601 matches
-
având în vedere faptul că el se fundează pe o analiză logică, utilizând o mulțime de cunoștințe într-un calcul riguros. În această lucrare se va avea în vedere modelul mai general al deciziei certe, atât în varianta sa strict deterministă, cât și în cea probabilistă, fiind desemnat prin termenul de modelul clasic de decizie sau model computațional sau analitic. Există desigur unele deosebiri între cele două variante ale acestui model. În cazul primei variante, decizia este presupusă a fi corectă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizii „consistente, coerente în raport cu cunoștințele pe oare le avem la un moment dat”, și nu neapărat de a identifica soluția cea mai bună în mod efectiv. Cum putem evalua modelul analitic sau computațional, indiferent dacă el este de tip strict determinist sau probabilist? Din punct de vedere normativ, el este înalt dezirabil, descriind situația de raționalitate absolută. Un decident, dacă vrea să fie înalt rațional, trebuie să tindă să folosească una dintre cele două variante ale acestui model, în funcție de tipul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu vor migra - sau o vor face mai târziu - și putem descrie în mod plauzibil condițiile care au dus la schimbarea lor de opinie. Atunci când facem relatări despre cauze și efecte cu referire la comportamentul uman nu putem fi foarte determiniști, ci putem doar să facem afirmația că în anumite condiții, în anumite situații specifice, anumite lucruri par perfect rezonabile. Atunci când economia este în stare proastă, votanții vor avea tendința să respingă partidul aflat la guvernare; atunci când țările vecine se revoltă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintr-un stadiu în altul. Să admitem însă de îndată că termenii societate, istorie și tranziție sunt atât de cuprinzători încât trădează o anume vocație intrinsecă totalizatoare, care, în numele unei abordări „realiste”, riscă să aibă consecințe când reificatoare, când simplu deterministe sau asociate cu un evoluționism social pe cât de implacabil, pe atât de transindividual. Individul ca subiect istoric riscă astfel să fie eliminat aproape complet de pe scena istorică. Societățile particulare, de tipul statelor naționale sau al comunităților etnice, teritoriale sau culturale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și raționaliste, separarea formală a sectorului „public” de cel „privat”. Societatea indistinctă, privită ca totalitate, a fost treptat analizată cu referire la instituțiile și procesele specifice economiei, politicii, culturii și structurii sociale. Modelul analitic dominant a fost unul de tip determinist și voluntarist. S-a considerat adesea că un factor anume are un rol determinant în raport cu constituția celorlalte (baza economică la Marx, cultura la Durkheim sau Weber), datorită dinamicii dezvoltării sale și a forței de iradiere pe care o deține în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relevanța ei critică sau constructivă ar fi pierdută. Implicația acestei afirmații este că diferitelor perioade ale modernității trebuie să le corespundă paradigme sociologice distincte. Evoluționismul social se asociază direct și irevocabil cu o teorie sociologică unică și universală, obiectivă și deterministă. Constructivismul sociologic, pe care îl susțin, este menit să răspundă nevoilor de cunoaștere ale contemporanilor, să le stimuleze „imaginația sociologică” (C. Wright-Mills) și, prin aceasta, să facă modernitatea lor cât mai reflexivă. Ne aflăm astfel în perioada în care teoriile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apocalipsă nihilistă”, atât de puternic instituită de Fr. Nietzsche, pentru a dezvolta un „argument sociologic mai complex și testabil empiric”, distanțat astfel și față de filosofiile secolului al XVIII-lea sau al XIX-lea, și de o viziune monolitică, holistă și deterministă asupra societății. Apelând la dialectică, optează pentru specificarea „contradicțiilor” ce apar între diferitele domenii ale societății, respectiv a... disjuncției dintre tipul de organizare și normele solicitate de domeniul economic [pe de o parte] și normele autorealizării, care dețin acum o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru redirecționarea culturii, care s-ar afla în contradicție cu structura capitalistă a economiei și tehnologiei, Inglehart susține că tocmai noile dezvoltări culturale postmaterialiste din sistemele de valori și credințe facilitează și chiar stimulează dezvoltări economice și politice corespunzătoare. Linearitatea deterministă dinspre economie, cultură, politică, religie sau oricare alt factor spre ceilalți este înlocuită astfel cu concomitența și armonia unei linearități a dezvoltării tuturor. Problema este de a detecta acele schimbări din componentele sociale în jurul cărora se agregă grupări sau aglutinări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celei de la epoca tradițională la epoca modernă sau de la societatea industrială la cea