304 matches
-
asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special pentru ceea ce mai târziu se va numi sociologie rurală. Comparând aceste informații cu cele referitoare la satul devălmaș românesc, pot fi observate unele asemănări, dar și unele deosebiri între cele două tipuri de sate. Astfel, elemente asemănătoare se regăsesc în special în domeniul tehnicilor agricole. Alte elemente, cum ar fi cele legate de alcătuirea familiei sau de proprietate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
științelor sociale, va avea Anatole Leroy-Beaulieu (1881) care, vizitând Rusia la jumătate de secol după Haxthausen, va relua temele abordate de acesta, sistematizându-le și integrându-le într-un cadru teoretic. Asemănări și deosebiri între mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe românești. În cele ce urmează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
forme de organizare comunitară. Intenția noastră este ca în felul acesta să aducem o contribuție atât la prezentarea unor aspecte ale satului rusesc, așa după cum reies din descrierea făcută de Haxthausen, cât și la o mai bună cunoaștere a satului devălmaș românesc, precizând locul acestuia în lumea slavă înconjurătoare. Structura societății rusești Haxthausen își începe studiul referitor la Rusia cu o serie de afirmații cu caracter general referitoare la populațiile slave. El face distincția între slavii din apusul Europei (polonezi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
III, 134; 1847, vol. I, VI). Studii ulterioare au confirmat afirmațiile savantului german, dar i-au pus în același timp în evidență și limitele. Astfel, s-a constatat că în secolul al XIX-lea familia patriarhală, precum și organizarea de tip devălmaș a satului predominau nu numai la populațiile slave din răsăritul și din sudul Europei, ci și la alte populații balcanice, cum ar fi albanezii, turcii și tătarii (Stahl, 2000b). Același lucru a fost pus în evidență și pentru partea occidentală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
delimitarea parcelelor, întreaga comunitate se aduna pentru a fi de față la distribuirea acestora prin tragere la sorți (Haxthausen, 1847, vol. I, 120). La români nu a existat obiceiul împărțirii periodice a pământului. Într-o primă fază din evoluția satului devălmaș, țăranii practicau o agricultură itinerantă pe teritoriul satului, fiecare fiind liber să are unde și cât avea nevoie. După obținerea recoltei și epuizarea parcelei cultivate, aceasta era abandonată, pornindu-se în căutarea alteia ș.a.m.d. (Stahl, 1998, vol. I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Drăgușului, sat din Țara Oltului. Problema gardurilor pare să fi dat naștere în Rusia la situații conflictuale asemănătoare cu cele cunoscute la români, de exemplu, în Țara Vrancei (Stahl, 1998, vol. I, 281-282), unde gardul ridicat abuziv în jurul unui teren devălmaș aparținând întregii comunități era imediat dărâmat prin hotărârea acesteia. Haxthausen surprinde o astfel de scenă pe viu, în districtul Nicolsk: „Nu departe de un sat am văzut o mulțime de oameni ocupați cu dărâmarea unui gard. Mi s-a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în absență, hotărând dărâmarea gardului (...)”. „Mir pologhil”, așa a decis comunitatea, i se răspunde călătorului german (Haxthausen, 1847, vol. I, 224). În ansamblul satelor de tipul mir-ului se face distincție între părțile folosite individual, pentru culturi, și cele folosite devălmaș, care includ ca mai peste tot în Europa pădurile, apele, pășunile, deși există și pășuni folosite de o singură gospodărie. În districtul Vologda, Haxthausen întâlnește o formă mai arhaică de proprietate în care pășunile sunt posedate în comun nu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai ales atât de importantul principiu al distribuirii egalitare a terenurilor. b) Printre deosebirile cele mai evidente existente între satele românești și cele rusești se numără: alcătuirea familiei și sistemul de transmitere a proprietății. Acestea acordă un loc aparte satului devălmaș românesc în ansamblul populațiilor vecine, așa după cum existența grupului familial numit tiaglo, precum și permanenta schimbare a proprietăților caracterizează și totodată deosebesc satele rusești de alte sate europene. Bibliografie Adamovsky, Ezequiel. (2003) Russia as a Space of Hope: Nineteenth-Century French Challenges
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București: Institutul Social Român. Custine, Astolph de. (1843
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București, anul X (1932), nr.1-4, 447-462; Paul H.Stahl, „The Domestic Group în the Traditional Balkan Societies” în Zeitschrift für
