1,081 matches
-
de grație dată prin crăpăturile sau locurile de Îmbinare ale armurii, ori căștii, luptătorilor căzuți la pământ după o luptă. Arma aceea albă a fost prima pe care am avut-o În viața mea; și am păstrat-o cu mare devoțiune și grijă timp de douăzeci de ani, până când Într-o zi, la Rocroi, a trebuit s-o las Înfiptă Între plăcile platoșei unui franțuz. Ceea ce reprezintă, desigur, un sfârșit potrivit pentru un jungher bun ca acela. Pe când noi dormeam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
însuși faptul că oamenii aceștia nu sînt specialiști în teatru sau film. Poate că nici nu l-au văzut în tot ce a jucat, în rolurile mari în care pur și simplu a strălucit. Lucrul lor este impecabil. De o devoțiune pe care o știu tot mai rară, tot mai seacă, tot mai inexistentă. Extrem de emoționant. Au strîns cu mare grijă și pricepere mărturii de la cei cu care a lucrat, de pildă, regizorii noștri care au știut cum să ajungă la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
din viața zilnică sau ceea ce marele critic german Erwin Panofsky numea "simboluri deghizate" cum ar fi florile de crin, semn al purității Fecioarei. Pentru pictorii perioadei, realismul are o cu totul altă semnificație decât cea modernă. Este un act de devoțiune, un ritual ce invocă o lume ce transcende cea reprezentată. Libertatea de expresie adusă de "inventarea" picturii în ulei în }ările de Jos a făcut posibilă - prin mijlocirea lui Memling și a familiei Bellini - epoca de aur a picturii venețiene
Începuturile picturii în ulei. Personalități și influențe by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6849_a_8174]
-
respectată din Mississippi (unul din bunici fusese colonel în armată Sudista, celălalt avea să ajungă director de bancă) - o familie măcinata însă de probleme: un tată brutal și ursuz, dar și o mamă care-și adoră întâiul născut cu o devoțiune aproape religioasă, totul pe fondul inevitabilelor greutăți materiale. Corespondență între mama și fiu arată în ce măsură scriitorul o făcea pe Maud C. Faulkner (așa cum scria pe plicurile expediate din Europa în 1925) părtașa frământărilor și descoperirilor sale. La începutul anului, tânărul
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
naturii - opera de artă, o crație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuozități, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc. etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o enormă predispoziție ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
colimator pe însuși Eminescu, în postura-i, evident, cea mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu o dată și nu de puține ori eminescologia "a căzut în delir, din exces de devoțiune"? Că a înflorit pe seama ei "o exegeză de praznic, desigur,de exaltare festivă, cu discernămîntul mereu amenințat de o supradoză letală de admirație, asumată ca sarcină și datină patriotică - de nu cumva direct ca jertfă patriotică". De acord, exegezele cu
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
certitudine că există pudibonzi dispuși a osîndi poziția unuia ce n-a ezitat a taxa discursul amoros al Luceafărului "cît înflăcărat, cît îndurerat, cît sublim, cît penibil", geniul necomportîndu-se decît "ca orice muritor îndrăgostit, riscîndu-și imperialitatea postumă în scene și devoțiuni casnice; de fapt, ce mai, nepăsîndu-i că posteritatea va vedea în el un îndrăgostit caraghios în locul eroului de sentiment din poezie". Printr-o ușoară răsucire a stiletului ascuțit în rană, analistul scoate din rezer-va-i sarcastică o notă pozitivă, povățuitoare, afirmînd
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
Marina Constantinescu Am avut cîteva seri în care m-am bucurat de teatru de cea mai bună calitate. Teatru fără ifose, curat, entuziast, pus sub aura ocrotitoare a devoțiunii față de profesiune. Am descoperit tineri regizori care se întorc la texte grele, importante din dramaturgii diverse, la relația cu cuvîntul și, mai ales, cu actorul. Tineri care sînt preocupați de spiritul teatrului. Am redescoperit actori foarte buni, încă tineri, pe
Alice vă așteaptă în pod(u) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7917_a_9242]
-
Codreanu, felul în care se înfige în cuvînt, dedublarea însăși - care dă dinamică aparte și patologicului - au ca însoțitor permanent un soi de vulnerabilitate absolut emoționantă. Tușantă. Este aceea a creatorului, a artistului pentru care sensul major al existenței este devoțiunea pătimașă față de meserie. Din nimic, cu această actriță atît de specială, de solid așezată pe scenă, în personaje și în ea însăși, din saci de plastic cu deșeuri, dintr-un pat incert și o cameră sordidă, cu dușul improvizat după
