205 matches
-
ochiul său de criminalist versat, a detașat din grupul de scriitori toate cuplurile care s-au coagulat până acum: normale, bizare, hilare și mistice. Știe care dintre scriitori este mizantrop, bețiv, aerian etc. Chingiz a pornit să scrie un roman detectivistic despre Trenul Scriitorilor. Subiectul presupune și o crimă, care se va întâmpla când vom ajunge în Rusia - un teritoriu predestinat pentru așa ceva. Elaborarea romanului îl obligă să comunice cât mai mult cu toată lumea. De aceea ne roagă să-i înțelegem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai negre coșmaruri să nu ne imaginăm România pusă să tragă la o căruță care s-a sfărâmat o dată. A doua oară s-ar putea să ne fie fatal. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Brașov, iulie 2000 Chingiz Abdullayev (Azerbaidjan): „Romanul detectivistic, pe care îl profesez eu, este genul unei precizii aproape matematice, care nu admite aproximări și inexactități.“ - Domnule Chingiz Abdullayev, știu că sunteți o persoană care a călătorit și călătorește foarte mult în întreaga lume. Ce a însemnat pentru dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Letonia și Lituania, pentru care, altfel, ar fi trebuit să mă deplasez în mod special în aceste țări. - Știu că sunteți de profesie jurist. În ce împrejurări ați ajuns să scrieți și ce v-a determinat să alegeți genul romanului detectivistic, cu mare succes de public, un gen de proză care vă permite să trăiți numai din scris? - În literatură, ca de altfel și în alte meserii, pe lângă munca enormă pe care trebuie s-o depui, e nevoie de noroc, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
succes, trebuie să te consacri total... Romanele mele au început să fie căutate de editori, primeam oferte de editare din diverse colțuri ale fostului imperiu, și onorariile erau din ce în ce mai consistente. Așa am ales genul, care de fapt nu este unul detectivistic în sensul consacrat al termenului, ci conține și documentaristică, materiale de arhivă rare, care prezintă istoria adevărată a destrămării URSS-ului, culisele unor conflicte militare etc. Acum sunt editat și în Occident. În ultimii șapte-opt ani, în diferite țări, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de mai multe ori asupra celor scrise. Arunc capitole întregi, adaug altele, rescriu unele pagini. Pe de altă parte, trebuie să spun că însuși genul pe care îl practic mă obligă să revin de mai multe ori asupra textului. Romanul detectivistic cu subiect criminal, pe care îl profesez eu, este un gen al unei precizii aproape matematice, care nu admite aproximări și inexactități. De aceea, totul trebuie bine cântărit, verificat, nimic nu poate fi lăsat să atârne în aer. Dacă cititorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Era pe jumătate slujnică, pe jumătate copil adoptat - în ce împrejurări și condiții, nu știu. După cum nu știu când și de unde a apărut la noi. Înainte de refugiu, la Galați, o aveam deja în casă (într-o după-amiază de mare reușită detectivistică - evocată în volumul de amintiri anterior - mama s-a lămurit, în sfârșit, cum fura Cati dulceață din dulapul, în permanență încuiat, de pe hol: simplu, ingenios de simplu, scoțând sertarul - care nu era încuiat - și introducându-și apoi mâna expertă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de dorința erotică fac expediții nocturne, pândesc taine bănuite, realizează într-un cuvânt toate atitudinile bărbătești. În Donna Alba misterul scitic nepenetrabil a fost înlocuit cu aristocrația. Romanul pare pueril și este într-o anumită măsură. El este un roman detectivistic, narând complicatele și răbdătoarele metode pe care avocatul Mihai Aspru le folosește spre a smulge taina Donnei Alba și în cele din urmă dragostea ei. Eroul merge până acolo încît își procură niște scrisori crezute compromițătoare pentru eroină, sperând printr-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punct de vedere social. Un om de jos întîmpină dificultate în cucerirea unei aristocrate (cazul din Suflete tari de Camil Petrescu). Aci este dar marea ispravă. Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar voi să fie. Toată pretinsa detectivistică e mai mult o halucinație. Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit de moarte și fără putință de a trăi realmente, să cucerească o rusoaică, o prințesă, însă numai după o desfășurare de forțe imense care să demonstreze virtuțiile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Chatterton de suicid: nu poate fi eliminată ipoteza morții accidentale (Lee 2005: 523; Maunder 2010: 64). În drum sigur spre Hollywood... Pentru a face situația ambiguă și incertă încă și mai ambiguă, Peter Ackroyd a publicat în 1987 romanul detectivistic și critico-ficțional genial intitulat Chatterton, care are toate șansele să devină subiect de Hollywood, și care va putea avea un succes comparabil cu Codul lui da Vinci. În acest roman se relatează povestea unui poet minor modern obsedat de ideea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
