291 matches
-
același sens funcționa suprapunerea liberalismului și conservatorismului; asumarea lor În numele grupului guvernamental invalida implicit un adversar care nu mai putea fi identificat decât cu un grup marginal. Minimalizarea diferențelor dintre „dreapta” și „centru”, reunirea lor În aceeași formulă doctrinară conservatoare devoalează, de asemenea, o strategie a coeziunii, o opțiune pragmatică În sensul menținerii unui statu quo politic favorabil. O anumită clarificare a apărut În discursul boerescian abia după demisia din guvernul Lascăr Catargiu (noiembrie 1875). Într-un discurs din 22 ianuarie
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție fenomenologică se devoalează „lumea” poetului, concentrată în jurul unor arhetipuri, ale căror semnificații simbolice transcend realitatea empirică, coborând în profunzimile sensurilor spirituale. Așa ar fi, de pildă, ființele misterioase, expresii simbolice ale unui indicibil dublu, ce populează poezia lui Eminescu (călătorul, strigoiul, demonul, titanul
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
Despre doctrina adevărului la Platon” (în vol. Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987) și, bineînțeles, dezvoltările din Sein und Zeit (Ființă și timp) (în traducerile lui T. Kleininger și G. Liiceanu). Adevărul este și pentru Heidegger „ceea ce se devoalează”, „non-ascunderea” (Unverborgenheit), adică a)-lhvqeia (a-létheia). 25. Odiseea, cântul X, vv. 221-223 (textul original) și 305-307 (la Murnu). 26. Apud Dumitriu, op. cit., p. 576. 27. Vezi Pinar et al., op. cit., și nota 4. 28. Vezi hermeneutica la Homer, în paragraful
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele de aculturație comportă curricula-fantomă. Integrarea într-o comunitate, adică într-o cultură minoră sau chiar într-o subcultură, presupune ecranarea obiectivelor-fantomă ale demersului, prin afișarea exagerată, demonstrativă a valorilor comunității respective. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cantemir. Eminamente prozator, N. se afirmă pe acest tărâm nu doar ca un deschizător de drumuri, creator al nuvelei românești, ci și ca autor al unei capodopere, Alexandru Lăpușneanul. Într-o narațiune densă, bine ținută sub control, figura voievodului se devoalează, treptat, în toată complexitatea ei. Alexandru Lăpușneanu e crud și sângeros ca și veacul în care trăiește, răzbunător și perfid, sadic până la monstruozitate în „dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenești”. Despotul e însă și om politic dibaci
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
o colivie gigantică, din aluminiu de aviație, pe rotile, înțesată cu tăvi, tăvițe, castronașe și jucărioare (întregi ori dezmembrate) și prevăzută și cu un mic balansoar aninat, ca un trapez. Pe podilă, un țintar de rahați choux à la crème, devoalează buna-creștere a păsării cazate între gratii, care evitase și ea, pe cât îi fusese cu putință, ca să se găinățeze de mai multe ori, în același loc. Interesant specimen! precum ar fi zis, bunăoară, Avocatul. Ușița coliviei-palat este deschisă larg-larg, iar fericitul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit, de pe net! Pe Avocat îl podidi a mia oară râsul, la vederea numelui pompos al stabilimentului (nume devoalat cu ostentație, de firma-reclamă luminiscentă) și care nu se potrivea, câtuși de puțin, nici cu aspectul jalnic, prost întreținut și zmângălit în fel și chip, pe ziduri și chiar și pe geamurile în care se etalau lumânări de stearină, flori
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tot mai mult În sinea lui. Transfigurat astfel, Marian Constandache investighează câmpul de tensiune emoțională a acestui timp individual, adică revitalizează și poate că și ierarhizează un Întreg complex de senzații difuze ce se identifică/suprapun cu intenția de a devoala un amplu evantai de experiențe ermetice intime, care sunt, de fapt, punctele de sprijin, dar și de suspensie, ale acestei ― hai, să-i zicem! ― paraistorii egoiste scrise În răspăr, prin care se urmărește refrigerarea memoriei prezentului, a acelui prezent perpetuu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
reprezinte (1998 și 2001). În cadrul a ceea ce astăzi poartă numele de "întoarcere a actorului" (Ricœur și Touraine), ea critică optica holistă în beneficiul analizei comprehensive a jocului actorului. Ea a încercat să arate că reprezentările nu sunt reductibile la iluzii devoalate de sociolog (2000). Pentru ea, arta nu ține doar de credințe și de iluzii ce trebuie denunțate. Pentru sociologie, ceea ce reprezintă arta pentru actori este la fel de demn de interes ca și a spune ce este ea. Reprezentarea nu trebuie redusă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire și de eternizare (prin scris) a mărturisirii, de a marca trecerea clipei - toate, Însemne ale fragilității psihice - se devoalează, asemeni celebrului desen din covor al lui Henry James, recunoscând În el trăsături, obiceiuri, acte care alcătuiesc personalitatea autorului de jurnal. Desigur, e vorba de un autoportret fulgurant, care nu are decât arareori consistența și coerența autoportretului din artele plastice
