769 matches
-
care încalcă valorile ocrotite prin normele juridice. Universalizarea și normalizarea devianței sunt, fără îndoială, cele mai spectaculoase efecte ale relativizării devianței; o dată cu analiza lor, pătrundem pe terenul paradoxului: relativitatea determină universalitatea, iar devianța devine normală. E adevărat că, vorbind despre devianță, totul depinde de interpretare, dar aceasta nu înseamnă că universalitatea și normalizarea comportamentului deviant sunt simple construcții teoretice bazate pe silogism; dimpotrivă, acest cuplu de efecte descrie fenomene cu acoperire în realitatea vieții sociale, care este ea însăși dinamică, mobilă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
universalitatea și normalizarea comportamentului deviant sunt simple construcții teoretice bazate pe silogism; dimpotrivă, acest cuplu de efecte descrie fenomene cu acoperire în realitatea vieții sociale, care este ea însăși dinamică, mobilă, contradictorie. Mai întâi, este necesar să lămurim că universalitatea devianței desemnează două aspecte diferite: a) deși conduitele deviante sunt relative, estimate astfel în funcție de epoca istorică și de contextul normativ sociocultural, studiile au scos în evidență existența a patru conduite deviante universal reprimate, în toate comunitățile și epocile istorice: incestul, răpirea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
toți suntem devianți, cel puțin într-un moment al vieții sau în raport cu un set specific de norme; chiar dacă admitem că un individ se poate conforma, în toate circumstanțele vieții sale, tuturor categoriilor de norme, tot mai rămâne o ipostază a devianței pe care cvasitotalitatea persoanelor o practică: boala; T. Parsons a argumentat astfel echivalarea bolii cu starea de devianță <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> : bolnavul este scutit de îndeplinirea obligațiilor sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
admitem că un individ se poate conforma, în toate circumstanțele vieții sale, tuturor categoriilor de norme, tot mai rămâne o ipostază a devianței pe care cvasitotalitatea persoanelor o practică: boala; T. Parsons a argumentat astfel echivalarea bolii cu starea de devianță <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> : bolnavul este scutit de îndeplinirea obligațiilor sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit social ca indezirabil; așadar, la scară macrosocială, se poate afirma că devianță este un fenomen universal, în sensul
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
se poate conforma, în toate circumstanțele vieții sale, tuturor categoriilor de norme, tot mai rămâne o ipostază a devianței pe care cvasitotalitatea persoanelor o practică: boala; T. Parsons a argumentat astfel echivalarea bolii cu starea de devianță <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> : bolnavul este scutit de îndeplinirea obligațiilor sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit social ca indezirabil; așadar, la scară macrosocială, se poate afirma că devianță este un fenomen universal, în sensul că nu se cunosc
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
astfel echivalarea bolii cu starea de devianță <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> : bolnavul este scutit de îndeplinirea obligațiilor sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit social ca indezirabil; așadar, la scară macrosocială, se poate afirma că devianță este un fenomen universal, în sensul că nu se cunosc comunități umane în care să nu existe comportamente deviante. Astfel, dacă devianța este fenomen universal și dacă toți indivizii sunt devianți rezultă de aici și faptul că, în sens statistic
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit social ca indezirabil; așadar, la scară macrosocială, se poate afirma că devianță este un fenomen universal, în sensul că nu se cunosc comunități umane în care să nu existe comportamente deviante. Astfel, dacă devianța este fenomen universal și dacă toți indivizii sunt devianți rezultă de aici și faptul că, în sens statistic, devianța este concomitent un fenomen normal; așa cum observa și sociologul american E. Goffman <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> , nimeni
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este un fenomen universal, în sensul că nu se cunosc comunități umane în care să nu existe comportamente deviante. Astfel, dacă devianța este fenomen universal și dacă toți indivizii sunt devianți rezultă de aici și faptul că, în sens statistic, devianța este concomitent un fenomen normal; așa cum observa și sociologul american E. Goffman <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> , nimeni nu este deviant, căci fiecare individ descoperă pe parcursul vieții că posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
așa cum observa și sociologul american E. Goffman <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> , nimeni nu este deviant, căci fiecare individ descoperă pe parcursul vieții că posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă nimeni nu este deviant, atunci devianță este starea normală a societății. 2.3. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței Funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței Afirmația șocantă conform căreia devianță este starea normală a societății a fost formulată și argumentată pentru prima dată de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nimeni nu este deviant, căci fiecare individ descoperă pe parcursul vieții că posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă nimeni nu este deviant, atunci devianță este starea normală a societății. 2.3. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței Funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței Afirmația șocantă conform căreia devianță este starea normală a societății a fost formulată și argumentată pentru prima dată de sociologul francez E. Durkheim. El a considerat-o normală în orice societate, din punctul de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
individ descoperă pe parcursul vieții că posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă nimeni nu este deviant, atunci devianță este starea normală a societății. 2.3. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței Funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței Afirmația șocantă conform căreia devianță este starea normală a societății a fost formulată și argumentată pentru prima dată de sociologul francez E. Durkheim. El a considerat-o normală în orice societate, din punctul de vedere al apariției și al consecințelor
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă nimeni nu este deviant, atunci devianță este starea normală a societății. 2.3. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței Funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței Afirmația șocantă conform căreia devianță este starea normală a societății a fost formulată și argumentată pentru prima dată de sociologul francez E. Durkheim. El a considerat-o normală în orice societate, din punctul de vedere al apariției și al consecințelor sale. Argumentul lui Durkheim era
