289 matches
-
căruciorul (unul pe două roate, descentrat), cu/ materiale CFR, pentru întreținere" (Nebărbieriți trandafirii). Ulterior, autorul Poemului animal aplică delirului d-sale povestit în amănunțime inserturi folclorice, din conștiința unei damnări personale (autopunițiuni), a unei mișcări regresive ce înțelege a se dezbăra și de ultimele convenții "prețioase": "Gîlceavă, exces, dezlănțuire. Iad. Stă cu urechea ațintită,/ culcat în Iarbă. Delir. Vagi nostalgii - în procesul de descompunere/ a glucidelor. în fascicule. Erezii,/ anateme: vase lemnoase împietrite în fața/ Ispitei - unde/ se ascunde Muma Pădurii?" (Iad
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
cutii poștale pe la casele oamenilor și câte o filială la Arad și Cluj. „Totodată, căutăm să îmbunătățim politica economică a firmei, rentabilitatea, dotările, să angajăm personal, să lărgim cercul de beneficiari, să continuăm să câștigăm încrederea oamenilor și să-i dezbărăm de mentalitatea balcanică, păguboasă, abia după aceea putem vorbi într-adevăr și de o adevărată rentabilitate, spun soții Oprina. „Dacă vrei să menții piața, trebuie să ai și prețuri bune și servicii de calitate, performante. Este «secretul» unei munci care
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
de tratare a cancerului), cumva din moarte. Este greu de explicat, dar cred că în principal lipsa oricărui livresc, lipsa calofiliei sunt atuurile ei. Medeea Iancu nu scrie despre moarte, moartea nu e o „temă”, literatura ei reușește să se dezbare de artificial, de metafora frumoasă și inutilă, limbajul se corporalizează, se infantilizează și se durifică în egală măsură. Ai convingerea, citind, că poeta nu scrie decât despre ceea ce a trăit și că exprimă exact ceea ce a trăit, că limbajul acesta
Din moarte by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5298_a_6623]
-
adevărat că efectul principal al liricii grigurciene izbește în gongul imaginii, oferind ochiului interior sculpturi de aer, un infinit spectacol de metamorfoze, singur capabil să sature o cât de excitată sete - sare în ochi plăcerea verbului de a se pronunța dezbărat de copcile sensului comun, până la pragul unui abuz, al ravagiilor libertății, acționând voluptuos tautologic un cer plin de văzduh, sau, dimpotrivă, în cătușele celei mai stringente vocații a liricului: o "dâră de melc pe cer", "realul compus din bucățele pe
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
în primul rând tematice, cenacliștii de la Universitas sunt beneficiarii și continuatorii revoluției începute de membrii Cenaclului de Luni. Cu aceștia din urmă ei seamănă în cel mai înalt grad și de lecția lor încearcă (de obicei fără succes) să se dezbare întâi. E de remarcat un lucru: comparativ cu bucureștenii, celelalte grupări, din Cluj, Iași sau Timișoara, ale generației optzeci le sunt, stilistic, indiferente lui Cristian Popescu & Co. Pe Daniel Bănulescu, ca să revin la el, îl individualizează mania de a-și
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
a acordat lui Marin Preda un oarecare credit, socotindu-le bune premise ale desprinderii de nefastul naturalism. Este ceea ce constata, plin de satisfacție, Al. Oprea, în 1953, adică după ce apăruse Desfășurarea, scrierea în care Preda izbutise, în sfârșit, să se dezbare de naturalism, meteahna lui veche: "Dar nu se poate explica cu adevărat succesul repurtat de scriitor, saltul înregistrat în creația sa dacă se studiază totodată acele elemente realiste care există de la început și care au continuat să existe în opera
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
părăsind misticismul dantesc sau imagismul medieval, sărind peste revoluția franceză ca peste toate celelalte evenimente istorice. Cinismul, superior, se reflectă și în literatură, în personajele create. Destul ca să-l identifici pe Julien Sorel, câteva secole mai târziu, pe tânărul cinic dezbărat de orice morală, numai spre a intra în grațiile doamnei de Rênal, în eroii destrăbălați ai vremii lui Machiavelli... În Istoria literaturii italiene, Francesco De Sanctis definește acest stil reflectând întreaga filosofie a autorului Prințului: Proza aceasta uscată, precisă și
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
cu atât ele îți vorbesc mai mult. Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți.“ Am mai avut o mare pasiune: pe Vieira da Silva, o pictoriță portugheză genială care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
