921 matches
-
a fost intensificată de modul în care au fost gândite reformele economice. Urmând exemplul reformei cursului de schimb valutar, putem spune că "acesta este un exemplu clasic de formă fără fond", dacă o putem numi așa. Indiferent de numărul de devalorizări în raport cu valutele străine sau de momentul ales pentru aceste devalorizări, efectul lor asupra economiei nu a fost cel scontat. Celebra curbă în "j" descrisă de Michel Didier în lucrarea "Economia. Regulile jocului"1044 a devenit în România o cursă în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reformele economice. Urmând exemplul reformei cursului de schimb valutar, putem spune că "acesta este un exemplu clasic de formă fără fond", dacă o putem numi așa. Indiferent de numărul de devalorizări în raport cu valutele străine sau de momentul ales pentru aceste devalorizări, efectul lor asupra economiei nu a fost cel scontat. Celebra curbă în "j" descrisă de Michel Didier în lucrarea "Economia. Regulile jocului"1044 a devenit în România o cursă în "j" cu cerc vicios în care efectul așteptat al unei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al unei deprecieri monetare, acela de creștere a exporturilor, nu se produce. Fig. 8.14 Curba în "j" cu cerc vicios Frédéric Teulon, explică cum Italia și Franța au trăit, la rândul lor, asemenea perioade în care, datorită condițiilor interne, devalorizările de curs de schimb valutar nu duceau la sporirea exporturilor, ci dimpotrivă, la reluarea, într-un cerc vicios și mai pronunțat, a dezechilibrelor interne 1045. Rezumând, putem spune că discutăm despre o inflație a haosului, din spirala căreia economia noastră
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Mulți și aruncau monedele în Sena pe deasupra prăvăliilor zarafilor, pentru că nu mai valorau nimic". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 173. 531 Jörg Guido Hülsmann arată că "inflația sub forma devalorizării era modestă în comparație cu cea creată de sistemul bancar și mai ales cu inflația ce caracterizează epoca noastră, a banilor de hârtie. Între 1066 și 1601 lira engleză de argint a fost devalorizată cu o treime. Cu alte cuvinte, de-a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
emergenței și fixării puterii, așa cum se Întâmplă când «Învingătorul ia totul» sau când grupul Învingător pune stăpânire În mod simbolic pe Întregul spațiu al satului sau orașului În timpul triumfului său” (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 300); j) rituri de devalorizare: acestea sunt forma invers simetrică a riturilor de sacralizare care deschid sărbătoarea. Ele marchează terminarea timpului, Închiderea spațiului și oprirea comportamentelor sărbătorești. În aceste condiții, fixarea unei liste de funcții ale acestei familii de ritualuri nu este un lucru simplu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe litera tipărită și pe circulația ei între cetățeni capabili să citească, să scrie și să se judece unul pe celălalt. Dar producția industrială a evenimentului în timp real prin sunet-imagine analogică modifică, așa cum vom vedea, raportul cu timpul trecut (devalorizarea monumentului) și cu viitorul (evanescența posterităților). Această tehnică deopotrivă imaterială inventată de Renașterea italiană suscită de asemenea un alt spațiu imaginar, un alt ambient decît cel dictat de legile perspectivei. Spațiul medieval ierarhiza valorile, spațiul perspectivist e un sistem al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atît de mari. Dar publicul cititor este din ce în ce mai puțin numeros, și aura cărții, sau ceea ce a mai rămas din ea, s-a transferat asupra autorului, în mod efermer dar real, fiindcă el este cel care se vede pe micul ecran. Devalorizarea scriiturii, vedetizarea scriitorului. Pe scurt, nu e vorba de cantitate, ci de semnul care devine criteriu în ochii mediologului. Nu întrebăm ce energie se investește în tipar, ci care este forța dezvoltată de acesta. Cu care dinamică rezonează? Problema nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bune sau rele, cum le numesc surorile noastre pentru a semnaliza empatia cu cutare sau cutare, ori lipsa ei. Lungimea undelor. Contactul. Feeling-ul. Cu cît citim mai puțin, cu atît relaționăm mai mult. Declinul lecturii întărește valorile acelui eu-tu, devalorizarea textului restrînge textura socializărilor înconjurătoare. Desacralizarea scrisului resacralizează valorile de contact și de prezență, datele afective se transformă în categorii politice. Astăzi ne angajăm mai puțin, dar participăm mai mult. Nu mai argumentăm, sintonizăm. Ne dorim ca totul să fie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
