400 matches
-
propriu; ... d) existența, cunoașterea și aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcționarea sistemului informațional în cazul în care este prevăzută pregolirea sau funcționarea corelata în cascadă a amenajării ... 2.2. Capacitatea evacuatorilor: a) condiții generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadâncime, golire de fund etc.); ... b) starea lucrărilor din beton (starea generală, degradări, fisuri, rugozitate); ... c) dispozitive și măsuri pentru evitarea blocării cu plutitori sau gheață, mijloace de intervenție în caz de blocare; ... d) starea disipatorului de energie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice. C. Pentru acumulări: a) fazele I, ÎI și III de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenție (NNR) și Cota creasta deversor. ... D. Pentru comportarea barajelor: a) pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucțiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcție de: ... - nivelul apei în lac, când acesta depășește cota crestei deversorului; - atingerea unor valori limită în comportarea construcției astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167876_a_169205]
-
Nivelul Normal de Retenție (NNR) și Cota creasta deversor. ... D. Pentru comportarea barajelor: a) pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucțiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcție de: ... - nivelul apei în lac, când acesta depășește cota crestei deversorului; - atingerea unor valori limită în comportarea construcției astfel: ▼ pragul de atenție - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată; ▼ pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167876_a_169205]
-
după posibilități, în rîul Prut a nivelului de apă necesar navigației, aval de Nodul hidrotehnic, în limitele lungimii traseului ce se va stabili de părți. Articolul 2 Nodul hidrotehnic este format dintr-un baraj principal de pămînt, lac de acumulare, deversor de ape mari, două centrale hidroelectrice și alte obiecte și construcții a caror lista detaliată eate inclusă în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, întocmită și aprobată de către părți. Articolul 3 Valoarea investiției pentru realizarea Nodului hidrotehnic este de 61
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
situată în zona flișului Carpaților Orientali. Două captări secundare aflate la Tașca respectiv Izvoru Muntelui, deviază apa râurilor Bicaz respectiv pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se constituie în spatele unui baraj de tip stăvilar cu două câmpuri deversoare echipate cu 2 stavile segment cu clapetă, fiind limitată de un dig lateral cu o lungime de 1,3 km și un dig de pamant lung de 60 m în frontul de retenție, ce se închide în versantul stâng. Priza
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
amonte de confluența pârâului Izvorul Muntelui cu Bistrița. A fost construit între 1950 și 1960, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament și o lățime maximă la bază de 119 m (la nivelul blocurilor deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare). Geologic este situat într-o zonă cu predominanță de gresii silicioase (gresie de Tarcău), restul fiind pachete de șisturi argiloase și un strat de conglomerate. Terenul de fundație prezintă o puternică fisurație. În
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
străbătut de galerii, puțuri de aerisire și nișe de vizitare. Prin construcție au fost prevăzute încăperi ce adăpostesc instalații de acționare și comandă, echipamente de urmărire, monitorizare seismică și comportare a fiecărui element. La partea superioară se găsesc patru câmpuri deversoare de 11,5 m lățime prevăzute pentru o lamă de apă de 7 m înălțime (echipate cu stavile segment de 6 m) și patru goliri de fund echipate cu vane plane (2,50 m diametru) în ochelari, dispuse în serie
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici: este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
argilă. Principalele caracteristici ale barajului sunt următoarele: Este amplasat în versantul stâng, fiind alcătuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval, toate executate din beton armat. Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM și are o deschidere de 16,20 m. Galeria subterană are un diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
reprezintă un etaj II racordat printr-un furtun mai lung la ieșirea de joasă presiune a etajului I al detentorului. Este ținut de rezervă și folosit în cazul defectării detentorului principal sau de un alt scafandru în caz de urgență. Deversor - Aparat ce permite evacuarea controlată la exterior a gazelor dintr-o incintă hiperbară (turelă, cheson). Deversorul este alcătuit din următoarele părți componente: corp, membrană elastică, pîrghii și clapet compensat. Difuzia luminii - Fenomenul de dispersare a luminii datorită suspensiilor aflate în
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
etajului I al detentorului. Este ținut de rezervă și folosit în cazul defectării detentorului principal sau de un alt scafandru în caz de urgență. Deversor - Aparat ce permite evacuarea controlată la exterior a gazelor dintr-o incintă hiperbară (turelă, cheson). Deversorul este alcătuit din următoarele părți componente: corp, membrană elastică, pîrghii și clapet compensat. Difuzia luminii - Fenomenul de dispersare a luminii datorită suspensiilor aflate în masa apei. Difuzia luminii apare în special în apele tulburi cu vizibilitate redusă. Difuzia gazelor - Răspândirea
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Hidrocentrala este a doua mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea. Pe brațul principal al Dunării sunt amplasate dinspre malul stâng spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale suplimentare cu 2x2 agregate
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
