486 matches
-
și ironic Panacoadă dar nu primi niciun răspuns, decât o uitătură care spunea totul despre intervenția fără rost a vecinului... - ...M-am dus la băncuța de la poarta Tinchii Țigăului și singur cuc și zgribulit începuse să-mi fie frică. Mă dezmorțisem bine din beția simțurilor și începusem să tremur. Bătea de ora două clopotele Bisericii din Joseni și încă nu aveam curajul să ajung acasă. Nu mi se întâmplase în viața mea o mai mare neputință de descurcăleală, eram rătutit și
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Articolele Autorului Nu-ți umple inima cu iubire femeie,! Sunt un castel șlefuit din gheață Privește cum mă ascund de căldură și ploi, cu tâmpla lipită de vârful muntelui. Vântul mă acoperă cu ninsori în somn și după iarnă mă dezmorțesc topit sub piele, gata de plecare pe văile timpului înapoi. Sunt sortit să nu prind vreodată săniile, caii iernii le duc fără mine-n câmpie. Nu-ți mai burduși dorințele cu așteptări, lasă-le să zidească în tine cuvintele și
FEMEIA MUNŢILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356392_a_357721]
-
fântânii se mai vedeau și o salcie pletoasa. Nucul de care se legau multe amintiri fusese tăiat de constructorii blocului de alături. Au oprit în parcarea Hotelului „Rusidava”. Au ieși din autoturism. Constantin și-a scuturat picioarele pentru a le dezmorții. Apoi plecară să viziteze orașul. În stânga se vedea Dealul Viilor iar în dreapta bulevardul, străjuit de blocuri, ducea către Grădină publică și piața. O luară ținându-se de mână pe boulevard spre parcul unde pe o bancă, s-au cunoscut în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
ciripind la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline... De ghiocei, zambile, narcise, toporași... Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline... Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă
...PRIMĂVARA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355933_a_357262]
-
ciripind la geam, Sfădindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă
PRIMĂVARA. de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/355942_a_357271]
-
ciripind la geam Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare E vremea și-anotimpul când totul prinde viață. Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași. După o iarnă
MĂRȚIȘOR de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/355941_a_357270]
-
feste, Dar s-a isprăvit și basta! În față la bloc la mine Parcă-i facerea minunii; Crește-așa, fără rușine, Iarba verde-n văzul lumii. Prin copaci, pe rămurele, Lăpădându-se de lene, Cântă vesel, păsărele, Înfoindu-se în pene. Dezmorțiți din geruri grele, Legănându-se pe-o sârmă, Doi cioroi, la turturele, Se zgâiesc, ochind o râmă. Un picior trăgând agale, O slăbătură de câine, Scârțâind din balamale, Duce-n bot un colț de pâine. Că de-acum în postul
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
-om, blocând-o în întunericul lipsit de viață, căci timpul este o iluzie care are un scop, iar iluziile sunt pătimașele jocuri ale închipuirii. Maladivul este semnul agoniei: O palidă fată cu gesturi grăbite / Așteaptă pe noul amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad ca un sinistru semn, totul purtându-ne în străfunzimi coborâtoare în răbdarea păcatului existențial. El este: ... solitarul
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
sunt atat de elegant stilizate, încât capătă ceva clasic: Când prin grădini părăginite e prezis Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, paianjeni. / Rază se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe."(Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moina, neam-de neamul meu
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
ciripind la geam, Sfădindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam,Sfădindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floare,E vremea și-anotimpul când totul prinde viață...Câmpiile, acum de flori sunt toate plineDe ghiocei, zambile, narcise, toporașiSe-aude-un susur lin de-izvoare cristalineSe joacă prin poiana și niște iepurași...După o iarnă lungă, natura iar
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
ciripind la geam Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare E vremea și-anotimpul când totul prinde viață. Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași. După o iarnă
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geamSfadindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rațăCe merg cu pași mărunți și se întind la soareO gărgărița se dezmorțește alene pe o floareE vremea și-anotimpul când totul prinde viață.Câmpiile, acum de flori sunt toate plineDe ghiocei, zambile, narcise, toporașiSe-aude-un susur lin de-izvoare cristalineSe joacă prin poiana și niște iepurași.După o iarnă lungă, natura iar renașteZăpezile
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
ciripind la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline... Citește mai mult Dragi prieteni, puteti viziona clipul cu același nume, versuri în interpretarea prietenului meu bun, domnul George Șerban, aici