muncii asidue, iar aceasta la nivelul celor ce se doreau acceptați ca elită. 2) "Părerea noastră este că spiritul maiorescian trebuie să fie o permanență a culturii rom(ne pentru ca aceasta să fie ferită de eventuale inflații, agresiuni ș( periodice devalorizări, ce o amenință fie din exterior fie din interior. La noi nu se poate fără Maiorescu! E ca ș( cum ar fi un "viciu" al propășirii noastre culturale". (Marin, 2000, pp. 104-105). Sublinirea profesorului Constantin Marin o putem utiliza la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
va pune condiții de menținere la un anumit nivel a consumului, mai bine zis, a importului din China. Sprijinul financiar chinez mai urmărește și menținerea valorii dolarului, în care China este vital interesată. Majoritatea rezervelor sale fiind în dolari, orice devalorizare a monedei americane ar însemna implicit o scădere a valorii propriilor rezerve valutare. În același timp, nimeni nu este mai interesat decât China în funcționarea procesului de globalizare, chiar așa cum se desfășoară el în prezent. Doar pe baza lui s-
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
achiziționat atât de mulți dolari (70% din rezervele sale sunt în dolari sau în active evaluate în această monedă), încât, cel puțin ca importanță, dolarul este a doua monedă, după cea națională, de care China trebuie să se îngrijească. Orice devalorizare a dolarului ar afecta valoarea imenselor rezerve valutare chinezești. Deci, a apărut o "dependența reciprocă nesănătoasă" între cele două țări, care le și limitează sever răspunsurile și reacțiile la care pot să recurgă. Un adevărat "dans financiar", din care nu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
criza asiatică din anii '90, ar fi putut devaloriza moneda națională, pentru a crește propriile exporturi. Viziunea termenului scurt și luarea în considerare doar a propriilor interese ar fi impus această soluție, chiar dacă ea ar fi generat un val de devalorizări în întreaga Asie și ar fi adâncit criza, îngreunând și efortul de redresare. Dar China a adoptat o viziune pe termen lung. Și a lăsat yuanul la aceeași valoare. În felul acesta, China a ajutat la redresarea regiunii după o
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ea a avut puterea să oprească valurile crizei la graniță. A avut importante rezerve valutare și a trecut cu bine de acel moment. Putea să valorifice în interes propriu situația critică pe care o cunoșteau unele state din Asia. O devalorizare a propriei monede ar fi îngreunat și mai mult situația țărilor aflate în dificultate. China a preferat să piardă și să mențină cursul făcând, cum s-a remarcat, primul gest de "cetățenie globală". În felul acesta, a generat un val
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
autoangajarea, inițiativa particulară sau, dacă nu, conversia profesională sau subangajarea, ca să nu mai vorbim de emigrație... Indiferent de modul în care piața absoarbe această forță de muncă, pentru sistemul educațional nu poate exista, în asemenea cazuri, decât o singură consecință: devalorizarea diplomelor universitare, urmată de scăderea încrederii în capacitatea sistemului de învățământ de a contribui la dezvoltarea individuală și cea socială, pe de o parte, și de inflația acreditărilor solicitate pentru angajarea în slujbe specializate, pe de altă parte. Cu alte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tensiunile și conflictele pe care expansiunea explozivă a cuprinderii în învățământul superior le-a indus atât în sistemul instituțiilor de învățământ superior, cât și pe piața acreditărilor. Un prim efect evident al creșterii ponderii absolvenților de studii universitare a fost devalorizarea diplomelor. Ea a fost resimțită în primul rând de către cei care au dobândit acreditări superioare în perioada de restricții asupra ofertei de diplome și care au constatat că le este din ce în ce mai greu să păstreze o poziție socială privilegiată doar pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu alte cuvinte - au produs această democratizare. Evident că sporurile cifrelor de școlarizare au fost justificate prin nevoile de forță de muncă specializată ale unor economii din ce în ce mai diversificate și avansate din punct de vedere tehnologic. Masificarea învățământului a produs însă devalorizarea diplomelor și tensiuni între diversele generații de cadre didactice, situație care, în opinia unor sociologi - un exemplu este Pierre Bourdieu (1984) -, a provocat, printre altele, revoltele studențești din 1968, revolte care au fost susținute de o parte a universitarilor. Consecințele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în țările dezvoltate membre ale OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Comparând ratele de revenire în timp, se constată un declin de aproape un punct procentual în condițiile creșterii nivelului general de instrucție. Această corelație indică un efect de devalorizare a diplomelor. În plus, femeile câștigă în medie mai mult decât bărbații din educația școlară, chiar dacă ratele de revenire ale ciclului primar sunt mult mai mari pentru bărbați. Tabelul 2. Rate de revenire pentru investițiile în educație pe niveluri de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