în beregata pământului; cu oroare primăvara, cu a ei violentă și zgomotoasă explozie de sevă și cu dezgust vara, cu formele sale mature și opulente exhibate fără urmă de decență. Toamna era pentru el bătrânețea calmă și înțeleaptă a naturii, dezbărată de poftă, spaimă și trufie. Se hotărî să se plimbe și căută în carnetul în care își notase locurile unde fusese chemat în urma anunțului. Găsi o adresă, destul de departe, afară din oraș și porni într-acolo. Făcu câțiva kilometri pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din copilărie. Mama, Pica vorbeau de morți ca existând efectiv, și când Pica a murit, mama era foarte preocupată de a face toate formalitățile pentru liniștirea duhului ei, pe care îl socotea foarte speriat. De aceea nu pot să mă dezbar de ideea că atunci când voi fi împușcat, după un moment de leșin, mă voi ridica de jos ca un abur și voi lua-o înapoi spre oraș. Știu aproximativ ce gândește tata despre mine și-mi dau seama că e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
serviciu dacă l-ar ajuta, ar face alt om din el. . - Din nefericire, cumnatul meu e tot așa de încăpățînatîn chestiile de catedră. Am impresia că profesoratul universitar e un vițiu ca și morfinomania, de care e greu să te dezbari. L-ar ajuta, cu condiția să facă parte din familia lui, mai mult sau mai puțin. . - De aceea m-am hotărât și eu să mă despart, o fac cudragă inimă, și cine l-ar lua n-ar trebui să aibă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Binelui public" și aceasta este că, după părerea noastră, prea țin mult la toaletă. Credem galoanele și livrelele indiferente, chiar în democrație: ceea ce trebuie, după părerea noastră, ca să prindem loc în templul de care vorbim, este curajul de-a ne dezbăra de prejudiții nejustificate, voința de a căuta tăria în principii, iar nu în pizma ce inspiră sufletelor slabe casele frumoase și trăsurile luxoase, și, mai pe sus de toate, agerimea de-a descoperi omul sub haină și ideea sub frază
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dat în onoarea scriitorilor maghiari inspiră lui "Pesther Lloyd" o serie de reflecții cari merită a fi cunoscute și de cititorii noștri, nu pentru c-ar fi cuprinzând adevăruri, ci pentru că dovedesc oarecum neputința înnăscută a maghiarilor de-a se dezbăra de prejudițiile lor politice. Dar o fi împăcare, dar n-o fi, ei să rămâie tot așa cum sunt: ideea de stat maghiară, adecă aceea de-a maghiariza prin 4 1/ 2 milioane de maghiari unsprezece milioane și mai bine de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndrăgostit de frumusețile țării mele, nu un om care scoate tablouri din calcule și geometrie gândită la cafenea. După voiajul făcut și lucrurile făcute, acea aiureală de "modernism" începe să se risipească, însă nu a fost deloc lesne să mă dezbar de năravurile contractate din comerțul cu modernismul fără țară. Efortul pentru a mă debarasa de unele apucături "cerebrale" a durat încă un timp, până prin 1932. Expozițiile se succed an după an, la doi sau la trei ani. Lucrasem mult, lucrasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de ani să răspundă. Cred că e un semn sau un dar sau ceva. Ni se acordă o a doua șansă și vreau să profit de ea. M-am scărpinat în cap. Nu eram sigură că mă voi mai putea dezbăra vreodată de acest obicei după groaza cu lindinii. Nu înțeleg. Vrei să spui că vrei să ne împăcăm? Din nou? Își aduse mâna mai aproape de a mea, dar fără să o atingă. — M-am gândit la asta încă de azi-noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
rochii mulate, sacouri funky. Cu fiecare articol, se mai rupea o verigă din lanțurile care mă țineau legată de trecut. Când îmi sugeam burta ca să trag fermoarul unei fuste, storceam toată teama de schimbare din mine. Punându-mi pantalonii, mă dezbăram de groaza mea de regrete. În rochii, încetam să-mi mai țin mâinile încrucișate pe piept și mă lăsam să devin vizibilă. Iar în sacouri, mă simțeam pur și simplu atrăgătoare și îndreptățită să mă simt așa. Le cumperi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ci în modul nostru de a fi. — Îmi ascunzi ceva, spuse Mark intuind bine. Pentru că te porți foarte ciudat, complet nefiresc pentru tine. Bun așa, și eu care credeam că exact de ceea ce e firesc pentru mine trebuie să mă dezbar. — O să le duc înapoi, dacă asta îți dorești cu adevărat. Cred că a fost o nebunie din partea mea să cred că te pot scoate din tricourile tale „Fruit of the Loom“. —Weekendul ăsta cu Maria o să-ți prindă bine, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