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
ciripind la geam...Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară...Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață...Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare...O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare...E vremea și-anotimpul când totul prinde viață...Câmpiile, acum de flori sunt toate pline...... XXI. CRISTIAN GROMAN - DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME), de Cristian Gabriel Groman , publicat în Ediția nr. 404 din
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
buzele strînse și nici măcar nu se mai miră că paznicul în uniformă firmei ,,Angels Guard,, îi răspunde ca si cum ar fi fost chiar el întrebat: - Sasu' al bătrân. Doarme în turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, isi dezmorțește degetele în clape. Îl auzi? Un nebun! Mărțina da din cap cu un strop de înțelegere. Miracolul pe care il așteptase s-a împlinit. Acolo nu sunt stafii. Numai oameni din carne și sânge. Asculta cum s eface acordajul până la
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Că nu primeam și jucării, Cum primeau puțini, dar... alții. Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară. Tata-l cinstea cu țuică fiartă, De ger să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească. Nu trecuse bine pragul; Noi am leșinat de râs; Moșu’ uitase toiagul Și... se pusese pe nins ! Ne tot bucuram în sine, Gândind după mintea noastră Că la anul care
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
Cândva", vei părăsi orașul (" Slatina dragostea mea !") Și-o "Revedere" la Greceanu, sigur nu se pot uita ! ISTORIA în "Reflecții" și "File de Istorie" Sunt Poeme-argument, recurs la memorie ! PRIMĂVARA ei cuprinde : "Castanii", " Iz de primăvară" "Magnolia", " Primii ghiocei", ce dezmorțesc popor și Țară Un singur "Vis de primăvară" poate deștepta natura Privighetoarea-nvață omul : ce e iubirea și căldura ! N-a uitat să ne descrie ce înseamnă "Mărțișorul" : Că ne vestește primăvara ! de-aceea-i spunem "Vestitorul !" VARA, caldă și plăcută (Coca
SĂ TRĂIM SPIRITUAL TRĂIRI , PRIN PANA ECATERINEI-COCA SOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370521_a_371850]
-
prietenie cu cei din jur. Acesta este meleagul, pe care Creatorul, în marea Sa bunătate, mi-a dat drumul să vin pe lume, în satul Găujani, al Țării Loviștei, în primavara anului 1970, născut în luna florilor, atunci când natura se dezmorțește după o iarnă cruntă, și se trezește din nou la viață, într-o explozie de culori feerice, iar florile de tot felul, de pe câmpurile și dealurile satului, îl îmbracă cu o mantie strălucitoare, ce răspândește în aer miresme sublime și
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
corbul c-un om cunoscut și la Vandome, s-ar cruci și bietul Darwin, om din corb, îl chema Martin. Nu maimuța e străbuna, ci e falsa și cu bruna. BORIS MARIAN Ps. Mă scol la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
Acasa > Poeme > Antologie > NU PREA MĂ IUBIȚI, DRAGILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Fumuri Motto - Fără canabis, vă rog! Mă scol la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
Acasa > Impact > Istorisire > FUMURI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1078 din 13 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Fumuri Motto - Fără canabis, vă rog! Mă scol la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]
-
căldura mult așteptate. Câmpiile și grădinile se îmbrăcau în veșminte strălucitoare de verdeață și flori, toate vietățile și oamenii întâmpinându-i cu urale. Bătrânul pom, care n-a vrut să înflorească atunci când a venit prima dată Primăvara, abia acum își dezmorți crengile și își puse veșmânt de floare. Tânărul pom, care râsese de el, avea florile ucise de Viscorilă, chircite și căzute moarte. Începu să plângă îndurerat, de ciudă, când îi vedea pe ceilalți cu veșmânt proaspăt de floare. Bătrânul pom
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
sportive. Vocile au devenit mai puternice. Cei care sărutaseră mai des buzele paharului, aveau chef de dans, așa că îi tot îndemnau pe nea Petrică și pe frații Oprea să ia în brațe „burduful” miraculos și celelalte instrumente, pentru a-și dezmorți picioarele. Aceștia erau mai ales noii absolvenți, bărbați sau femei din comună, care se cunoșteau de o viață între ei. Intelectualii și invitații de seamă încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
cu păru-n vâlvătăi, se bucurară și strigară: -Trăiască Ghiocel și locotenentul nostru! Trăiască Primăvara și Soare-împărat! Începură iarăși să cânte, iar chipeșii flăcăi să arunce clopoțeii fermecați prin întreaga pădure. Eliberați din strânsoarea chingilor de ger, bieții copaci își dezmorțiră trunchiurile, își îmfipseră rădăcinile mai adânc, să sugă seva dătătoare de viață, apoi își înălțară crengile cât mai sus, să fie sărutate de raze. Unii, mai curajoși, își prinseră pe crengi ghemotoace de muguri gingași, care sclipeau sub sărutul razelor
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]