descoperă, totodată, stilul și temele proprii, iar texte precum Apocalypse... sau, mai tarziu, Zoia (2003) reprezintă o variantă inedită a românului „obsedantului deceniu”, neimplicând nici analiza unui caz tragic (că în Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda), nici detectivistica parabolica (Dumitru Radu Popescu), nici analiza psihologică (Al. Ivasiuc) etc. Românul e deliberat construit sub forma labirintului muzical și imagistic. Reconstituirea puzzle-ului biografic propune tipologia unui „intrus”: copil, el asista la deportarea familiei din Basarabia, tatăl e trimis la
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
el este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. La Liviu Rebreanu observă marea varietate a formulelor, ceea ce l-ar apropia de Balzac. Pentru critic Amândoi ar fi un roman din cele mai subtile prin caracterul său detectivistic, dar și prin parodierea acestei formule. La Hortensia Papadat-Bengescu, căreia îi comentează romanele Rădăcini și Logodnicul, remarcă ascuțimea analitică, sondarea zonelor obscure ale sufletului, preocuparea constantă pentru deviațiile naturii omenești. Despre Gib I. Mihăescu afirmă că e un romancier de
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
cinci luni În față! Cred că vă imaginați - dar tot nu În proporțiile reale - că apar mereu zeci de mici neclarități, ciudățenii de grafie, enigme de sens; de cum mă aplec pe vreuna, se și deschide o lungă suită de aventuri detectivistice, care costă nu doar timp și răbdare (cele mai prețioase), dar costă la propriu... Asta, a propos de sugestiile delicioase, dar Într-adevăr, ingenioase, cu vizita la Arhiepiscopie sau la Ambasada Sârbă. Am avut deja „n” experiențe cu arhiva Ministerului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
libere, a unei imaginații, ci a unui seducător, unui soț rău, unui om care câștigă bani și care s-a Întâmplat să scrie și câteva cărți bune”. Volumul lui Atlas furnizează un amplu dosar biografic, cu multe date noi de detectivistică și bârfă literară, incapabil, Însă, să aducă nimic nou În interpretarea operei. Criticul reamintea o remarcă din cuvântarea lui Bellow la primirea Premiului Nobel: „Există o altă realitate, cea genuină, pe care o pierdem din vedere. Această altă realitate insinuează
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1991), ce se putea intitula și Carla, fiindcă eroina cu acest nume polarizează atât personajele, cât și întâmplările. Deloc schematice, dimpotrivă, aproape imprevizibile, unele surprind prin reacții total neașteptate, iar celelalte prin ineditul situațiilor, romanul căpătând uneori o acuzată tentă detectivistică. S.O.S. (1991) este alcătuit, de fapt, din două microromane, unul dintre ele refăcând atmosfera de teroare a anilor ’53-’54 din România. În cea mai autentică manieră tradiționalistă este scris romanul în două volume O lume pentru fiecare
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
Trecînd, spre sfîrșitul discuției, la demontarea unor atacuri foarte străine de metehnele găsite (și de dumnealui) vîrstei crude și necoapte, Alexandru Paleologu neagă adeziunea lui Eliade la fascism, a lui Nae Ionescu la Mișcarea Legionară și, mai mult, refuză ideea ,detectivisticii" pe-asemenea teme, de la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine la scotoceala prin arhive a vreunor tineri de azi. În loc să-i condamne, să-i citească, spune un anti-eliadist, un mai-tînăr decît ,tinerii", adversar de idei al lor. E interesant cum, bifînd ortodoxismul, ,moda
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
retrocedarea terenurilor agricole și a pădurilor, fără prea multe rezultate, dacă ignorăm retrocedarea de care s-a bucurat dl Răzvan Theodorescu tocmai în județul pe care îl reprezintă dl Lupu în Parlament, din partea țărăniștilor. Cronicarul, nu-și permite să comenteze detectivistica țărănistă, în chestiuni de infiltrare în partid. Dar nu PDSR-ul l-a propus pentru funcția de ministru pe dl Romică Tomescu, ci PNȚCD-ul, la vîrf. Încît povestea cu "infiltrarea" se poate întoarce împotriva celor care n-au avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
viitoare: interesul pentru opera lui Swift, din care vor rezulta o ediție critică și o teză de doctorat, și afinitatea pentru opera lui James Joyce, în legătură cu care aduce și un element inedit, dacă nu chiar spectaculos. Astfel, mergând cu scrupul detectivistic pe urma unui sumar indiciu literar, eseistul dovedește că Joyce pornea în toate componentele scrisului său de la realitate: cartea scrisă de căpitanul Hozier despre războiul de la 1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
