479 matches
-
lui. Vreo zece soldați romani încercau să se apere de atacul unor războinici celți, pe ale căror chipuri Valerius citi ura, care făcea ca orice gest al lor să fie fatidic, definitiv. Dincolo de acea ură era amintirea teribilă a satelor devastate și incendiate de-a lungul anilor de invincibilele legiuni ale Romei, amintirea masacrelor, când, sub strălucirea însemnelor aurite ale Imperiului, tineri, bătrâni, copii erau luați din sate, spânzurați de picioare, torturați cu lovituri de lance și arși de vii, femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
știați asta? Și toți erau adunați în jurul împăratului, toți înaintau spre Roma împreună cu senatorii... Toți îl adulau... și prostituatele, bufonii, conducătorii de care... M-au impresionat rechiziționările de alimente din orașele pe care le-am străbătut, clădirile oficiale și casele devastate, femeile violate, țăranii... Am văzut cum erau jefuite câmpurile cu grânele gata de cules și cum soldații dădeau foc gospodăriilor... — E adevărat, șopti Lucilius. Parcă ne aflam într-un ținut dușman pe care trebuia să-l cucerim. Îmi era rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a pornit Roata morii - violetă. Gol e-al sânului buchet, Floare goală, somnoroasă... Trist, cu roza sângeroasă, Bat la geamul violet. Aurora violetă Se pătează de culori - Venus, pală de fiori, Pare-o stinsă violetă... În parc Acum, stă parcul devastat, fatal, Mâncat de cancer și ftizie, Pătat de roșu carne-vie - Acum, se-nșiră scene de spital. Atunci, râdea, Băteau aripi de veselie ; Parfum, polen și histerie, - Atunci, în parc, și ea venea. Acum, cad foi de sînge-n parcul gol. Pe
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
pierdută, cu ochi bolnavi, Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat. Și privirea-ți cade vagă peste apa larg-ovală, Pe grădina cangrenată, Peste toamna din oglindă - Adormind... Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare... Însă pal mă duc acuma în grădina devastată Și pe masa părăsită - albă marmoră sculptată - În veșmintele-mi funebre, Mă întind ca și un mort, Peste mine punând roze, flori pălite,-ntîrziate, Ca și noi... Zi, finala melodie din clavirul prăfuit, Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate. Vezi
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
de primăvară, promenada tîrgului împrumuta frivolitatea toaletelor dezgolite și a sîngelui înfierbîntat, ceea ce mă azvîrlea într-o grea criză de mizantropie. Din toate părțile curgeau șuvoaie de carne vie, cu tari efluvii senzuale: bătrîni cu fețele pline de pudră, cocote devastate, seci domnișoare ca niște teci de mazăre, grase negustorese și adolescenți cu chipuri imbecile. Priveam la toate cu o scîrbă distantă, ca într-o expoziție a mizeriei umane. Atîrnată de brațul unui matuf vopsit, o femeie lată în șolduri schimba
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
e motivul! Atunci de ce? Eram șocată. — Pentru că nu vreau să ajung ca tine, a zis Anna. Adică, într-un loc ca ăsta! s-a corectat ea în grabă. Asta am vrut să spun: că nu vreau să ajung aici! Eram devastată. Complet devastată. Nici măcar Luke nu mă făcuse să sufăr în halul ăla. Am încercat să-mi compun o mască degajată, ca Anna să nu-mi ghicească suferința. Dar eram terminată. —îmi pare rău, mi-a spus ea nenorocită. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Atunci de ce? Eram șocată. — Pentru că nu vreau să ajung ca tine, a zis Anna. Adică, într-un loc ca ăsta! s-a corectat ea în grabă. Asta am vrut să spun: că nu vreau să ajung aici! Eram devastată. Complet devastată. Nici măcar Luke nu mă făcuse să sufăr în halul ăla. Am încercat să-mi compun o mască degajată, ca Anna să nu-mi ghicească suferința. Dar eram terminată. —îmi pare rău, mi-a spus ea nenorocită. Nu vreau să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a încruntat din cauza unei îngrijorări paterne. Nu mai trebuie să spun că nimic din toate astea nu a reușit să mă oprească din plâns. Am încercat să zâmbesc și să mă comport cumva, profesionist, dar nu mi-a reușit. Eram devastată. Jackson fusese mai mult decât un șef - de la moartea tatei, din urmă cu cinci ani, el a jucat, pentru mine, și rolul de tată. La fel ca tata, Jackson radia bunătate și inteligență. Ambii bărbați erau înalți, supli, chipeși (dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