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de controlul comerțului de pe continent, inclusiv de cel de pe piața germană. Primul ministru francez Aristide Briand contracarase cât se poate de dur atitudinea britanică, precizând că Franța nu aparținea „în același timp unei Europe și unei Britanii și nici Pan-Britaniei”, devoalând adevărata miză a controverselor dintre Paris și Londra. Evident că Germania va profita de pe urma acestor dispute de-a lungul întregii perioade interbelice, pentru a-și ameliora situația și statutul ce îi fusese aplicat prin Tratatul de la Versailles. Astfel că, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cuviință să atribuie naratorului său o identitate onomastică complet diferită de aceea a autorului însuși, pe motiv că, oricum, omul nu e niciodată identic cu sine, în timp. La ce bun, atunci, camuflarea? Pe de altă parte, Marcel ("naratorul") își devoala, treptat, identitatea, devenind chiar autorul cărții trăite și scrise de el dar semnate de un anume domn numit Proust ceea ce sugerează necesitatea transferului invers, de la literatură la viață, printr-un proces complementar, de remodelare a unității eului și a personalității
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cneazul Robert" ar fi trebuit să fie vârful de lance al invaziei, însă trădarea generalului Kaspar Rauchen, în loc să reînnoade victoriile istorice de la Robinda și de la Râul de Argint, a readus în actualitate dezastrul de la Rombombarg. Și abia atunci s-a devoalat adevăratul plan al Consiliului Superior de Apărare a Țării: de fapt, generalul Kaspar Rauchen n-a trădat, ci a pus în aplicare un ordin ultra-strict-secret, în urma căruia se spera ca Republica Umanistă Vandana să fie în sfârșit ocupată fie de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Cneazul Robert" ar fi trebuit să fie vârful de lance al invaziei, însă trădarea generalului Kaspar Rauchen, în loc să reînnoade victoriile istorice de la Robinda și de la Râul de Argint, a readus în actualitate dezastrul de la Rombombarg. Și abia atunci s-a devoalat adevăratul plan al Consiliului Superior de Apărare a Țării: de fapt, generalul Kaspar Rauchen n-a trădat, ci a pus în aplicare un ordin ultra-strict-secret, în urma căruia se spera ca Republica Umanistă Vandana să fie în sfârșit ocupată fie de
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Pentru a schimba această logică, e necesară o schimbare de mentalitate care să facă posibilă o schimbare de sistem. Întrebată de ce este sărăcie în lume, maica Tereza răspundea simplu: Pentru că oamenii nu împart". Nu împart cu semenii. Și acest răspuns devoalează realități profun-de și extrem de dureroase. Modelul occidental pleacă de la premisa că resursele sunt insuficiente și că e necesară o competiție tot mai acerbă pentru ele între membrii societății, pentru satisfacerea necesităților sau a dorințelor lor tendențial nelimitate. Această competiție dezumanizantă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
te și miri cum de colocatarii nu se numesc, toți, Popescu. Ca pe "eroii" noștri: Ilie și Mina... Popescu. Nu întîmplător, onomastica lor este una de serie. Ceea ce, la vremea alcătuirii acestei piese. autorul nu putea decît să strecoare, esopic, devoalăm, fără a privi în stînga și în dreapta, acum. Într-un sistem (se înțelege ce fel de sistem) unde valorile sînt, cu demonică obstinație, pervertite, schimonosite, ucise, cum să mai fii tu însuți, dacă nu ai în tine resurse să te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de miteme creează un câmp mitic; preferăm termenul de câmp pentru a sugera caracterul organizat și limitat al mitemelor desprinse din mitul originar. II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" Este, fără îndoială, cel mai interesant și operant câmp de devoalat și de analizat în opera lui Camil Petrescu. Totodată și unul insolit, deși G. Călinescu avea temeiurile sale când afirma în Istorie... că, vrând-nevrând, orice scriitor cult va fi influențat în creație de cele două mituri fundamentale românești: Miorița și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