intern de argilă”, fiind construit pe un teren de roci stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip deversor Vane. Lacul de acumulare, situat în arealul comunei Gogoșu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe lângă valoarea lor economică, aceste lacuri constituie și puncte de atracție turistică, prin frumusețea
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
stâncoase și nestâncoase, având o înălțime de 34 m, iar lungimea coronamentului fiind de 512 m, volumul lacului fiind de 600 mil. m, având o suprafață de 5200 ha, debit deversor 11700 m/s, suprafață bazin 579.200 km, tip deversor Vane. Lacul de acumulare, situat în arealul comunei Gogoșu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe lângă valoarea lor economică, aceste lacuri constituie și puncte de atracție turistică, prin frumusețea peisajului de pe malurile lor. S.H.E.N. Porțile de Fier II, amplasat
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
s-a executat o protecție amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o lățime la coronament de 6,50 m. Pentru evacuarea apelor mari barajul are un deversor de suprafață. Golirea de fund, relativ mică, are o capacitate de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
de descărcare este de 8,00 m³/s. Capacitatea redusă a golirii de fund se explică prin considerente economice din momentul supraînălțării barajului, când mărirea golirii ar fi impus costuri suplimentare relativ ridicate. Pentru evacuarea debitelor maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
maxime, barajul are două deversoare. Primul cu cota crestei la 78,30 m.d.M., corespunzând barajului inițial era insuficient, astfel încât exista un risc ridicat de deversare și de rupere a barajului. Cu ocazia supraînălțării barajului s-a construit un al doilea deversor, cu cota crestei la 79,80 m.d.M., care permite evacuarea fără pericol a debitelor maxime de calcul, corespunzătoare clasei de siguranță a barajului. La nivelul retenției normale, 78,00 m.d.M., lacul avea, în momentul realizării, un volum total de 6
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
total al lacului este de 19,4 milioane m³, volumul rezervat pentru atenuarea undelor de viitură fiind de 12,7 milioane m³, din care 2,7 milioane m³ între cotele celor două derversoare și 10,0 milioane m³ peste cota deversorului superior. Golirea de fund fiind insuficientă pentru evacuarea aluviunilor, în lipsa unor spălări, lacul de acumulare este supus unei colmatări accentuate care este greu de oprit. Cu toate acestea în momentul de față nu sunt luate în considerare lucrări de remediere
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
de pe poziții tehnice, în limitele unor aproximații acceptate în tehnică. Suportul teoretic al hidraulicii este dat de mecanica fluidelor. Principalele aplicații ale hidraulicii se referă la curgerea în conducte, curgerea prin orificii (de exemplu la diafragme și ajutaje), curgerea peste deversoare și baraje și curgerea lichidelor în jurul profilelor hidrodinamice. Tot de hidraulică țin și fenomenele în care apar curgeri cu suprafață liberă, cum ar fi curgerea din râuri, estuare și canale, precum și forma suprafeței lacurilor și a mărilor (influențată de valuri
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
adică numărul Froude al curgerii să fie același la model ca și în natură ("Fr = idem"). Modelarea după criteriul de similitudine Froude este utilizată în special la studiul curenților în albii deschise, la dinamica navelor, la mișcările efluente prin orificii, deversoare, sifoane etc. Dacă se consideră ca forțe dominante ale fenomenului de modelat forțele de inerție și forțele de frecare interioară datorate viscozității fluidului, din legea lui Newton formula 37 (unde formula 38 este coeficientul de viscozitate dinamică a fluidului, formula 39 secțiunea pe
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
52 m).Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3 deversante, iar celelalte de tip curent. Golirile de fund realizate din conductă metalică de Ø=1,5 m, sunt dispuse în ploturile deversante. Deversorul, pe 3 câmpuri, este echipat cu stavile clapetă, acționate cu hidromecanisme. Priza de apă potabilă și industrială este înglobată în ciuperca plotului 17 și asigură prelevarea apei la 3 niveluri diferite, în funcție de calitatea acesteia. În plotul 18 este amenajată priza
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
în cadrul planului de irigații Dunăre-Nipru, a fost construit un dig de nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km), care separă complet limanul de mare, preschimbândul în lac cu apă dulce. Barajul existent în dig este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
britanic cu HMS Phantoms în față, s-a scufundat în timp ce se duceau spre Prospect Halifax, Canada, în timpul unei furtuni în noaptea de 24 noiembrie 1814. În timpul războiului civil american, Casa Albă a fost aglomerată. În nordul casei exista un canal deversor și o baltă, care au fost condițiile ideale pentru apariția malariei și a altor bolii cauzate de insalubritate. Generalul de brigadă Nathaniel Michler propune soluții rezolvarea acestei situații. A propus părăsirea Casei Albe ca Rezidență și folosirea ei doar pentru
Casa Albă () [Corola-website/Science/304118_a_305447]
-
până la uzina de apă Budeasa pentru alimentarea cu apă a potabilă a municipiului Pitești. În digul de pe malul stâng, la aproximativ 500 m amonte de baraj, a fost executată o altă priză pentru irigații. Pe malul drept, în continuarea barajului deversor, este amplasată centrala hidroelectrică, cu o putere instalată de 7,7 MW, echipată cu două turbine Kaplan. Lacul Pitești (Prundu), situat la 3 km aval de confluența Argeșului cu Râul Doamnei are o configurație similară. Barajul, de asemenea de beton
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]