altă lumină și să-mi dau seama de câteva lucruri. Iar unul din lucrurile de care mi-am dat seama este faptul că nu suntem potriviți unul pentru celălalt. Connor se lasă să cadă Încet pe covor, cu chipul total devastat. — Dar totul a fost minunat ! Am făcut sex de nenumărate ori... — Știu. — Te-ai Îndrăgostit de altcineva ? — Nu ! sar ca arsă. Firește că nu ! Frec cu degetul husa canapelei, În sus și-n jos. — Emma, cred că ai pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ați Întâlnit, tocmai fusese s-o vadă. Iar ea Îl sună Întruna, poate chiar s-au certat, după care ea a venit la Londra inopinat, așa că el a trebuit să plece urgent de la Întâlnirea cu tine. Lissy Îmi privește chipul devastat. — Dar poate că prima teorie e cea corectă, spune Încurajator. Sau a doua, cu frauda. — Ei bine, nu-mi pasă deloc care din ele e adevărată, spun, cu fața În flăcări. E treaba lui. Să doarmă cum și-a așternut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pic de creier În capul ăla de găină ! Ușa e dată violent de perete și apare Lissy, cu ochii scoși din orbite. Ce naiba s-a Întâmplat aici ? Întreabă. Tocmai l-am văzut pe Jack ieșind ca o vijelie. Părea absolut devastat ! — Tâmpita asta a adus un ziarist aici ! zic În agonie, arătând spre Jemima. Un nenorocit de ziarist de scandal. Și Jack ne-a găsit ascunși aici, iar acum crede... Dumnezeu știe ce crede... — Vacă proastă ce ești ! Lissy Îi trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Luke să se întoarcă spre mine, să mă privească nu știu cum și să‑mi spună „Rebecca, ne‑am simțit bine împreună, dar...“ Așa că până la urmă nu spun nimic și zâmbesc mult, deși în adâncul sufletului mă simt din ce în ce mai încordată și mai devastată. Când ajungem la mine acasă, vreau să mă întorc spre el și să mă vait „Chiar pleci la New York? E adevărat?“. Însă în loc de asta îi dau un sărut și zic veselă: — Contez pe tine sâmbătă, da? Se pare că Luke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
strèin de mine însumi?! Dragostea pentru Corina m-a pustiit oare pânè-într-atât încât nu mè mai pot recunoaște?! Care este adevèrul Matei? Eu sunt adevèratul Matei, privește-mè în fațè, Corina m-a pèrèsit pentru Vlad, lèsând în urma ei întinderi sufletești devastate, construcțiile de beton ale minții prèbușindu-se din temelii, o viziune de coșmar, Nu am avut de ales! buldozerele rațiunii trebuiau sè-și facè datoria, sè îndepèrteze molozul, Nu-mi dai, te rog un foc, față de lângè mine îmi cere un foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
renegați? Din prima săptămână a șederii mele, mi-am pus această Întrebare, și, În cursul unei ceremonii asemănătoare celei la care tocmai ai asistat, am găsit soluția. Mă amestecasem În mulțime, În jurul meu se Înălțau gemete. Urmărind acele chipuri plânse, devastate, fixând acele priviri năucite, rătăcite și rugătoare, mi-a apărut toată nenorocirea Persiei, suflete În zdrențe năpădite de o nesfârșită jale. Și, fără să-mi dau seama, au Început să-mi curgă lacrimile. Faptul a fost remarcat În cadrul asistenței, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să comanzi și să scrii, dar uite pe tâlharii ăștia care au distrus, și au jefuit, și au prădat, și au ucis!... Cum ajunse la țărani, vocea iar i se înăspri, revolta îi reveni parc-ar fi fost jignit și devastat el însuși, cu toate că el n-avea nici o avere. ― Satele astea ar trebui rase cu tunul de pe fața pămîntului!... Până și popa lor a fost tîlhar!... Ce-au făcut ăștia, blestemățiile pe care le-au făcut n-au pereche!... În alte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țăranul îndeobște e așa de ticălos și de încăpățînat în răutăți, că numai forța brută poate să-l înfrîneze de la crimele cele mai oribile. ― Să nu uităm că ne aflăm într-o casă de două ori îndoliată de acești tâlhari, devastată și incendiată! făcu maiorul Tănăsescu cu o indignare muiată într-un glas dulce. ― E suficient să privești împrejur, ca să-ți dai seama cât sunt de sălbatici! adăugă Corbuleanu, răsucindu-și mustața, parc-ar fi fost și femei de față. Primul-procuror
