2,071 matches
-
primească dragoste necondiționată. Ar trebui ca omul să continue această construcție măreață și tot ce face să dăruiască pentru a primi dragoste necondiționată. Omul a rupt acest lanț al evoluției pentru că a așezat înainte de toate interesul său. Un interes care devorează războaie, molime și tot felul de dureri care distrug și sunt greu de îndurat. Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
primească dragoste necondiționată. Ar trebui ca omul să continue această construcție măreață și tot ce face să dăruiască pentru a primi dragoste necondiționată. Omul a rupt acest lanț al evoluției pentru că a așezat înainte de toate interesul său. Un interes care devorează războaie, molime și tot felul de dureri care distrug și sunt greu de îndurat.Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
nota unui oboi răgușit, tu mi-o săruți imediat ce îmi ajunge pe buze și așa de moale și fraged îmi pari că uit de durere și te strâng și mai tare în brațe, eu să te înving eu să te devor definitiv. Tu îmi mângâi părul și gândurile ce mi le ascund sub faldurile firelor răvășite, îmi săruți fruntea și mă las cucerită definitiv, învinsă de zgomotul neputinței din șoaptele cu care mă alinți. O muzică fără cuvinte îmi străbate firul
MELODIILE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382230_a_383559]
-
deceniile anterioare, de la cosmopolitismul, antiumanismul și formalismul simboliștilor până la naționalismul șovin și falsul tradiționalism al semănăto-riștilor" (p. 118). Avem aici o mostră a gândirii proletcultiste, un dogmatism încordat într-o frază musculoasă ca un boa constrictor împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie lentă, dar necruțătoare. O a doua frază, încă mai dezvoltată, colectează cu o blândețe simulată personalitățile care concretizează aceste deviaționisme: Lucian Blaga, "poet panteist mistico-bucolic, în versuri de un imagism delirant", Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
bucurăm de noi/ avem inima rănită și-mpacheta-tă-n noroi/ niște gheare de argilă mă săgetau indecis/ par-că-aș fi furat femeia și sexul din paradis// dau chitanțe sărăciei să mai plece și la altul/ vreau să simt cum mă seduce și mă devorează înaltul/ vreau un viscol să rateze moartea când va fi aproape/ și un Poseidon himeric să m-ascundă pe sub ape/ marea să-mi fie lințoliu și peștii să fie viermii -/ ei rămân, până la urmă, și huliții, și eternii// și-i
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
fundamental se răzbună amenințător și terifiant. Vlad ne prezintă o lume rurală, contemporană nouă, descompusă, lipsită de orice fior metafizic, perfidă și șmecheră, urâtă și schimonosită pe ici pe colo, adică prin punctele esențiale, angrenată într-un mecanism defect care devoră precum un animal cu chip de artefact tot ceea ce mai amintește de satul de altădată. Sunt două cărți care transmit o tristețe adâncă și o înaltă deznădejde în ceea ce privește prezentul satului. Din aceste cărți se poate, cred eu, învăța. Se poate
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
cu un jurnal al trecutului, prin care Doris Lessing demonstrează că prezentul pierde tocmai din cauza greșelilor trecute. Eroii Desperado plătesc prețul acestei iubiri pentru trecut. Pacientul Englez (Michael Ondaatje) ori Midnight's Children (Salman Rushdie) dezvăluie cealaltă față procesului: trecutul devoră prezentul, trăiește prin el. La Graham Swift, Peter Ackroyd, Doris Lessing, Kazuo Ishiguro, prezentul se clădește pe memorie. La Ondaatje și Rushdie memoria devine prezent. În ambele cazuri, cele două momente trăiesc în simbioză, nu pot exista unul fără celălalt
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
te mânînce cîinii de viu, ci să decazi atît de rău, încît să n-aibă cine să te îngroape, iar hoitul tău să devină hrană pentru cîini. E un blestem al sărăciei și al totalei dezonorări, nu să te trezești devorat de cîini. Nici măcar extrema inventivitate a folclorului urii la români n-a mers pînă acolo. Încît tragedia acestei fetițe și a părinților ei înseamnă mult mai mult decît un fapt divers oribil. E un sinistru semn al nepăsării și al
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
componistic. Și, poate că tocmai această formă și acest gest i-ar chema să ia act de mai importante realități sonore care, dacă tinerii compozitori nu le exorcizează, transfigurându-le, s-ar putea ca în cele din urmă să îi devoreze. Imediat după acest sui-generis dialog român-suedez am surprins, vorba lui Ion Bogdan Lefter, tensiunea epică a unei posibile teorii despre filmicitatea realului. Pe de o parte limbajul plastico-cinematografic, supervizat de Wanda Mihuleac, Bruno Michelet și Jean-Louis Dhermy; pe de altă