Alice vă așteaptă în pod(u) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7917_a_9242]
-
colimator pe însuși Eminescu, în postura-i, evident, cea mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu o dată și nu de puține ori eminescologia "a căzut în delir, din exces de devoțiune"? Că a înflorit pe seama ei "o exegeză de praznic, desigur,de exaltare festivă, cu discernămîntul mereu amenințat de o supradoză letală de admirație, asumată ca sarcină și datină patriotică - de nu cumva direct ca jertfă patriotică". De acord, exegezele cu
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
certitudine că există pudibonzi dispuși a osîndi poziția unuia ce n-a ezitat a taxa discursul amoros al Luceafărului "cît înflăcărat, cît îndurerat, cît sublim, cît penibil", geniul necomportîndu-se decît "ca orice muritor îndrăgostit, riscîndu-și imperialitatea postumă în scene și devoțiuni casnice; de fapt, ce mai, nepăsîndu-i că posteritatea va vedea în el un îndrăgostit caraghios în locul eroului de sentiment din poezie". Printr-o ușoară răsucire a stiletului ascuțit în rană, analistul scoate din rezerva-i sarcastică o notă pozitivă, povățuitoare
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
invocația cristică și transparența icoanei, ambalate în note de jurnal și în felurite cogitații colorate moral și metafizic, se împreună cu trupul nud din fotografii, costeliv pînă la ascetism, al artistului însuși. Sau, mai exact, imponderabilul organ al credinței și al devoțiunii este contrapunctat prompt de organul celălalt, evident ponderabil, care se smulge din ceața peliculei alb-negru și se odihnește molcom pe coapsă ori pe unde apucă. Schizoidia unei asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
visceralitatea lor. Sînt spectacole dense care își pun în valoare artiștii - scenografi de cotă ca Doina Levința și Andrei Both, actorii trupei de la "Odeon", foarte tineri balerini și nume mari. Mergînd tot pe sensurile filosofiei, cercetînd teme ca boala, moartea, devoțiunea, însingurarea, alienarea, Dragoș Galgoțiu a făcut la Teatrul Maghiar din Cluj, în stagiunea trecută, un spectacol tușant. Un spectacol care numai acolo se putea face așa, în zona performanței. Societatea de vînătoare după Thomas Bernhard este, cred, una dintre cele
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
de-o viață, a cărei intensitate nu a scăzut odată cu trecerea anilor, poartă numele lui Descartes, din a cărui corespondență traduce regulat în vederea întocmirii unui volum de epistole carteziene, dar și numele lui Wagner, a cărui muzică o ascultă cu devoțiunea unui incorigibil credincios. În concluzie, un autor pe care îl citești atunci cînd vrei să te încarci cu spirit de fron-dă sau cu încrederea în judecata de mai tîrziu a istoriei.
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
sau "Claustrofobia", ca "Vania" sau ca "Lear" ne aduc împreună. Nu știu pentru cît timp. Împreună este atunci cînd îmi sparg lanțurile în care m-am încătușat și nu vreau să fiu singură. Împreună este atunci cînd îmi pasă. Cînd devoțiunea fantastică a acestor actori mă tulbură. Într-un fel, ceva din mine pleacă odată cu ei. Ceva din ei, din dăruirea lor, din disciplina lor, din inteligența lor, din venerația lor față de teatru și față de dumneavoastră rămîne, de fiecare dată, cu
Dragul meu Lev Abramovici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7812_a_9137]
-
pian nr.1 de Beethoven. Cartea lui John Gritten captivează prin echilibrul dintre documentele biografice și incursiunile în gândirea, creația și interpretarea silvestriană. Portretul astfel configurat ne înfățișează un posedat al muzicii. Întreaga existența a lui Silveștri stă sub semnul devoțiunii față de acesta artă, servită pe trei principale direcții: compozitor de certă forță expresiva; interpret-pianist fidel mării muzici, dar și cu abilități improvizatorice stârnind admirația celor ce au avut șansa să-i aplaude recitalurile; dirijor de anvergură mondială. Nu putem decât
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
sunetului, asupra textului. De o manieră asemănătoare, pe parcursul Ciclului cântecelor din „Poem pentru Mi“ de Olivier Messiaen, soprana Mihaela Mingheraș ne arată că deține cheia relației atât de pretențioase dintre sunet, muzică, verbul francez și sensul acestuia. O face cu devoțiune, cu credință, cu sensibilă implicare. Câteva zile mai târziu, de această dată în compania Orchestrei Naționale, sub bagheta dirijorului Walter Hilgers, am reîntâlnit-o pe violonista româno-americană Irina Mureșan; ne-a prezentat romanticul Concert al finlandezului Jan Sibelius, lucrare de