puternică a numărului celor care ajung la un anumit status școlar nu va duce pentru fiecare dintre deținătorii diplomelor respective la ocuparea pozițiilor sociale dorite, ci la apariția unor noi criterii de selecție pentru respectivele niveluri de status și la devalorizarea diplomei originale. 4. Cum funcționează școlile în sistemele de mobilitate diferite? Sistemul școlar și mobilitatea clientelară și competitivătc "4. Cum funcționează școlile în sistemele de mobilitate diferite? Sistemul școlar și mobilitatea clientelară și competitivă" Modelele de mai sus pleacă de la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare tind să se modifice independent de sistemele ocupaționale, ceea ce explică paradoxul lui Anderson. • Devalorizarea diplomelor este determinată de cererea agregată mare pentru anumite calificări. • Datele arată că mobilitatea școlară din România a atins valori foarte mari în perioada comunistă, înregistrând o scădere apreciabilă în anii ’80. • Neparticiparea școlară îi afectează în România mai ales
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcționalist tehnologic, deoarece indica o necorelare între competențele tehnice furnizate de sistemele școlare și nevoile piețelor muncii. Pe de altă parte, lărgirea accesului la educație în țările occidentale nu a dus la o îmbunătățire semnificativă a egalității sociale, ci la devalorizarea diplomelor. Studiile statistice erau și ele invocate pentru a combate teoria capitalului uman. Mark Blaug (1976) trece în revistă erorile dovedite empiric ale modelului capitalului uman: a) o mare parte a diferențelor de venit se datorează nu atât nivelului de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școală pentru aceeași slujbă. Expansiunea educației, care s-a produs la rate mult mai rapide decât sporul de competențe tehnice solicitate de progresul tehnologic, este o reflectare a acestui fenomen (Bills, 2004). Pentru unii sociologi (Boudon, 1997), inflația diplomelor - sau devalorizarea acestora - este doar un efect pervers al cererii în creștere de acreditări, motivată de năzuința de ocupare a unei poziții sociale cât mai bune. Chiar și acest argument recunoaște efectul de diplomă, rolul pe care certificatele educaționale îl au în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Moldovan, „Combaterea boalelor venerice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr.1, ianuarie 1927, pp. 16-18. 75. Veturia Manuilă, „Studiul a 100 de delincvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. 76. Iordache Făcăoaru, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a unei familii se manifesta dominant asupra bagajului ereditar al partenerilor conjugali. Acest caz ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar cu talente excepționale, ereditatea disgenică a unora dintre membrii familiei determina o devalorizare constantă a capitalului genetic al Întregii familii, pe parcursul câtorva generații. Exemplul le oferea eugeniștilor dovada de care aveau nevoie pentru a argumenta În favoarea unui control mai strict al corpurilor populației (aparent) sănătoase, și nu doar al indivizilor evident disgenici. Vezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1941, p. 114. 34. Roșca, Copiii superior Înzestrați, pp. 114-115. 35. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, pp. 368-369. 36. Vasile Ilea, „Desvoltarea intelectuală a copilului”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, p. 196. 37. Ilea, „Desvoltarea intelectuală”, p. 197. 38. Făcăoaru, Devalorizarea, p. 10. 39. Iuliu Moldovan, Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, „Înregistrarea etnobiologică a populației”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.10, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1939, pp. 1-9; Petre Râmneanțu, „La méthode biotypologique dans l’étude du village”, Arhiva pentru Reforma și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cercetărilor genetice În cadrul monografiilor sociale”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol.15, nr. 1-2, 1937, pp. 162-172. Făcăoaru, Iordache, „Amestecul rasial și etnic În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1938, pp. 276-287. Făcăoaru, Iordache, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; publicată inițial În Revista de Medicină Legală, vol. 2, nr. 3-4, 1938. Făcăoaru, Iordache, „Eugénique et biopolitique - Hérédité - Sélection sociale”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]