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
mai ales atunci când află de ce natură este suferința femeii, explicându-și desele ei retrageri în sine alternând cu momente de exaltare și frumusețe precum flăcările spontane deasupra comorilor. Ambele personaje practică autoscopia sau identificarea răului ce coabitează, modifică sau îl devorează pe celălalt. Bărbatul nu pregetă să-i reproșeze femeii tendința de însingurare, în timp ce ochii ei îi scanează în caracterolog fiecare gest, depistându-i atracția fatală ce se conturează în apropierile și vorbele lui tot mai încărcate erotic. Un eros paradoxal
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
al acțiunii; filmare insistentă a lui Rizea, infiltrare prin monolog interior pentru smulgerea gândurilor personajului, în care mijește gândul revoltei (procedeu nespecific prozei lui Petru Dumitriu); b) schimbarea planului, cu focalizare asupra conacului Dobrunu; apariția celor trei femei, care se devoră între ele cu ferocitate; surprinderea (excelentă) a relației încordate de pândă și sadism; apariția arendașului care le comunică acțiunea țăranilor (comunicare cu primul plan), urmărirea atentă a nașterii gândului ascuns al Elenei de a nu o mai aștepta pe Eleonora
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
rezervată, care este rezervată confruntării finale dintre cele două personaje. Este o apariție cu alură de femeie fatală purtând o superbă rochie neagră din garderoba de cabaret a anilor '40; în confruntarea scenică dintre cei doi Sfinxul tinde a-l devora la propriu pe eroul dramei, tăvălindu-l la pământ într-un acces de furie și de sexualitate. Sunt veritabile entități care se provoacă reciproc. Există în această montare, la Graham Vick, un traseu de natură spirituală, traseu care prin simbolistica
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
suport auster pentru emoția stârnită de impactul brutal al documentelor - cum ai putea să nu te gândești că la originea tuturor acestor masacre se află un georgian, Stalin, și un acolit al său, georgian și el, Beria! Monștrii care își devoră propria țară... "Așa e, îmi spune Andrei Șerban, dar să nu uităm că tot atunci și tot în Georgia s-a născut Gurdjieff; se pare că a fost chiar coleg cu Stalin la seminarul teologic!". Seara ne întâlnim într-un
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
Din cauza asta, mama transpira foarte mult si marginea șepcii era mereu udă. Din când în când aveau voie să iasă din locul unde erau încartiruiți și primul lucru la care se repezea mama era înghețata pe băț pe care o devora. Mare parte din membrii grupului nu mai fuseseră într-un oraș mare, cu excepția scurtei opriri la Tianjin și toți erau înnebuniți după înghețata pe băț; așa că au cumpărat mai multe ca să le aducă și camarazilor lor din barăci. Le-au
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
violența excesivă și prin supraimpresionarea până la maladiv a unor imagini obsedante, regizorul întreține o suspectă familiaritate cu cinematografia lui David Lynch. Scena în care un pui cade din cuib și este năpădit imediat de furnici pe punctul de a-l devora de viu este tipică pentru hipersensibilitatea maladivă a lui Lynch. și acesta nu este decât una din numeroasele scene în care regizorul se suprapune pe frecvența de emisie a filmelor lui Lynch, cu imagini viscerale, monstruoase, sau cu detalii dilatate
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
plini de o vitalitate rea, parazită, ucigașă. Altfel, scenele în care intervin animale, o căprioară care elimină un făt mort, o vulpe sfâșiată, intrată în putrefacție și o cioară care căsăpită refuză să moară, un pui care cade din cuib devorat de furnici și apoi de o pasăre de pradă constituie tabloul nemilos, dar firesc al naturii în exercițiul funcțiunii. Natura apare ca monstruoasă în acest spectacol al vieții și mai ales al morții exibat de regizor, iar cei doi protagoniști
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
de piață de 25.2% la nivelul targetului comercial al Antenei 1, 15-54 urban. Voci bune, emoții puternice, momente amuzante și un juriu pe placul tuturor generațiilor a fost promisiunea respectată a Antenei 1 pentru acest nou sezon. Telespectatorii au “devorat” premiera X Factor, în minutul de aur 22.29, Antena 1 înregistrând un rating mediu de 20.1 rtg și o cotă de piață de 41 de procente la nivelul targetului comercial, 15-54 urban. Supershow-ul prezentat de Răzvan și
Ce audiențe a făcut Vocea României () [Corola-journal/Journalistic/81009_a_82334]
-