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
descoperă o familie tradițională britanică, afectată - straniu - de toate viciile modernității. Sebastian pare un ins cu personalitatea zdrobită de ambianța domestică (și, cu precădere, de autoritatea maternă), în timp ce frații lui, Bridey și Cordelia, sînt complet anihilați identitar, trăind doar în devoțiune pentru valorile induse de mama dominantă, Lady Marchmain. Julia, o altă soră (de care Charles se simte puternic atras, deși, concomitent, se lasă împins și către mici experimente homoerotice cu instabilul Sebastian), caută, asemenea fratelui ei fluctuant, un echilibru identitar
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
Prin urmare, ceea ce face Lucian Raicu este adevărata critică literară, "amoroasă", "de identificare", "creatoare". Această Ťdragosteť - punem cuvântul între ghilimele, semn că și noi ne temem puțin de el, atât de tari sunt prejudecățile - o descoperim în formele unei grave devoțiuni, în textele lui E. Lovinescu despre Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, în Viața lui Eminescu de G. Călinescu, în Goethe de Gundolf, în marile analize tematiste ale lui Jean Pierre Richard". Lucian Raicu susține în repetate rânduri ideea foarte răspândită (dar
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
numai că în seara aceea am trăit o oră fantastică printre dune, desi n-am considerat niciodată nisipul că o suprafata ideală sau măcar dezirabila pentru venerarea unui mic zeu. în orice caz, micul zeu a fost tratat cu asemenea devoțiune, încât cred că încă mai zâmbește. După ce l-am lăsat pe Franckie la locuința lui, am parcat mașina la "Atlantic House" și am hoinărit, visător, prin oraș. Și în timp ce eu hoinăream prin ceață deasa din Provincetown, Sânto mi-a luat
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
naturii - opera de artă, o creație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuozități, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc., etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o enormă predispoziție ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
partea de mister a unei ființe, secretul ei cel mai ascuns. Părăsesc Institutul emoționat de întâlnirea cu toți acești admirabili păzitori ai unor crâmpeie din memoria teatrului. Ca să veghezi asupra lor, să le păstrezi intacte, e nevoie, într-adevăr, de devoțiune. Și ei o au. Mi-e teamă doar să nu-i alunge cineva din acest templu... să nu uite că ei nu sunt negustorii, ci salvatorii lui! Oare capitalismul liberal va înțelege asta? Și va voi el să ocrotească aceste
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
într-o ladă cu încălțăminte uzată, rezultatul cine știe cărei donații umanitare. Femeia pleacă încălțată cu o pereche de teniși. Xavier de Beauvois știe să deschidă prin aceste episoade perspectiva unui flux subteran al acestor vieți, bucuria care vine din bunătate, din devoțiune. Toate acestea nu vor fi de ajuns în fața unei amenințări directe, frisonul care-i curprinde pe călugări relevă nu statura unor eroi, ci măsura unor oameni obișnuiți pe care frica de moarte îi covârșește. Abia acum intră în joc nu
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
frisonul care-i curprinde pe călugări relevă nu statura unor eroi, ci măsura unor oameni obișnuiți pe care frica de moarte îi covârșește. Abia acum intră în joc nu simple teorii, ci ceea ce le susține cu adevărat, virtuțile creștine, curajul, devoțiunea, asumarea misiunii monastice. Una dintre femeile algeriene redă foarte plastic importanța lor pentru comunitate: „Noi suntem păsările, voi sunteți ramura pe care stăm”. Ceea ce-i obligă este cealaltă comunitate, cea musulmană, pentru care abația devine un punct de echilibru, un
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
o parte dintre actorii celei mai bune trupe, o trupă care poartă și astăzi, după douăzeci de ani, amprenta lui Vlad Mugur. El a strîns-o așa, a ordonat-o în jurul ideii de teatru mare, de experiență teatrală și umană, de devoțiune totală, de angrenare fanatică, aproape, în orice provocare solidă, care te poate scoate din lîncezeală, rutină, din proprii-le-ți limite. Trupa de la Odeon rezistă impecabil pe acest traseu de douăzeci de ani. Am visat de mult, prin anii nouăzeci
Tristeți și caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6187_a_7512]