828 matches
-
de ceva cu desăvârșire practic, de bun simț comun: de colonizarea câtorva sute de familii române în Dobrogea, care ieșiseră din Banat fără pasport de emigrare. În realitate nu există nici un cartel de estradare între Austria și România, nici măcar pentru dezertori. A rămas până acum la aprecierea judecătorilor de instrucție 39 {EminescuOpXIII 40} și a procurorilor de a recomanda estradarea oamenilor vinovați de crime comune și nimic mai mult. Oamenii nu aveau nici o vină; pe nici un cuvânt juridic, mai ales pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
găsi drumul spre garnizoana imperială, ca să pot preda hârtiile. Kasser. Îl privi lung. Nu-i plăcuseră niciodată sacrificiile, iar pe acesta simțea că-l urăște încă dinainte de a se fi gândit îndeajuns la el. Conform legilor imperiale, Mas era un dezertor și tot ceea ce putea spera era ca, în cel mai bun caz, să ajungă miner pe un asteroid. Pentru toată viața. Asta dacă nu aveau să-l execute pe loc. ― Bine, dar eu nu sunt soldat. Nu-l voi putea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
reflecții inofensive, ce ia în discuție slaba calitate artistică a poeziei contemporane, situație ce s-ar datora „lipsei unei critici literare”, opinii la care va răspunde polemic Ilarie Chendi. Cu proză, favorizată de un spațiu mai larg, colaborează Stelian Russu (Dezertorul, Toboșarul de la podul Arcola, Anul Nou), N. Rădulescu-Niger (Tocana căpitanului Costache, Minunile lui „Cinci parale”), iar Carmen Sylvei i se reproduc mai multe povestiri (Stâncile Doamnei, Piatra de opal). Se traduce din Honoré de Balzac, Guy de Maupassant ș.a. A
ACTIVITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285167_a_286496]
-
În continuare, strict legat de scopurile sale. De pildă, În secolul al XIX-lea, statul prusac era foarte interesat de vârsta și sexul imigranților și emigranților, dar nu și de religia sau rasa lor; important era să se identifice posibilii dezertori și să existe În permanență suficienți bărbați Încorporabili. Preocuparea tot mai mare a statului pentru productivitate, sănătate, salubrizare, educație, transporturi, resurse minerale, producția de cereale și investiții nu Însemna o renunțare la vechile sale obiective, ci o lărgire și o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
liniilor de metrou. Logica acestei structuri de tip grilă facilitează substanțial distribuirea corespondenței, strângerea impozitelor, recensămintele, transportarea mărfurilor și persoanelor În interiorul și În afara orașului, Înăbușirea revoltelor și insurecțiilor, excavațiile necesare instalării conductelor și canalelor de scurgere, reperarea infractorilor și a dezertorilor (cu condiția ca aceștia să se afle la adresa indicată), planificarea transportului În comun, alimentarea cu apă și colectarea deșeurilor menajere. Merită evidențiate trei aspecte ale acestei ordini geometrice aplicate așezărilor omenești. Primul este acela că ea este cel mai evidentă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și flagrante, însă obiectivul nu a fost atins... Germanii credeau în continuare despre agent că este onest și loial! Agenți dubli pe timp de pace: operațiuni ale Cubei împotriva Statelor Unite. Pe 12 august 1987, The Washington Post relata că un dezertor din serviciul cubanez de informații externe (DGI) le-ar fi declarat investigatorilor CIA că „un număr nedeterminat de oficiali din Guvernul cubanez, pe care Statele Unite îi bănuiau de colaborare secretă cu CIA, ofereau agenției informații false sau irelevante pregătite de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
monitorizat, a fost cel mai important factor al operațiunii de dezinformare, cu excepția agenților dubli 67. Aceiași factori ne pot ajuta să depistăm pericolul de dezinformare prin culegerea unor informații humint. Atunci când culegerea informațiilor din surse umane se bazează excesiv pe dezertori, crește considerabil posibilitatea de dezinformare. În primul rând, spre deosebire de cazul în care există un agent infiltrat, inamicul cunoaște identitatea dezertorului și poate stabili cu aproximație la ce fel de informații a avut acesta acces. Inamicul nu poate împiedica dezertorul să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să depistăm pericolul de dezinformare prin culegerea unor informații humint. Atunci când culegerea informațiilor din surse umane se bazează excesiv pe dezertori, crește considerabil posibilitatea de dezinformare. În primul rând, spre deosebire de cazul în care există un agent infiltrat, inamicul cunoaște identitatea dezertorului și poate stabili cu aproximație la ce fel de informații a avut acesta acces. Inamicul nu poate împiedica