postindustrială. Totuși, accentuarea până la exclusivitate a specificității tranziției postcomuniste ține mai degrabă de o abordare marxistă a tranziției. Se știe că în analiza sa istoricistă, lineară și deterministă, K. Marx a vorbit despre tranziția de la capitalism la socialism și apoi la comunism în termeni de inevitabilitate istorică obiectivă, întrucât s-ar conforma legii concordanței dintre forțele și relațiile de producție. Capitalismul, spunea Marx, ajunge în dezvoltarea sa la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le aplică în mod consecvent, pentru că sunt profitabile vieții lor, putem conta pe succese. În felul acesta, considerăm că modernitatea noastră este reflexivă sau nu este deloc. A doua presupoziție constă în faptul că abordarea propusă se distanțează de paradigmele deterministe, care invocă factori sau structuri economice, sociale sau culturale cu forță generativă sau de cauzare a unei ordini sociale date. Despărțirea de acest tip de abordare o fac odată cu aplicarea principiului metodologic al individualismului în contextul teoretic al neoinstituționalismului sociologic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
final al jocului determinărilor sau interdependențelor dintre un set de factori transindividuali. Să luăm exemple ilustrative. De ce există inegalități sociale sau de ce ajungem să avem poziții sociale sau salarii diferite? Răspunsul clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și simplu, întrucât intervin cauzările sau determinările sociale ale unor factori sau structuri (baza economică, stratificarea socială, cultura etc.). Adică sistemului social i-ar corespunde o stratificare și o ierarhie socială dată, în care unii - bogați
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alte publicații („România liberă” - numărul literar din 1884, „Lupta literară”, „Evenimentul literar”, „Adevărul ilustrat”, „Revista literară”, „Viața socială”), semnând adesea cu pseudonime (Camil, Chițibuș, Dinu, Gheorghe Dinu, Emil, Gheorghe Frunză, T. Al. Maciu, Vântură Țară). Scrutând literatura dintr-o perspectivă deterministă, M. întâlnește și reia idei puse în circulație de critica „normativă” a lui C. Dobrogeanu-Gherea: literatura este, prin origine și finalitate, dependentă de societate, scriitorul trebuie să observe realitatea, să critice relele întocmiri sociale, să fie alături de cei oropsiți și
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
Cel care, „bogat fiind, pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogățiți” (II Corinteni 8, 9). În sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a condescendenței sofianice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
frecvente în practica sondajelor statistice. Observarea unui ecosistem este un experiment, iar rezultatele experimentului depind de scopul și metodele observării. Un astfel de experiment poate urmări doar existența unor specii sau și numărul acestora. În practică putem vorbi despre experimente deterministe (rezultatele lor sunt bine determinate și apar sigur sau cu certitudine) și experimente aleatoare, statistice sau probabiliste (când rezultatele lor sunt incerte și apar cu anumite probabilități). În contextul de mai sus, un experiment aleator (statistic, probabilistic, probabilist) unidimensional oarecare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
intelectului, care fac posibilă experiența în genere, au și o dimensiune regulativă. Principii constitutive ca cea de-a doua analogie a experienței implică un corelat regulativ. În cazul aceleiași analogii, acest corelat este cerința ca legile naturii să fie legi deterministe. Buchdahl a insistat cu deosebire asupra faptului că principiul cauzalității, ca principiu al intelectului, este distins de Kant de cauzalitate ca idee regulativă a rațiunii, care orientează cercetarea naturii corporale spre descoperirea relațiilor cauzale 13. Recunoașterea faptului că principii constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din starea anterioară va rezulta cu necesitate o stare ulterioară. Cunoașterea stării anterioare ne va da posibilitatea să anticipăm în mod univoc producerea stării ulterioare. Altfel spus, stările și evenimentele vor fi legate prin acele relații necesare care sunt legile deterministe. Acest principiu are evident o semnificație regulativă. Din el rezultă că toate stările și evenimentele fizice vor putea fi explicate și prezise pe baza unor legi deterministe. Această implicație nu poate fi însă conciliată cu rezultate ale fizicii cuantice. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
stările și evenimentele vor fi legate prin acele relații necesare care sunt legile deterministe. Acest principiu are evident o semnificație regulativă. Din el rezultă că toate stările și evenimentele fizice vor putea fi explicate și prezise pe baza unor legi deterministe. Această implicație nu poate fi însă conciliată cu rezultate ale fizicii cuantice. Nu există o lege deterministă care să ne dea posibilitatea să prevedem și să explicăm de ce un atom de radiu se dezintegrează într-un anumit moment al timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
