419 matches
-
proeminente pe I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Anastasie Panu, Ion Ghica. Ca modalitate de protest inițial era refuzul plății impozitelor 184. Coeziunea coaliției nu se producea imediat și din cauza discuțiilor din interiorul acesteia pe tema viitorului șef al statului, după detronarea lui Cuza. Condiționarea impusă în timpul tratativelor de către unii dintre "candidați" (principele Napoleon era doar un exemplu) pentru demararea imediată a unor reforme agrare îi făcea neeligibili. Tensiuni apăreau și datorită speranțelor pe care începeau să le nutrească unii lideri conservatori
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Prima care căpăta ceva mai mult curaj în activitatea sa era presa de opoziție. Ziarul Clopotul cunoscut ca fiind o publicație ce apărea datorită sprijinului financiar asigurat de Dimitrie Sturdza vorbea într-un mod cât se putea de clar despre detronarea lui Al.I. Cuza. În aceste condiții, faptul că pe zidurile palatului domnesc se afișau pancarde pe care scria "de închiriat" nu mai era o mare surpriză. Intransigent devenea cu cel care era încă șeful statului, în această perioadă și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
grupări politice ce se angajau în direcția scurtării suzeranității otomane. În plan intern, sfârșitul domniei era marcat de o marginalizare a domnitorului în egală măsură pe scena politică și în societatea românească, fapt oglindit în lipsa de reacție a populației față de detronarea celui care îi dăduse pământ, educație și drepturi politice, ca să cităm doar câteva din reformele inițiate în perioada 1859-1866. Chiar și în prezența mărturiei unui contemporan precum Nicolae Suțu, care nota despre lipsa de entuziasm a națiunii la răsturnarea lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
după moartea sa) în momentele de contestare a domniei lui Carol I281. Fără a încerca să stabilim dacă evenimentul de la 11 februarie a avut sau nu caracterul unei revoluții, nu putem ignora faptul că lipsa de reacție a populației față de detronarea lui Al.I. Cuza a fost însoțită de o atitudine asemănătoare din partea Parlamentului. Surpriza era mare pentru că membrii legislativului fuseseră aleși pe baza unei legi electorale inițiate de domnitor și beneficiaseră, în campania electorală, de sprijinul guvernului. O posibilă explicație
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
draperiilor tronului (acestea purtau inițialele fostului domn în litere de aur)283. Întrebarea care apare în acest stadiu al discuției este cum se raporta la evenimentul de la 11 februarie tocmai acela care primise misiunea să pregătească în exterior terenul în vederea detronării, I.C. Brătianu. După ce în cursul lunii decembrie 1865 se afla la Paris, vestea părăsirii tronului de către Alexandru Ioan Cuza îl găsea la Nissa, unde plecase pentru o întâlnire cu fostul domn Barbu Știrbei, consultat adesea în chestiuni politice. Dovadă a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
României de către Carol I, în țară guvernul român se confrunta cu o serioasă mișcare separatistă ce izbucnea la Iași pe 3 aprilie. Ținând cont de entuziasmul existent după actul de la 24 ianuarie, era greu de crezut poate faptul că după detronarea lui Cuza puteau să apară atât de repede zvonuri privind anumite tendințe de revenire la situația anterioară anului 1859. Nu peste mult timp, zvonurile deveneau realitate, motiv pentru care executivul de la București depunea un efort consistent în privința repunerii lucrurilor pe
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una națională. Dacă până la îndepărtarea lui Cuza reproșurile "regionaliste" sunt ținute oarecum în surdină, în perioada imediat ulterioară detronării acestuia apar mai multe acuze din partea unor lideri munteni la adresa confraților de peste Milcov, văzuți ca principali beneficiari ai proiectului unionist și ai politicilor inițiate de către cel ales la 24 ianuarie ca domn al Principatelor Române. La o asemenea percepție contribuise
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Titu Maiorescu, preocupat atunci mai mult de cariera universitară, dar atent totuși la ce se întâmpla și în viața publică. Maiorescu observa, de exemplu, faptul că susținătorii separării Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza s-a și pus în mișcare în toate părțile egoismul lipsit de judecată, prințul Grigore Sturdza pe drum, oamenii de aici (Iași) vor separatism, iar ciocoii domn pământean"463. Liderul junimist exprima involuntar o stare de spirit deloc