dezertorul să spună ceea ce știe, dar poate ține cont de datele respective într-o operațiune de dezinformare. De aceea, informațiile primite de la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe dezertori, crește considerabil posibilitatea de dezinformare. În primul rând, spre deosebire de cazul în care există un agent infiltrat, inamicul cunoaște identitatea dezertorului și poate stabili cu aproximație la ce fel de informații a avut acesta acces. Inamicul nu poate împiedica dezertorul să spună ceea ce știe, dar poate ține cont de datele respective într-o operațiune de dezinformare. De aceea, informațiile primite de la un dezertor sunt asemănătoare cu „culegerea anticipată”. În al doilea rând, adversarul poate infiltra cu ușurință un dezertor care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poate stabili cu aproximație la ce fel de informații a avut acesta acces. Inamicul nu poate împiedica dezertorul să spună ceea ce știe, dar poate ține cont de datele respective într-o operațiune de dezinformare. De aceea, informațiile primite de la un dezertor sunt asemănătoare cu „culegerea anticipată”. În al doilea rând, adversarul poate infiltra cu ușurință un dezertor care să furnizeze date false menite să dezinformeze. În cazul în care se folosesc excesiv dezertorii, inamicul ar putea pune la dispoziție mai mulți
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
împiedica dezertorul să spună ceea ce știe, dar poate ține cont de datele respective într-o operațiune de dezinformare. De aceea, informațiile primite de la un dezertor sunt asemănătoare cu „culegerea anticipată”. În al doilea rând, adversarul poate infiltra cu ușurință un dezertor care să furnizeze date false menite să dezinformeze. În cazul în care se folosesc excesiv dezertorii, inamicul ar putea pune la dispoziție mai mulți, ale căror rapoarte, deși false, să se confirme reciproc. Ca urmare a suspiciunilor că, încă de la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de dezinformare. De aceea, informațiile primite de la un dezertor sunt asemănătoare cu „culegerea anticipată”. În al doilea rând, adversarul poate infiltra cu ușurință un dezertor care să furnizeze date false menite să dezinformeze. În cazul în care se folosesc excesiv dezertorii, inamicul ar putea pune la dispoziție mai mulți, ale căror rapoarte, deși false, să se confirme reciproc. Ca urmare a suspiciunilor că, încă de la începutul anilor ’60, Uniunea Sovietică ar fi procedat astfel față de Statele Unite, în 1970 au avut loc
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
spiritual, atemporal) al școlilor de partid, situate de „zei” (de comitetul central, din biroul politic). Ar fi utilă o comparație Între regimul pensiilor foștilor combatanți ai Wehrmachtului (vezi dosarul care li l-a consacrat În 1995 Die Zeit), cazul foștilor dezertori și cel al foștilor SS - și regimul pensiilor foștilor militari ai NVA (armata populară a RDG) și a MfS (Ministerul Securității Statului). În cadrul cercetării ei asupra fostelor elite ale RDG, Irene Runge realizase interviuri lunare cu «foști». Am asistat la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și teatrale (despre Mărgăritarele lui Al. T. Stamatiad sau Literatura de război, Gânduri și icoane din vremea războiului de regina Maria, Note din închisoare de D. Burileanu, despre Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, spectacolele cu Jocul apelor de Alfred Moșoiu, Dezertorul de Mihail Sorbul, Bujoreștii de Caton Theodorian ș.a.). În aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum proceda revista „Însemnări ieșene”, „puneau în contradicție” exigența lovinesciană
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
Neagu, E. Lazăr ș.a. Pe lângă stihuri „de îndemnuri și deplângeri uvriere”, în numărul 112-113/1912 se reproduce Noapte de mai de Al. Macedonski, căruia îi apăruseră aici, în numărul 1/1900, și câteva pagini de jurnal ficțional (Din caietul unui dezertor). Proza din R.i. se revendică de la modalitatea realistă sau naturalistă și este profund moralizatoare. O ilustrează autori precum Valeriu Bernard, I. Neagu. În mod oarecum surprinzător - dată fiind epoca literară pe care o traversează -, publicația cultivă reportajul, fie prin
REVISTA IDEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
Nautilusului, al tehnicii. Notațiile sunt mobile, de fină observație sociologică, psihologică, ilustrate prin comportamente, gesturi și situații caracteristice: locații-reper din Alexandria se numesc „La Dorobanțul Român” (cu omonimul la New York), „Briciul lui Cuza”, „Castelul Peleș” ș.a.m.d., aparținând evreilor „dezertori” din România. Din Egiptul scufundându-se în nisip și ridicându-se din mâlul fecund al Nilului și până în Laponia, scriitorul surprinde îndeosebi tipurile umane: de la felahii egipteni copleșiți de o climă aparte și de sărăcia vieții, până la păstorii de reni