era o șikse pe cinste. Aș fi avut ce învăța dacă mi-aș fi petrecut tot restul vieții lângă un astfel de om. Da, aș fi avut - dacă aș fi în stare să învăț ceva, orice! Dacă m-aș putea dezbăra cumva de obsesia asta a felației, a amorului liber, dacă m-aș putea desprinde de aventură, de himere și de dorința de răzbunare - de pofta de a plăti polițe altora! de umblatul cu capul în nori! de această fidelitate imposibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
priveam pe furiș spre banca goală a Cristinei, înainte să deschid catalogul și să fac prezența sărind peste numele ei. - Victor, du-te după cretă, să vă dau tema, m-am pomenit odată spunând. Ale dracului integrame, nu mă pot dezbăra de ele. Odată ce mă prind în mrejele lor mă zăpăcesc. Atât mi-a trebuit, să mă aud rostind cuvintele astea când încă nu rezolvasem „Disparitate!”, o definiție din patru. Victor s-a uitat la mine cam ciudat, eu am scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de aceea a candidatului Ionescu. Vrând a fi esplicit, el repetează de mai multe ori aceeași idee, fără ca în variantele cu care-o îmbracă să fie mai clar. Poate că o practică mai lungă la o școală primară l-ar dezbăra de această greșală. Candidatul Tincu Constantin are un proponiment foarte clar și plăcut, deși nu atât de vioi ca Ionescu. În cunoștințe e puțin mai slab decât cei doi precedenți. 69 {EminescuOpXVI 70} Candidații Arbore și Gavrilescu nu se pot
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
A existat și există un consens asupra principiului că ființa umană nu poate fi concepută în absența capacității de a-și formula și exprima verbal gândurile. De altfel, mulți cercetători s-au îndoit de însăși posibilitatea existenței unei gândiri total dezbărate de cuvinte, cu toate că nu puteau ignora faptul că întregi domenii de creație și comunicare umană nu datorează, în fond, nimic expresiei lingvistice. Astfel, de exemplu, gândirea muzicală, care atât în procesul elaborării mesajului, cât și în cel al transmiterii lui
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
într-o letargie spirituală, sau umblă kuenstlich angespannt desființitor de orce viață. Atuncea într-adevăr că se prezintă toate mișcările de viață infectate de pieire, pentru că boala universală a generațiunei a înveninat într-atîta organele cele nobile, încît nu se pot dezbăra de starea aceasta neci însuși cei mai buni. Artea dramatică, cea care se (desface) consumă în prezent și care n-are, cum am zice, o istorie oarecum sau un trecut ce-ar influința cu viociune asupra viitorului, condiționează printr-asta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu cât caracterul ei abscons era mai mare. Gândirea a devenit o afacere în sine, care nu putea fi practicată în afara acestui limbaj și a istoriei lui. Ultimul care a încercat să readucă gândirea pe făgașul normalității și să se dezbare de "limbajul filozofiei" a fost Nietzsche, dar ideile lui nu se ridicau la nivelul vervei lui literare, "eterna reîntoarcere a aceluiași" sau "supraomul" rămânând grevate de un iremediabil kitsch metafizic. Dar ce îi rămâne să facă aceluia care se excomunică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
terenul moralei și nu al politicii, ei nu au scăpat nici până azi și nici nu au cum să scape pentru că ăsta e năravul oricărui umanist, de care altminteri el este foarte mândru și de care nu are cum se dezbăra, pentru simplul fapt că atunci ar înceta să fie un umanist. Din această cauză pariul pe care el îl face cu societatea este din capul locului pierdut. Până și ultimul găinar ajuns în Senatul României, ultimul securist aciuat într-un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
jos ar fi mai sensibil la ce se întâmplă. Totuși, într-un fel deconcertant, ciudatul personaj pare să-i îndemne pe toți să nu ia lucrurile în serios, să nu mediteze pe marginea piesei, ci să rămână la simplul amuzament : Dezbărați-vă de orice constrângeri virtuoase [...] Ducând cu voi, din anecdotă și din ziare, experiența ruinării și regenerării latine, voi n aveți ce-nvăța din piesa aceasta. Tot ce vi se oferă - și viața oferă puține - este pentru a vă distra
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]