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
implicarea autorităților locale și centrale în organizarea alegerilor, ba chiar ceruse în mod explicit lucrul acesta, se plângea, la 27 martie 1866, unui prieten de greutățile electorale cărora trebuia să le facă față, venite dinspre cei care luaseră parte la detronarea lui Cuza682. Fostul prim-ministru, nefiind deloc un novice în ale politicii românești, înțelegea foarte rapid că trebuia să comită anumite gesturi politice prin care să demonstreze că nu era un adversar al noului regim. Acesta era motivul pentru care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în perioada următoare o activitate care-și propunea ca obiectiv fundamental încercarea de limitare a pătrunderii conservatorilor în Parlamentul de la București într-un număr mare713. Viața politică românească va fi centrată, în continuare, pe discutarea cauzelor ce au dus la detronarea lui Cuza. Unul dintre cei care au revenit în mai multe rânduri asupra actului de la 11 februarie era I.C. Brătianu. În condițiile contestării rolului său în aducerea lui Carol pe tronul Principatelor, liderul liberal considera potrivit în cadrul unei intervenții susținute
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Hohenzollern ca domnitor al României", extras din Culegerea de studii și articolelor de istorie, vol. X, București, 1967. Idem, Iosa, Mircea, Stan, Apostol, Istoria Parlamentului și a vieții parlamentare din România, București, Editura Academiei, 1983. Chiriță, Gigore, " Preludiile și cauzele detronării lui Cuza vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976. Idem, "România și Conferința de la Paris, februarie-iunie 1866", (I) în Revista de Istorie, nr. 10, tom 38, București, Editura Academiei, 1985. Idem, România în 1866
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Leonid Boicu, Vasile Cristian, Gh. Platon (eds.), Românii în relații internaționale, 1699-1939, Iași, Editura Junimea, 1978; Gr. Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol în România", în Studii. Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1967
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1979, p. 375. 209 Theodor Văcărescu, "Venirea în țară a Regelui Carol", în Convorbiri Literare, nr. 10, octombrie, an XLVIII, București, 1914, pp. 964-965, p. 971. 210 Keith Hitchins, op. cit., vol. I, p. 385. 211 Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, nr. 3/ 1976, p. 371. 212 C.C. Gane, P. P. Carp, și locul său în istoria politică a țării, vol. I, București, Editura Ziarul Universul, 1935, p. 98. 213 A.D. Xenopol, Domnia lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Apelul pe care Grecia îl făcuse în 1831 la Otto I de Bavaria, iar în 1863 la reprezentantul dinastiei daneze George I era cunoscut de liderii politici români de la jumătatea secolului al XIX-lea. Vezi Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, p. 352. 229 Vlad Georgescu, op. cit., p. 156. 230 Emil Vîrtosu, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de Istorie, nr. 2
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
România și crizele internaționale 1853-1913 consideră abdicarea lui Cuza ca o nouă aplicare a politicii faptului împlinit, Grigore Chiriță, în mai multe articole publicate în Revista de Istorie, din care l-am aminti aici pe cel intitulat Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, vorbește de "complotul brutal" la adresa lui Cuza și se întreabă retoric în numele căror forțe sociale fusese a fost pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne oferă profesorul Gh.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne oferă profesorul Gh. Platon în "1866. Începutul revoluției române pentru independență, ecouri în presa europeană", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XXI, Iași, Editura Academiei, 1984, care consideră detronarea lui Cuza și aducerea pe tron a prințului străin nu doar un deznodământ al unor rivalități politice sau un rezultat al unor conflicte între diverse grupări sociale, ci mai degrabă ca expresie a voinței unei mari părți a clasei politice
