539 matches
-
prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț, cu consecința dezincriminării în concret a infracțiunilor prevăzute de art. 108 și 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, a statuat, prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015
DECIZIA nr. 449 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277056]
-
că „exclude de la beneficiul legii ulterioare mai favorabile o decizie de neconstituționalitate în materie penală a Curții Constituționale“. Cu alte cuvinte, o decizie prin care se constată neconstituționalitatea unei incriminări are aceeași forță juridică precum o lege ulterioară de dezincriminare. În contextul celor susținute de reprezentanta Ministerului Public, prin această decizie Curtea Constituțională nu și-a depășit competența și nici nu a adăugat la lege. Exact același lucru se solicită în cauza de față, fără a fi vorba despre depășirea
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
un minor cu un alt minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014), incriminarea sau dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. ... 11. De asemenea, se susține că prin actul normativ criticat se
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
modificate de legiuitor, primind un nou conținut. ... 30. De asemenea, în forma prevăzută la art. I pct. 9 din Legea nr. 217/2023 - criticată prin prezenta excepție de neconstituționalitate - dispozițiile art. 218^1 alin. (7) din Codul penal reglementau o normă de dezincriminare, care prevedea că „faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracțiune dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani“. Însă, anterior intrării sale în vigoare, această normă de dezincriminare a fost modificată de legiuitor prin dispozițiile
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
din Codul penal reglementau o normă de dezincriminare, care prevedea că „faptele prevăzute la alin. (1) nu constituie infracțiune dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă nu depășește 5 ani“. Însă, anterior intrării sale în vigoare, această normă de dezincriminare a fost modificată de legiuitor prin dispozițiile art. I pct. 5 din Legea nr. 424/2023, devenind o cauză de nepedepsire, potrivit căreia „faptele prevăzute la alin. (1) și (1^1) nu se sancționează dacă diferența de vârstă între făptuitor și victimă
DECIZIA nr. 220 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288195]
-
normativ, săvârșirea faptei prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 ce are ca obiect 1-(3-clorofenil)-2-(metilamino) propan-1-onă (3-CMC) nu mai este prevăzută de acest din urmă act. Cu toate acestea, nu se poate pune problema unei dezincriminări, dat fiind că norma (în realitate substanța respectivă) a fost preluată de Legea nr. 143/2000, existând astfel o continuitate a incriminării. ... 54. Astfel, poziționarea unei anumite substanțe în tabelul prevăzut de anexa la Legea nr. 143/2000 constituie un element al
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
intrării în vigoare a unei noi legi. ... 115. Astfel, abrogarea unei norme de incriminare sub imperiul căreia s-a realizat o parte a unității legale de infracțiune poate conduce, în situații ce trebuie examinate de fiecare dată în concret, la dezincriminarea acțiunilor sau inacțiunilor realizate anterior abrogării textului de lege, dacă ele nu continuă a se circumscrie conținutului legal al altei infracțiuni prevăzute fie de legea nouă modificatoare, fie de o altă lege penală, încă în vigoare, cu efectul înlăturării, din
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României, precum și persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească propunerile de candidați (candidaturile) la alegerile pentru Președintele României sunt prevăzute la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: (2) Propunerile se fac în scris
HOTĂRÂREA nr. 7 din 5 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289320]
-
fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României și nici persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească propunerile de candidați (candidaturile) la alegerile pentru Președintele României sunt prevăzute la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: (2) Propunerile se fac în scris
HOTĂRÂREA nr. 16 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289393]
-
fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României, precum și persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească propunerile de candidați (candidaturile) la alegerile pentru Președintele României sunt prevăzute la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: (2) Propunerile se fac în scris
HOTÂRÂREA nr. 15 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289392]
-
iunie 2019 și nr. 196 din 4 aprilie 2013. ... 5. Se mai arată că, potrivit textului de lege criticat, exercitarea funcțiilor de primar și de consilier local este incompatibilă. Această normă a fost abrogată ulterior, decizia legiuitorului acționând ca o dezincriminare normativă, ceea ce implică analiza din perspectiva rațiunii clarității și predictibilității normei raportat la regimul juridic al statutului alesului local. Norma care stabilea incompatibilitatea între funcția de primar și cea de consilier local nu era necesară în condițiile în care
DECIZIA nr. 294 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288844]
-
alin. (2) din Legea nr. 489/2006. ... 24. În același timp, Curtea a observat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că legiuitorul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție. Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul nu ar putea defini și stabili ca infracțiuni, fără ca prin aceasta să încalce Constituția, fapte în conținutul cărora ar intra
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
interdicțiile sau incapacitățile care rezultă dintr-o condamnare penală, legiuitorul a reglementat anumite cauze de înlăturare a consecințelor condamnării, care au drept consecință încetarea decăderilor și interdicțiilor, precum și a incapacităților care rezultă din condamnare. Este vorba despre legile de dezincriminare, cele de amnistiere și despre instituția reabilitării [art. 4, art. 152 alin. (1) și art. 169 alin. (1) din Codul penal]. În ceea ce privește reabilitarea de drept sau judecătorească a persoanei fizice, consecințele extrapenale ale condamnării se produc până
SENTINȚA CIVILĂ nr. 690 din 10 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284033]
-
principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută, în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea și dezincriminarea unor fapte, precum și reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este însă absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
122 din 17 februarie 2016, paragraful 25). De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate de Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, precitată). ... 43. Potrivit jurisprudenței Curții, una dintre cerințele principiului respectării legilor, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, declar pe proprie răspundere că: - am săvârșit [ ] - nu am săvârșit [ ] fapte de natura celor înscrise în cazierul judiciar și pentru care nu a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei, în condițiile legii. Cunoscând prevederile art. 465 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, declar pe proprie răspundere că: - mi-a fost [ ] - nu mi-a fost
NORME din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277791]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, declar pe proprie răspundere că: - am săvârșit [ ] - nu am săvârșit [ ] fapte de natura celor înscrise în cazierul judiciar și pentru care nu a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei, în condițiile legii. Cunoscând prevederile art. 465 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019, cu modificările și completările ulterioare, declar pe proprie răspundere că în ultimii 3 ani: - am fost [ ] - nu am fost [ ] destituit/ă dintr-
NORME din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277791]
-
și jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, deoarece este susceptibilă de mai multe interpretări, dovadă fiind și practica judiciară neunitară și chiar contradictorie. Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 nu operează niciun fel de distincție în ipoteza dezincriminării infracțiunii de abuz în serviciu și nici cu privire la efectele pentru trecut și asupra raporturilor juridice lato sensu, inclusiv din sfera dreptului muncii, astfel că unele instanțe de judecată au considerat că „se constată nevinovăția“ în ipoteza în care
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
ipoteza în care în cursul procesului penal s-a făcut aplicarea deciziei Curții Constituționale și s-a dispus clasarea, în timp ce altele au apreciat că, dimpotrivă, în acest caz s-a făcut dovada implicită a vinovăției salariatului și că dezincriminarea nu echivalează cu constatarea nevinovăției. ... 13. În aceste circumstanțe, autoarea excepției consideră că textul criticat este per se neconstituțional, având în vedere lipsa sa de claritate și de predictibilitate, generată chiar și după declararea lui ca neconstituțional, în contextul în
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
are dreptul la salariu pentru perioada anterioară, de suspendare a contractului de muncă. O asemenea soluție ar fi valabilă doar dacă am fi sub imperiul aceleiași legi penale, care permite, într-adevăr, retroactivarea legii penale mai favorabile (în cazul de față, dezincriminarea faptei prin decizia Curții Constituționale). Însă atât timp cât nu ne aflăm în sfera raporturilor de drept penal, ci de drept al muncii, iar dezincriminarea nu are nicio legătură directă cu niciuna dintre părțile acestui din urmă raport juridic, retroactivarea
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
aceleiași legi penale, care permite, într-adevăr, retroactivarea legii penale mai favorabile (în cazul de față, dezincriminarea faptei prin decizia Curții Constituționale). Însă atât timp cât nu ne aflăm în sfera raporturilor de drept penal, ci de drept al muncii, iar dezincriminarea nu are nicio legătură directă cu niciuna dintre părțile acestui din urmă raport juridic, retroactivarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii este neconstituțională dacă se consideră că sintagma „constată nevinovăția“ acoperă și ipoteza dezincriminării. ... 15. Se precizează că
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
drept al muncii, iar dezincriminarea nu are nicio legătură directă cu niciuna dintre părțile acestui din urmă raport juridic, retroactivarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii este neconstituțională dacă se consideră că sintagma „constată nevinovăția“ acoperă și ipoteza dezincriminării. ... 15. Se precizează că, în spețe, pentru a constata dezincriminarea, organele de cercetare penală au realizat, în prealabil, încadrarea juridică a faptelor, analizând latura obiectivă și latura subiectivă ale faptei incriminate. Infracțiunea de abuz în serviciu este, spre deosebire de
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
cu niciuna dintre părțile acestui din urmă raport juridic, retroactivarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii este neconstituțională dacă se consideră că sintagma „constată nevinovăția“ acoperă și ipoteza dezincriminării. ... 15. Se precizează că, în spețe, pentru a constata dezincriminarea, organele de cercetare penală au realizat, în prealabil, încadrarea juridică a faptelor, analizând latura obiectivă și latura subiectivă ale faptei incriminate. Infracțiunea de abuz în serviciu este, spre deosebire de neglijența în serviciu, o faptă săvârșită cu vinovăție în forma
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
s-a constatat existența infracțiunii de abuz în serviciu, înseamnă că s-a constatat și vinovăția specifică laturii subiective a acestei fapte, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii penale, care a fost înlăturată doar ca urmare a deciziei Curții Constituționale de dezincriminare. A considera că dezincriminarea, care este o măsură de politică penală, produce efecte retroactive și în plan civil, prin îndreptățirea salariatului la încasarea drepturilor salariale pentru toată perioada în care a operat suspendarea contractului de muncă, echivalează cu o încălcare
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
infracțiunii de abuz în serviciu, înseamnă că s-a constatat și vinovăția specifică laturii subiective a acestei fapte, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii penale, care a fost înlăturată doar ca urmare a deciziei Curții Constituționale de dezincriminare. A considera că dezincriminarea, care este o măsură de politică penală, produce efecte retroactive și în plan civil, prin îndreptățirea salariatului la încasarea drepturilor salariale pentru toată perioada în care a operat suspendarea contractului de muncă, echivalează cu o încălcare flagrantă a principiului constituțional
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]