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Studiile de sociologie istorică ale lui H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe, în trei volume, au demostrat că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă că, la începutul vieții feudale din Țările Române, numărul satelor libere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din Drăguș, Sociologie Românească, București, I, 1. Stahl, Henri, H. (1972). Satul Drăguș după 40 de ani, Viitorul social, București, 2. Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia satului devălmaș românesc (vol. I:) Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie). București: Fundația regelui Mihai I. Tönnies, Ferdinand. (1920). Gemeinschaft und Gesellschaft, Berlin. Vedinaș, Traian. (2001). Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Weber, Max. (1998). Sociologia religiei. Tipuri de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bun material; a dispune de un bun, a posedă, a avea. 43. Devălmășie - formă de stăpânire sau de folosire în comun a pământurilor din hotarul satului, specifică obștii satului; drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane, numite devălmași, îl au asupra aceluiași bun nedivizat între ele în cote-părți. 44. (A) dezafecta - a schimba destinația unui imobil. 45. (A) dezmembră - a descompune, a împărți, a desface în mai multe părți; a desființa un bun în urma unei astfel de acțiuni
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150418_a_151747]
-
mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceadă la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceadă la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la primăria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari. ... (5) Vestirea, semnată de judecător, se va afișa prin îngrijirea secretarului consiliului local, la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să nu-l înscrie, daca contestația i se va părea întemeiata; neînscrierea dreptului nu împiedică invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecătorul nu va amina alegerea din cauza contestațiilor. ... (9) Judecătorul va culege declarațiile verbale
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 25 iunie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceadă la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceadă la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la primăria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari. ... (5) Vestirea, semnată de judecător, se va afișa prin îngrijirea secretarului consiliului local, la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să nu-l înscrie, daca contestația i se va părea întemeiata; neînscrierea dreptului nu împiedică invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecătorul nu va amina alegerea din cauza contestațiilor. ... (9) Judecătorul va culege declarațiile verbale
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 septembrie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
este lezat atunci cand legiuitorul stabilește un tratament juridic diferit în situații diferite, condițiile de exercitare a aceluiași drept putând fi diferite în raport cu situațiile specifice în care se află titularul acestuia. Se apreciază că reglementarea posibilității persoanelor interesate, coproprietari sau proprietari devălmași, de a solicita împărțirea bunurilor comune este în deplină concordanță cu prevederile constituționale, cu atat mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 493 din Codul de procedură civilă, creditorii personali ai unui debitor coproprietar nu pot urmări, nici pune în
DECIZIE nr. 379 din 14 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153551_a_154880]
-
mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceadă la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iunie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158803_a_160132]
-
prin înscris autentificat la judecătorie în circumscripția căreia se află comună în care domiciliază majoritatea devălmașilor. ... (3) În lipsa unei asemenea învoieli, cei interesați vor cere judecătoriei competența să proceadă la desemnarea mandatarilor. ... (4) În acest caz, judecătorul va vești pe devălmași prin secretarul consiliului local să se adune de preferință într-o zi de sărbătoare, la primăria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari. ... (5) Vestirea, semnată de judecător, se va afișa prin îngrijirea secretarului consiliului local, la
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iunie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158803_a_160132]
-
verbal în fiecare sat, prin bătăi cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obișnuite în localitate. ... (6) Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin procese-verbale ce vor fi înaintate secretarului consiliului local, unde urmează să se adune devălmașii. ... (7) La ziua sorocita, judecătorul va face strigarea celor adunați, însemnând pe o listă pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iunie 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158803_a_160132]