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom XXII, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, George, Mârzescu, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. 445 Chiriță, Grigore, " Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Chiriță, Grigore, "România în 1866. Coordonate ale politicii interne și externe", în Revista de Istorie, tom 31, nr. 12, 1978; Al. Lapedatu, "11 februarie în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unde sunt liberalii de altădată, mă mulțumesc cu liberalii de acum, cu pretenția lor de-a ocupa dreapta eșicherului politic românesc. Cred că liberalii de azi n-ar trebui să uite de tot că I.C. Brăteanu, cel amestecat și în detronarea lui Al. I. Cuza și în aducerea prințului străin, era numit în epocă „comunistul”, dar așa comunist cum i se zicea, s-a aliat, în lipsa unei stângi mai acătării, cu toți reacționarii, formând „monstruoasa coaliție”. Oricât de cu ștaif s-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pământul țării noastre și nu mă săturam privindu-le; toate erau robite de cea mai diabolică mână, înarmată cu cea mai perfidă dintre lozinci: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Care este scopul acestei uniri? Ce doriți să realizați? Simplu: detronarea lui Dumnezeu din sufletele oamenilor. De ce? Ca să instalăm în locul Lui, în locul dragostei, bunătății și milei, pe satan, domnul urii, al răutății, fricii, corupției, desfrâului și crimei, al iraționalului. Ca să nu mai fie nimeni bun, să nu mai fie buni și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost șocat de violența loviturii de stat139. Anul 1904 a fost important pentru moldoveanul Iorga, el marcînd cea de a 400-a comemorare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator pentru solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un act de răzbunare politică care relata rolul jucat de Dimitrie Sturdza (liderul Partidului Liberal) în detronarea lui Cuza Vodă. Universitatea se bizuia pe subscripții și donații, statul nemișcînd nici un deget. Iorga percepea taxe modeste pentru casă și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un act de răzbunare politică care relata rolul jucat de Dimitrie Sturdza (liderul Partidului Liberal) în detronarea lui Cuza Vodă. Universitatea se bizuia pe subscripții și donații, statul nemișcînd nici un deget. Iorga percepea taxe modeste pentru casă și masă. Toate acestea se adăugau activității reînvingoratei Ligi culturale. Iorga nu s-a abătut niciodată de la țelurile Universității de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a fost precedată de o săptămînă de negocieri. Carol considera că era convenabil să-și ascundă ambițiile dictatoriale în spatele prestigiului lui Iorga. Și regele îl considera pe Iorga mai ușor de manipulat decît Titulescu. La 18 aprilie 1931, în zilele detronării regelui Alfonso XIII al Spaniei, ca un sumbru salt în gol, Nicolae Iorga a devenit prim-ministru al României 33. Guvernul acesta avea mai multe nume: "Iorga-Argetoianu" sau "Guvernul regelui". Titulescu voia să formeze un "Guvern de Concentrare Națională", aflat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
București. Nicolae Bibescu (1820-1888), fost militar, văr cu fostul domn Gheorghe Bibescu, mare maestru de vânătoare al lui Carol I. În acel moment era și senator, ales la colegiul I de Gorj. Nicolae Haralambie (1835-1908), fost militar, a contribuit la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi a făcut parte din Locotenența Domnească de la 1866. A participat la războiul din 1877-1878, cu gradul de general, apoi s-a retras din armată. George Cantacuzino (1845-1898), om politic liberal, un apropiat al lui Ion
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a Belgiei la București. Este vorba, probabil, de Barbu Bellio (1825-1900), om politic dintr-o familie de origine sud-dunăreană. A ocupat diferite funcții în vremea domnitorului Cuza, inclusiv pe cea de ministru, apoi s-a retras din politica activă odată cu detronarea domnitorului. Invitarea sa la dejunul cu Andrassy este legată, probabil, de titlul său de baron austriac, titlu ce-i fusese confirmat în 1866. Maria, fiică a generalului Ioan Em. Florescu și a soției acestuia Alina (născută Știrbei), era căsătorită cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]