generației sus-citatului Nichita Stănescu ori creația onirică, altele jonglează, în structuri silogistice pe jumătate jucăușe, pe jumătate solemne, cu o pseudorevoltă avangardistă asimilată temporar drept cod atitudinal fundamental. Maniera poetică predilectă, principiul liric structurant al textelor din Căutarea căutării este devoalat într-un text precum Le mal armé, declarație războinică a unui mal-aimé de sfârșit de secol XX: "rău armat apropiere furișă/ de lucruri tatonare înconjur/ tăcere fugar împărțită// a vorbi numai în cercuri concentrice/ a imagina muzica unor moarte umbre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ele în ritmuri populare (De cătănie), altele în sonuri aproape liturgice (Bunavestire), toate circumscrise, fără excepție, nevoii de a elogia intrarea în cea mai fericită zodie a feminității, apoi suita de revelații continue, mereu surprinzătoare, a mamei. Miza lor este devoalată, pe jumătate, în finalul textului Opera magna: "Și tu vezi, dragul meu,/ nici ție nu ți-am numărat/ fir cu fir, genele/ pleoapei de sus/ și nu-ți cunosc pe dinafară/ unghiul spre care înclină/ surâsul tău, în somn, seara
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu "ochii scăldați în roua pustiului" etc. De aici, senzația inițială că personajul (când lugubru, când luminos) este dramatic scindat, că morbul dublei sale naturi îl infestează, cu o lentoare otrăvită. Dar în ultima secțiune a cărții, instanța auctorială își devoalează, finalmente, miza portretistică, cea de a reface traseul existențial al Poetului însuși, cel în sufletul căruia moare lumina, într-o sisifică tentativă de reiterare a splendidei istorii a prințului ce își caută nemurirea: "moare lumina/ în sufletul călăului:/ Buona Pasqua
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Frémines "personne ne savait au juste ce qu'elle était, ce qu'elle pensait, ce qu'elle faisait" [Maupassant, Notre cœur, p.152]. Femeia pariziana face să nască misterul, apoi îl face mai dens și nu se grăbește să-l devoaleze. N.Ferrier-Caverivière [p.605, 608] subliniază că imaginea mitică a unui personaj este simplificată, amplificata, idealizata (sau divinizata) și repetabila 44. Pornind de la enunțarea acestui, de fapt, mecanism de mitizare, ne-am propus să urmărim aceste și alte mecanisme în cadrul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și aproape privire a<le> mele merite, cu adevărat însemnate, și ostenelile mele de mai mulți ani în unele privințe numai nemulțumitoare pentru mine și va aduce însămnata slujbă de acum la cunoștința Înălțimii sale, Domnului stăpânitor". Obiectivul urmărit era devoalat în încheierea scrisorii: ruga instituția-destinatar, Epitropia, "a mijloci o recunoștință vrednică meritelor mele, prin o distincție onorabilă (subl. ns.), care adeseori se hotărăște pentru merite mai mici, ba uneori, încă numai prin o protecție"43. Gestul său, aparent inoportun, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se înțeleagă cu Regele Wenceslav. La orice întrebare el râdea și, ridicându-și hlamida până la genunchi, începea să joace. Râsul lui creștea și scădea fără încetare, încât umplu de groază pe oameni". O inscripție descoperită de unul dintre localnici devoalează misterul: cetatea pierise răpusă de ciumă 62, chiar de Sfânta Elena, ziua nunții regelui. Rândurile narațiunii sunt sudate în jurul unei schelării complicate a macabrului, cu pronunțate ecouri atât din fantasticul romantic (The Mask of the Red Death de Poe), cât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Intrară în birou. Trupul lui Păun rostogolit peste trupul lui Brumă rămăsese cu capul pe umărul acestuia, cu o mână întinsă ca pentru o îmbrățișare. Brumă zăcea pe spate, cu ochii umflați de o nemărginită groază". Misterul dispariției banilor se devoalează simultan cu descoperirea fraților îmbrățișați. Excentricul Manole Brumă, dintr-un exces de prudență, ascunsese bancnotele într-un lăcaș secret din dulap: "O scândură se desprinsese și dăduse la iveală o încăpere tăinuită, la fel cu aceea din birou; din ea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sfera unui erotism funest. Interesantă este expresia de devitalizare pe care o degajă chipul ei, privirea nu exprimă tristețe, cât ceva mortificat, așa cum buzele întredeschise nu exprimă imediat senzualitate, ci în lipsa articulației discursive, ceva litificat. Feminitatea nu mai poate fi devoalată, devine insondabilă, element de atracție și repulsie pe care se fondează nesiguranța, anxietatea. Acest bust are ceva statuar, reificat. Din fundalul de cărămiziu-ocru este eliminat complet orice detaliu, ca și cum Loghi ar vrea să ne ofere un portret în efigie. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]