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
în ținutul natal, la Prislop, unde familia i se stabilise încă din 1897, și ocupă diverse posturi admnistrative în sate din zonă. Debutează în revista „Luceafărul” din Sibiu (1 noiembrie 1908), cu nuvela Codrea, republicată, în timp, sub titlurile Lacrima, Dezertorul și Glasul inimii. La serbările Astrei de la Sibiu (octombrie 1909), ia hotărârea să treacă munții. Vine la București, unde îl vizitează pe G. Coșbuc și participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, care îi publică în „Convorbiri critice” din 25 octombrie
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
schițe și nuvele Golanii, cu o prefață de Mihail Dragomirescu, care îl recomandă drept un reprezentant al „verismului”, și Mărturisire. Fratele său Emil, ofițer în armata austro-ungară, încearcă în mai 1917 să treacă granița românească la Ghimeș, este prins ca dezertor și învinuit de spionaj, fiind executat prin spânzurare. Această dramă îi va inspira romanul Pădurea spânzuraților (1922). Colaborează cu articole literare și teatrale la ziarul „Lumina”, editat de C. Stere, și la „Scena”, sub directoratul lui A. de Herz. Are
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
tribunalului militar, nu are nici o reținere să osândească orice abatere de la obligațiile ostășești, chiar cu sentința capitală. Prima scenă din carte este în întregul ei o metaforă cu reverberații ce sporesc în timp: Apostol Bologa ia parte la execuția unui dezertor și verifică personal soliditatea ștreangului. Echilibrul lui interior va fi tulburat însă când, mutat pe frontul românesc, principiile sale intră în contradicție cu sentimentul național, ceea ce îi revelează, în cele din urmă, și o dramă a condiției umane. După lungi
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
să tulbure obiectivitatea prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele sunt, aproape toate, victime ale opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Prin Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea sufletului, București, 1936; Gorila, I-II, București, 1938; Amândoi, București, 1940; Lauda țăranului român, București
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
în scurtă vreme, lăsând-o cu un copil. Contabilă la o fabrică de încălțăminte, femeia este iubită cu perseverență discretă de un fost coleg de liceu, ajuns medic. Îndrăgostită și ea, nemărturisit, de acesta, femeia merge totuși în căutarea soțului dezertor. Îl găsește, faptul rămâne însă fără urmări, iar cursul vieții își reia ritmul fără nici o schimbare. După ani își revede iubitul de odinioară și îi devine amantă. Dar din nou viața ei redevine anodină, înghițită de aceea a întreprinderii, care
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
sănătos la trup și minte.” E în Sbilț o variantă românească a „omului de prisos” din proza rusească, într-o ultimă etapă a involuției lui. Deprins a-și crea dificultăți spre a le birui, S. fixează cadrul altei „comedii tragice”, Dezertorul (1919), de asemenea remarcabilă, într-o mahala a Bucureștilor, probabil spre a dovedi că periferia, din care I. L. Caragiale recoltase atâtea situații comice, poate oferi și material de dramă. Se află aici o lume care vorbește cu „căzutără”, „înnebunitără”, „lăsatără
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
nu mai face marafeturi” și „bine, madam, am înțeles!”. E lumea din D-ale carnavalului, în care rivalele se vitriolează cu „cerneală violentă”. Petrecută în 1916, în primele zile ale ocupației capitalei de către trupele germane, comedia ce se consumă în Dezertorul dobândește un conținut tragic. „Jaluz”, Silvestru Trandafir, zis și Piele-Groasă, sergent rezervist, dezertează de pe front într-un moment critic, spre a-și pune în siguranță „onoarea de familist”. Își găsește nevasta cu Lică Chitaristul, cu care ea nu întreținea, de
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
odaie, iar după miezul nopții îi pretinde Aretiei să îi cedeze. Neizbutind să o înduplece cu vorbe bune, încearcă să o silească. Atunci apare Trandafir și îl constrânge pe neamț să stea de vorbă de la egal la egal cu el, „dezertorul”. Vorbele pe care i le spune, când rămân doar ei doi, vin și de la un soț ofensat, și de la un patriot revoltat. Înfruntarea devine ciocnire între două forțe beligerante, e o părticică din războiul în curs, frontul fiind strămutat lângă
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]