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fii liniștit!... Într-o săptămână, două numai tribunalele vor mai păstra amintirea răzmeriței de ieri prin judecarea zecilor de mii de țărani, strânși cu arcanul de pretutindeni, care umplu toate închisorile țării... Încolo, toată lumea va fi profitată și mulțumită. Cei devastați vor fi repede și gras despăgubiți de către stat ca să-și refacă gospodăriile, ba chiar să le îmbunătățească. Iar țăranii, dacă vor fi cuminți, vor primi o nouă avalanșă de discursuri, și promisiuni, și vorbe goale, fiindcă, să nu uităm, parlamentul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Un șir de proiectoare enorme și puternice, adevărate perle strălucitoare care-l încingeau pe Nostromo, deșărtară un flux orbitor în pâcla neagră, punând în evidență vântul și vârtejurile de praf. Niște roci stinghere erau singurele protuberanțe vizibile în acest peisaj devastat. Nici urmă de ceva viu, nici o zdreanță de lichen, nici un tufiș. Nimic. Numai vântul și praful dominau noaptea străină. ― Nici o oază, murmură Kane doar pentru el. Pustie, informă, neprimitoare. Dallas privea urgia de afară care părea fără sfârșit; urmări fragmentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de satisfacție, precum un dinte în alveola lui. ― Da? Ascult. ― Mergem și noi cu ceilalți în expediție, sau trebuie să rămânem închiși aici până când se restabilește totul? Am refăcut deja alimentarea cu energie. Cât despre resturile astea (arătă sala mașinilor devastată, cu un gest larg), asta-i treabă de cârpeală... Cosmetică, ce mai! Poate să mai aștepte câteva zile. ― Știți amândoi răspunsul. (Ea se rezemă, își șterse palmele pe tunica murdară și-l privi în ochi.) Nimeni nu poate să părăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
fost în stare, mai ales cu această infinită somnolență în oase. Totul era gata. Odaia arăta ca și cum ar fi fost pregătită pentru zugrăvit. Râdea isteric, în hohote, tîrîndu-se de-a lungul pereților goi și minunîndu-se de ecoul râsului în camera devastată. Abia se mai ținea pe picioare. Apucă rochia galbenă, cea mai grea și mai încrețită, și și-o trase peste cap.Îi încheie neglijent șnururile de la gât și de la încheieturile mâinilor. Fusta îi venea până la glezne, își trecu palmele peste
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
știe clar, au fost prinși mai mulți Într-o sală În Arhitectură, Ștefan nu prea vorbește despre asta. Oricum, neoficial, se vorbește despre cîteva zeci de morți și enorm de mulți oameni răniți, călcați pur și simplu În picioare. Bucureștiul devastat, lumea terorizată. A fost un moment teribil. Da, neocomuniștii... au chemat minerii să planteze flori, cică... Ștefan? E un suflet rus, mi-a zis Florin. Mișto asta cu sufletul rus, de ținut minte. Episodul trei. Alte povești sîngeroase și linia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
alte popoare. Ceva asemănător se întâmpla din nou la sfârșitul celui de-al doilea război mondial când, în septembrie 1945, bisericile evanghelice germane au publicat o mărturisire a păcatului în care se recunoștea că situația dezastruoasă a țării, învinse și devastate, se datora mâniei divine din cauza neopăgânismului, exterminării evreilor, țiganilor și slavilor și altor infamii, fără să pună deloc în discuție factorii politici, militari și economici care au condus la înfrângere. e) În acest caz, ca și în descrierea religiei și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
s-o revezi? Coleșiu o privi lung, clătinând capul a tristețe. ― Nu, nepoată. De ce să-i omor amintirea? O port în mine tânără și frumoasă, așa cum arăta acum o jumătate de secol când am cunoscut-o. De ce s-o revăd devastata de cei 80 de ani ai ei? Bătrânului i se umeziră ochii. Mihaela se apropie de el emoționată. ― Domnule Coleșiu, ești romantic până în măduva oaselor și acest lucru te înalță foarte mult în ochii mei... El o mângâie pe păr
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
De fapt, habar n-am ce cred ceilalți despre mine. Probabil, mă socotesc, cum m-a caracterizat Piru odată, prea ombrageux. Și poate că sunt, Dumnezeu știe. Nu se mai vede nimic afară. Mai devreme, marea părea o imensă grădină devastată. Acum a devenit un zgomot surd, care va acompania "seara de poezie turcă". Lumea a și început să se strângă în "marele salon". Îl redescopăr pe Theo în asistență. Între timp am aflat că ar fi anarhist. E decis (ar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
conducea țara de secole. Era supraviețuitorul celui de-al treilea război mondial. Radiațiile otrăvitoare care îi uciseseră pe majoritatea contemporaniilor săi, îi dăduseră, printr-o întîmplare norocoasă, tinerețe veșnică. în decursul a două sau trei secole de pelegrinări pe pămîntul devastat, devenise liderul unui mic grup de oameni care ajunseseră să aibă încredere în blîndețea și înțelepciunea lui. îi adusese la crater, apărat de ziduri de gelozia unor ținuturi mai nefericite, pentru a clădi o republică în care nimeni nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]