vechiul prieten. Legrand îi atrage pe cei doi într-o aventură după descifrarea unui mesaj secret care-i conduce la o comoară îngropată. Povestirea este adesea comparată cu „poveștile de raționament” ale lui Poe ca o formă timpurie de literatură detectivistică. Poe a devenit conștient de interesul publicului față de scrierile misterioase în 1840 și le-a cerut cititorilor să-i provoace abilitățile sale de spărgător de coduri. El a profitat de popularitatea criptografiei în scrierea povestirii „”, iar succesul povestirii se centrează
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
un fel de element de contrast în comparație cu detectivul. Poe inițiază, de asemenea, procedeul narativ prin care detectivul își anunță soluția și explică apoi raționamentul care a condus la aceasta. Este, de asemenea, primul mister dintr-o cameră închisă în literatura detectivistică. La publicarea sa, „Crimele din Rue Morgue” și autorul său au fost apreciate pentru crearea unei noutăți literare. Ziarul "Inquirer" din Pennsylvania a scris că povestirea „dovedește că domnul Poe este un om de geniu... cu o iscusință și o
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
naratorul anonim al tuturor celor trei povestiri. Poe a creat personajul Dupin înainte de a se inventa cuvântul "detectiv". Personajul a pus bazele viitorilor detectivi fictivi, inclusiv a lui Sherlock Holmes, și a stabilit cele mai multe dintre elementele comune ale genului ficțiunii detectivistice. Dupin provine dintr-o familie care a fost odată bogată, dar a sărăcit „în urma unui șir de evenimente nedorite” și a devenit mai umil, mulțumindu-se doar cu satisfacerea necesităților de bază ale vieții. El locuiește acum la Paris cu
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
mai degrabă în etapele succesive prin care observatorul analitic reușește să rezolve problema care ar putea fi considerată ca fiind dincolo de elucidarea umană”. De fapt, în cele trei povestiri în care apare Dupin, Poe a creat trei tipuri de ficțiune detectivistică care a stabilit un model pentru toate povestirile viitoare: de tip fizic („Crimele din Rue Morgue”), mental („Misterul lui Marie Rogêt”) și o versiune echilibrată a ambelor („Scrisoarea furată”). Fiodor Dostoievski l-a numit pe Poe „un scriitor extrem de talentat
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
de origine anglo-saxonă cu referire la domeniul de interes al fanilor și admiratorilor operelor literare cu Sherlock Holmes ale lui Șir Arthur Conan Doyle . El se referă la: De la publicarea lor, pentru prima dată, în coloanele revistei "Ștrand Magazine", investigațiile detectivistice ale lui Sherlock Holmes au stârnit un astfel de entuziasm, astfel încât acestea i-au eclipsat complet restul operei literare, destul de polimorfa și de importanță totuși, a creatorului sau. Cu toate acestea, Conan Doyle a decis în 1893 să se debaraseze
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
Mycroft Holmes. Se crede că abilitățile sale de deducție le depășesc pe cele ale ambilor frați mai mici. Numele lui este luat din notele de început ca unul dintre cele luate în considerare de către Arthur Conan Doyle pentru personajul său detectivistic înainte de a ajunge la "Sherlock Holmes". El a fost propus pentru prima dată de William S. Baring-Gould care a scris în celebra sa "biografie", "Sherlock Holmes of Baker Street", că Sherrinford era fratele cel mai mare al lui Sherlock Holmes
Personaje secundare din povestirile cu Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325547_a_326876]
-
uite de problemele lui Allen, deoarece "există un motiv mai bun pentru ca fanii lui Allen să-i mai dea o șansă. El este foarte, foarte amuzant, și nu e nici un mister cu privire la asta". Janet Maslin l-a numit "o poveste detectivistică actualizată", dar a scris, de asemenea că "atinge o grație blândă și nostalgică și un indiciu al unei înțelepciuni auto-conștiente". Desson Howe, în "Washington Post", s-a plâns că nu a fost "nimic nou în acest film. Allen și Keaton
Misterul crimei din Manhattan () [Corola-website/Science/326297_a_327626]
-
Edgar Allan Poe. Ea este ultima dintre cele trei povestiri polițiste cu detectivul ficțional C. Auguste Dupin, celelalte două fiind „Crimele din Rue Morgue” și „Misterul lui Marie Rogêt”. Aceste povestiri sunt considerate a fi importantele predecesoare timpurii ale literaturii detectivistice moderne. Ea a fost publicată pentru prima dată în almanahul literar "The Gift for 1845" (1844) și a fost în curând retipărită în numeroase reviste și ziare. În această povestire, C. Auguste Dupin ajută la recuperarea unei scrisori de o
Scrisoarea furată () [Corola-website/Science/327198_a_328527]