă care, desi firească vârstei și mai ales momentului de criză pe care il traversează artă de o bună perioadă de timp, nu își găsește susținerea în realitate nici
Expoziţia de pictură – sculptură “Citadine” by http://uzp.org.ro/expozitia-de-pictura-sculptura-citadine/ [Corola-blog/BlogPost/94117_a_95409]
-
din ce motive.” Un răspuns îl dă Marius Chivu.El spune „...elevii fug când aud de Eminescu”, „este nu ignorat, ci urât de elevi” Timpurie s-au schimbat. Altădată adolescenții erau fanii liricii eminesciene. Acum tocmai aceasa li se pare desuetă și siropoasă. Dan Alexe îl așază pe Eminescu într-un grup de „bieți versificatori romantici”, „personaje jalnice”, „de ne citit”. De ce un acest dispreț? Se caută cauzele. Ion Stanomir îi definește „reacționarismul”, raportat la soarta țărănimii. Ruxandra Cesereanu scoate în
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
SPECTACOL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O țară tristă - plină de umor, Ajunsă la cheremul tuturor, Și toată frumusețea unui neam, Și toată bucuria ce aveam. Cu teorii bizare, desuete Apar ca-n jocul de marionete, Dar sunt niște jalnici cabotini, Cu gândul aberant, total străini. Se țese-o plasă deasă de hipnoză Cu isme otrăvite și artroză. Ar vrea acuma să ne lege iar Ca jertfă a bătrânului altar
SFÂRŞIT DE SPECTACOL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfarsit_de_spectacol.html [Corola-blog/BlogPost/356407_a_357736]
-
nu numai, legate despre felul în care facem școală azi. Dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi, să le dau doar niște pseudo-cunoștințe pe care le-ar afla și singuri foarte ușor. Nu pot primi discursul că este desuet să mai citești „Moromeții”, ori „Baltagul”. Dacă am judeca operele după vechime, ar trebui să ne debarasăm rapid și de „Romeo și Julieta”, „Anna Karenina” ori „Faust”. Nu concep ca la română, în doisprezece ani de școală, să avem ca
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi by https://republica.ro/draga-societate-civila-pot-accepta-criticile-legate-de-metodele-noastre-de-predare-dar-nu-pot-accepta [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
poveri sângerânde? - O povară mistuitoare. Durerea Bucovinei o simt mereu ca pe o lacrimă fierbinte pe obraz. Mă arde. Nu cred că vom mai putea schimba ceva. Prea multe orgolii și interese. Eu sunt o iubitoare de Neam Românesc! Sună desuet? Pentru unii, poate. Pentru cei cărora le pasă, vrem dreptate și purificare. Am rămas o idealistă ca Vasile Plăvan. Nimeni nu va face nimic. - Ce personalități ale lumii literare care ți-au influențat devenirea artistică ai avut privilegiul de a
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedește a fi o temerară, având curajul (indus poate și de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare desuet. frumosul exprimat, în primul rând...”. Interesant mi se pare și argumentația folosită de autoare, în persoana lui J.W. Goethe, care a fost tradus la Focșani în 1924 de către Virgil Tempeanu. În a sa „teorie a culorilor”, marele gânditor german
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1483338032.html [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
vechi alterații vibram pe coline de zbucium și dor. Diezi de emoții, becari de senzații făceau ca urcușul să-mi pară ușor și cerul aproape... Eșarfe de sete pe glezne de vară sfios se-nnodau dar stihuri flămânde, cu-aripi desuete pe file de sens și de zbor se ițeau să-ți cânte, să-ți spună, să-ți strige iubirea ce-n pumnul poveștii abia încăpea. Vânez răsăritul și-acum cu privirea avidă de tine, neliniștea mea... Referință Bibliografică: Mereu / Aura
MEREU de AURA POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1412779757.html [Corola-blog/BlogPost/353036_a_354365]
-
2011 Toate Articolele Autorului În parc Visează parcul visul lui de aur În succedarea timpului fugar... Cum timpul este mare meșter faur, Iar parcul liniștit respiră rar, Diane și Naiade - statuete Cu gestul grațios pietrificat. Ca în poeme vechi și desuete, Parfum de tei uituc, întârziat. Dar iată, pragul iernii e aproape, Și alternează soarele cu nori: Își pleacă parcul obosite pleoape Și trec prin vârf de cetini reci ninsori. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: În parc / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
ÎN PARC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_parc.html [Corola-blog/BlogPost/357996_a_359325]
-
totul e-n alergare, în cascadă, în avalanșă în repetitivă transmisie pe ecrane, monitoare și alte feluri de omorâre a timpului și atenției. Politica și divertismentul facil sunt o holdă spontană și fără rod! Rezultatul lor principal este plasarea în desuet a culturii cu rădăcini și temelie și promovarea unor aspecte degradate și degradante din parțialitatea unei culturi infiltrate cu prostie, violență, vulgaritate, kitsch și manipulare, ce fură liniștea oamenilor. Sunt producții senzaționaliste, temporale ce-ngenunchează valoarea! Dar, în plinătatea aceasta
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476945116.html [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
Dobre , publicat în Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014. Crinul, floarea sufletului meu Prin piața lumii tumultuoasa Zâmbesc oricui, fără de teamă, În costum de floare-aleasă, Jubilând, de bună seama! E-un carnaval, cu flori și îngeri, Cu măști hidoase, desuete, În care, suflete, tu sângeri De se aruncă-n flori cu pietre! Și cum se-ntâmplă-ades în viață, Când după inima-i trăiește: O floare, vă rămâne-n piața, Femeia mândră ce iubește! Prin piața lumii tumultuoasa, Jubilând, de bună seama
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
de când mă știu, în limpezimea apei de izvor! ... Citește mai mult Crinul, floarea sufletului meuPrin piața lumii tumultuoasa Zâmbesc oricui, fără de teamă,În costum de floare-aleasă,Jubilând, de bună seama!E-un carnaval, cu flori și îngeri,Cu măști hidoase, desuete, În care, suflete, tu sângeriDe se aruncă-n flori cu pietre! Și cum se-ntâmplă-ades în viață,Cănd după inima-i trăiește:O floare, vă rămâne-n piața,Femeia mândră ce iubește!Prin piața lumii tumultuoasa,Jubilând, de bună seama,În
IOANA VOICILĂ DOBRE by http://confluente.ro/articole/ioana_voicil%C4%83_dobre/canal [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
astăzi decâ un reper retro ? Există în noi tendința permanentă, ca, pentru tot ce surprinde prin noutate și modernism periculos, să contrapunem elemente ale trecutului, neținând cont că și acel trecut a fost cândva un prezent îndrăzneț față de un trecut desuet... Nu ne mai înțelegem nici în familie, nici în școală, nici în instituții mai vechi ori mai noi”, observă cu înțelepciune și regret moralistul Marian Malciu. Oare legile sociale sunt depășite, nu ne mai corespund, paradigma socială necesită modificări de
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416946509.html [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]