evident o semnificație regulativă. Din el rezultă că toate stările și evenimentele fizice vor putea fi explicate și prezise pe baza unor legi deterministe. Această implicație nu poate fi însă conciliată cu rezultate ale fizicii cuantice. Nu există o lege deterministă care să ne dea posibilitatea să prevedem și să explicăm de ce un atom de radiu se dezintegrează într-un anumit moment al timpului, adică după câteva secunde sau după câteva zile, sau în ce direcție va fi emis un electron
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
probabilistice între stări și evenimente nu sunt în fizica cuantică o consecință a cunoașterii incomplete a stării inițiale a sistemelor. Nu există, prin urmare, nici un temei pentru a crede că odată cu progresul cunoașterii ele vor putea fi înlocuite cu relații deterministe 15. Constatarea că, din rațiuni principiale, în fizica cuantică nu putem prevedea decât probabililitatea unor efecte viitoare nu poate fi pusă de acord cu implicațiile regulative ale principiului cauzalității, în formularea pe care i-a dat-o Kant. Pretenția că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
implicațiile regulative ale principiului cauzalității, în formularea pe care i-a dat-o Kant. Pretenția că acest principiu posedă o semnificație regulativă cu valabilitate universală nu va putea fi susținută de îndată ce vom recunoaște că în fizica cuantică cauzalitatea de tip determinist a fost înlocuită cu una de tip probabilist, statistic. Se poate spune că dezvoltarea cunoașterii fizice a dus la precizarea limitelor domeniului fizicii deterministe și odată cu aceasta a limitelor domeniului în care sunt valabile implicațiile normative ale principiului kantian al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
universală nu va putea fi susținută de îndată ce vom recunoaște că în fizica cuantică cauzalitatea de tip determinist a fost înlocuită cu una de tip probabilist, statistic. Se poate spune că dezvoltarea cunoașterii fizice a dus la precizarea limitelor domeniului fizicii deterministe și odată cu aceasta a limitelor domeniului în care sunt valabile implicațiile normative ale principiului kantian al cauzalității cu privire la forma legilor științei. Morala care poate fi desprinsă din confruntarea unor cerințe regulative ale descrierii științifice a lumii cu noi evoluții în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale cercetării cu semnificație regulativă, principii care sunt, în acest sens, a priori. Este cazul principiului cauzalității a lui Kant și a implicației sale normative: toate stările și evenimentele din lumea fizică vor putea fi prezise și explicate prin legi deterministe. Deoarece cunoașterea fizică nu este niciodată încheiată, pretenția că există principii regulative cu valabilitate universală, principii care sunt condiții ale descrierii lumii fizice în genere, nu va putea fi susținută. Limitele domeniului în care anumite cerințe ale descrierii fizice au
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu poate ignora clasa sistemelor ierarhizate. Definirea acestora este intuitivă. Teoria sistemelor Ierarhizate a fost fundamentată de Mesarovic , Macko și Takahara. O contribuție la aplicarea conceptelor acestei teorii pentru sisteme de conducere ierarhizate a fost realizată de F. Stănciulescu. Sisteme deterministe și nedeterministe -sisteme probabilistice-. Despre sistemele analizate până acum nu au fost făcute nici un fel de afirmații privind posibilitatea de a cunoaște precis variabilele de stare și ieșire. Imprecizia cunoașterii acestor variabile are o imagine subiectivă, constituită de incompletitudinea cunoștințelor
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
găsește în natură și face parte din ea, sportivul face o legătură între toate elementele culturale. În acest fel, relația dintre sistemul social sportiv și sistemul social non sportiv este aleatorie, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sistemele sunt legate între ele. Dincolo de comunicarea socială, în acțiunea sportivă persistă o comunicare religioasă, relația religioasă este tăcută, singura atitudine vie este aceea bazată pe prezența limbajului sportiv devenit, precum limbajul religios, un limbaj simbolic, altfel decât acel
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de supra - ordonare morfologică și sintactică, în acord cu principiile unei logici implicite și de natură specifică, rezultatul fiind edificarea unei forme finite în relația aleatorie dintre sistemul sportiv și non-sportiv, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sunt legate între ele. Relația socială aleatorie a sportivilor: Există o societate sportivă relaționată cu obiceiurile unei întregi națiuni, precum la oină, de la formele simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor despre corpul uman, de la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]