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în orice societate, din punctul de vedere al apariției și al consecințelor sale. Argumentul lui Durkheim era că nici o putere nu poate să impună conformarea totală a tuturor membrilor societății la normele și valorile pe care !e promovează și, astfel, devianță devine un indicator al normalității în orice societate. Pentru a-și face mai convingătoare teoria cu privire la normalitatea devianței, Durkheim ne invită să ne imaginăm o societate de sfinți, o comunitate de ființe perfecte din punct de vedere moral. într-un
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nici o putere nu poate să impună conformarea totală a tuturor membrilor societății la normele și valorile pe care !e promovează și, astfel, devianță devine un indicator al normalității în orice societate. Pentru a-și face mai convingătoare teoria cu privire la normalitatea devianței, Durkheim ne invită să ne imaginăm o societate de sfinți, o comunitate de ființe perfecte din punct de vedere moral. într-un asemenea context, probabil că nu ar exista delicte, dar greșelile involuntare, oare ar fi considerate scuzabile de către un
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
un asemenea context, probabil că nu ar exista delicte, dar greșelile involuntare, oare ar fi considerate scuzabile de către un laic, ar crea acolo același scandal ca și ofensa obișnuită într-o comunitate obișnuită. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței poate deveni mai vizibil dacă facem trimitere la funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței. Astfel, sociologul american A. Cohen <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> a descris următoarele funcții sociale ale devianței: -clarificarea și definirea mai precisă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fi considerate scuzabile de către un laic, ar crea acolo același scandal ca și ofensa obișnuită într-o comunitate obișnuită. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței poate deveni mai vizibil dacă facem trimitere la funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței. Astfel, sociologul american A. Cohen <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> a descris următoarele funcții sociale ale devianței: -clarificarea și definirea mai precisă a normelor sociale. Deoarece multe norme nu stipulează în detaliu tipul de comportament dezirabil
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
același scandal ca și ofensa obișnuită într-o comunitate obișnuită. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței poate deveni mai vizibil dacă facem trimitere la funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței. Astfel, sociologul american A. Cohen <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> a descris următoarele funcții sociale ale devianței: -clarificarea și definirea mai precisă a normelor sociale. Deoarece multe norme nu stipulează în detaliu tipul de comportament dezirabil, rămâne la latitudinea indivizilor posibilitatea de a adopta conduite
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
normal și patologic în definirea devianței poate deveni mai vizibil dacă facem trimitere la funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței. Astfel, sociologul american A. Cohen <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> a descris următoarele funcții sociale ale devianței: -clarificarea și definirea mai precisă a normelor sociale. Deoarece multe norme nu stipulează în detaliu tipul de comportament dezirabil, rămâne la latitudinea indivizilor posibilitatea de a adopta conduite alternative;dat fiimd conținutul lor prescriptiv vag, posibilitatea încălcării lor crește, oferind
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
indivizilor posibilitatea de a adopta conduite alternative;dat fiimd conținutul lor prescriptiv vag, posibilitatea încălcării lor crește, oferind astfel grupului ocazia să reacționeze, definindu-le într-un mod mai adecvat; -creșterea solidarității grupului; în special în formele grave, actele de devianța determină o atitudine colectivă comună, o solidarizare emoțională a grupului, care reacționează pentru a-l sancționa pe deviant; -producerea unor schimbări necesare în cadrul sistemului social; în urma unor acțiuni deviante, grupul poate conștientiza faptul că unele reguli sau norme nu sunt
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
faptul că unele reguli sau norme nu sunt adecvate contextului sociocultural aflat în evoluție sau că apar contradicții între prescripțiile unor norme ; în consecință, grupul se va mobiliza și va schimba normele respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea motivației celorlalți membri ai grupului de conformare la norme. Între disfuncțiile sociale ale devianței, Cohen include : eliminarea sau diminuarea motivației de conformare la acei indivizi care cred că atât devianța
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
grupul se va mobiliza și va schimba normele respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea motivației celorlalți membri ai grupului de conformare la norme. Între disfuncțiile sociale ale devianței, Cohen include : eliminarea sau diminuarea motivației de conformare la acei indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea motivației celorlalți membri ai grupului de conformare la norme. Între disfuncțiile sociale ale devianței, Cohen include : eliminarea sau diminuarea motivației de conformare la acei indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale; devianța provoacă sentimente de insecuritate, îndoială și neîncredere în bazele normative și valorice
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sau diminuarea motivației de conformare la acei indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale; devianța provoacă sentimente de insecuritate, îndoială și neîncredere în bazele normative și valorice care reglementează relațiile interumane; reducerea interdependenței necesare pentru funcționarea sistemului social; în special actele de devianță ale persoanelor cu un statut înalt afectează cooperarea dintre rolurile sociale, diminuând
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale; devianța provoacă sentimente de insecuritate, îndoială și neîncredere în bazele normative și valorice care reglementează relațiile interumane; reducerea interdependenței necesare pentru funcționarea sistemului social; în special actele de devianță ale persoanelor cu un statut înalt afectează cooperarea dintre rolurile sociale, diminuând funcționalitatea întregului sistem. Atunci când analizăm și comparăm funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței, aceasta trebuie văzută ca un fapt social dat, omniprezent, având atât un rol benefic, cât
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
care reglementează relațiile interumane; reducerea interdependenței necesare pentru funcționarea sistemului social; în special actele de devianță ale persoanelor cu un statut înalt afectează cooperarea dintre rolurile sociale, diminuând funcționalitatea întregului sistem. Atunci când analizăm și comparăm funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței, aceasta trebuie văzută ca un fapt social dat, omniprezent, având atât un rol benefic, cât și unul perturbator în raport cu funcționarea societății. Este important de reținut că devianța este un fenomen social complex, cu o istorie la fel de îndelungată ca și cea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]