GoodFood. Special de Crăciun. BBC recomandă un ghid care conține 111 rețete și idei. Bilunarul „GoodFood“ își ia drept temă de start pe piața românească Sărbătoarea de Crăciun și dezvăluie „secretul fripturilor ideale“. Ce gătești, ce guști, ce savurezi, ce devorezi, ce mănânci, ce visezi? sunt întrebări la care publicația vă oferă răspunsuri pe îndelete. În plus, eleganta revistă culinară pune la bătaie pentru cititorii ei un concurs a cărui miză e un cuptor cu microunde. Cititoarele care țin la silueta
Agenda2005-50-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284498_a_285827]
-
posteriori este consonanta dintre "cronicile" contemporane, evocările ulterioare - inclusiv din românul lui Silviu Angelescu - si comedia grecului. Ea însăși se vrea o satiră a momentului; o dezvăluire a realităților unei domnii infamante, la vîrful căreia se află un personaj complex, devorat de ambiții, sete de aur și putere, de lux și huzur, un plebeian în structura să intimă, așa cum trecutul însuși îl trădează: pirateria era adevărată lui profesie, translata de la experiența marinăreasca umila, la postura despotica (cvasi suprarealista în unele momente
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
Great) Gretzky sunt legende ale sportului care au rămas în istorie sub aceste denumiri. Ele reflectă realizările din viețile sportive ale acestora. În ceea ce-l privește pe italianul Armin Zoeggler, de la „Canibalul“, așa cum era caracterizat pentru foamea cu care își devora adversarii, și până la „Supermanul gheții“, așa cum a fost poreclit dupa cucerirea celui de-al doilea titlu olimpic consecutiv, nu a fost decât un pas. Întoarcerea fiului rătăcitor Un cuplu din Coreea de Sud a recunoscut în americanul de origine coreeană Toby Dawson
Agenda2006-08-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284785_a_286114]
-
ajung până la urlet, spaimele până la disperare. Trupurile și mai ales fețele sunt supuse unor presiuni extreme care le deformează, atunci când nu poartă măști. Corpurile aleargă, cad, smulg, împing, se tăvălesc, se aruncă unele asupra altora, se mușcă, părând a se devora unele pe altele. Scena se transformă într-un câmp de bătaie, în care intră și corpuri dinamice, dar și corpuri inerte, ca și când ar fi moarte. O lume în care omul apare ca pradă pentru om, așa cum sugerează și titlul. O
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
oferit ocazia de a nu există că Autor. Scriindu-l, m-am pierdut, m-am nimicit de bunăvoie în conținutul lui. Nu eu, ci Altcineva îmi purta mîna și mintea. Acum pot să spun doar atît: facerea lui m-a devorat, m-a desființat că Autor. Aleluia!”, notează Ioan Pîntea într-una din paginile admirabile ale jurnalului sau. Tot astfel va scrie, de exemplu, Slujba Mucenicului Atanasie, alături de un poem „frust și melancolic” despre Runcul părinților. În sfîrșit, poetul, asemeni duhovnicului
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
scriitorul, nu renunță la comunicarea cu cealaltă lume, fiind convins de puterea cuvintelor. Cu toate că, tot cuvintele, crede el, îl depărtaseră de iubită - o Euridice, lăsată într-o stare purgatorială. Îmblânzitorul apelor este o carte despre ramificațiile așteptării, despre cum amânările devoră teritoriile speranței. Tocmai de aceea lumile lui Deleanu sunt întotdeauna apocaliptice, iar atmosfera inaugurată încetul cu încetul oferă senzația că universul se poate desfolia cu tact până la miezul tainic, acolo unde respirațiile morții sunt zgomotoase. Un loc în care sugestia
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
saluta pe toți voioasă, cu privirea scânteietoare, apoi dispărea. Prezența ei printre noi născuse controverse. Băieții parcă își pierduseră mințile, văzând-o ca pe o muză, ca pe iubita desăvârșită, ca pe amanta dezinvoltă, fără scrupule, fără regrete. Fetele o devorau din priviri, îi declaraseră război, un război unilateral, pentru că Mili părea că nici nu bagă de seamă toată aversiunea feminină. Nu era de-o frumusețe răpitoare. Din contră, dacă o priveai atent, observai că are trăsături comune. Dar tocmai asta
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
atâtea picioare puse-n mișcare, umpleau într-atât văzduhul până-n cer, că luna și stelele dispăruseră și aerul nu mai putea fi respirat. Fluturii și albinele mureau de duhoare. Numai furnicile, trudnicile furnicuțe, mișunând râuri-râuri, înaintau de sârg, cu fanatism, devorând larvele cu care plecaseră în spinare, sfârșind prin a se devora unele pe altele, cele roșii pe cele negre, cele albe pe cele cafenii. Cele mai tragice, în efortul suprem, erau veverițele. Botișorul lor delicat de petală trandafirie căuta mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]