384 matches
-
an al mileniului al treilea în plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al limbii ruse, înlăturarea cadrelor naționale din aparatul de stat, înterzicerea mișcărilor unioniste. Deci nimic nou sub soarele Moscovei. Rusificarea și deznaționalizarea românilor din Basarabia și celelalte ținuturi ocupate continuă după vechile tipicuri ale expansionismului imperial. O sinteză probantă a ce ne pot oferi vecinătățile ne este dată de anul 1940. În virtutea Pactului Ribbentrop-Molotov armata sovietică a ocupat Basarabia la răsărit, partea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
latinității și afinitățile de ordin spiritual s-au păstrat și în împrejurările aspre ale dictaturii alogene. În timp cu socialismul instalat în țările est-europene trâmbița superioritatea politicii sale față de minoritățile naționale, comunitățile romanității orientale erau într-un continuu proces de deznaționalizare. Școlile românești din țările balcanice au fost desființate, s-a interzis folosirea limbii materne în biserică și toate asociațiile naționale au fost declarate ilegale. Revendicarea unor drepturi specifice a devenit o reacție legitimă de apărare a identității naționale. În atmosfera
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute în Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse în Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem în vedere documentele care au precedat și cele ce au urmat înființării Societății: Actul final al C.S.C.E Helsinki 1975, Documentul final al Reuniunii de la Madrid 1880, Documentul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
volume de lucrări cuprinzând temele a peste 800 comunicatori. Pledoariile Ecologiei Umane s-au orientat spre două direcții: 1 Conservarea mediului natural perturbat de evoluția demografică și progresul tehnologiilor; 2 apărarea patrimoniului etnic în comunitățile românești de peste hotare amenințate de deznaționalizare. Pentru a da suport social acțiunilor de concretizare a celor două concepte, în anul 1987 s-a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr. Vlad Bejan
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
libertăților omului, dezvoltarea bazată pe democrație pluralistă și statul de drept. În spiritul acestor prevederi acceptate de toate statele europene România poate sa-și exercite datoria de a sprijini și conaționalii din afara hotarelor țării aflați într-un stadiu înaintat de deznaționalizare. A devenit posibil să se ia în considerație situația românilor din teritoriile românești tradiționale - Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Se aveau în vedere acele aspecte care decurg din natura umană - unitatea de neam de limbă și cultură. În acest
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
până în zilele noastre se află în grupuri izolate în toate statele învecinate. Coborâtori din traci sau geto dacii romanizați multe comunități românești au evoluat în mediul majoritar grec, slav, ilir, musulman, germanic, suferind în decursul timpului un proces pronunțat de deznaționalizare. Romanitatea sud dunăreană ca orice populație autohtonă fără porniri războinice a fost cucerită de valurile migratoare de la mijlocul primului mileniu sau de neamurile tradițional expansioniste. Încă de la formarea statelor moderne minoritatea românească a fost lipsită de instituții proprii reprezentative și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata cu mănuși de mătase”. Șovinismul ierarhiei bisericești adăugat celui politic au fost cauzele masivei deznaționalizării a românilor. Bulgaria. Prima statistică efectuată în anul 1910 consemnează pe teritoriul Bulgariei 79.429 români, în 1920 - 57.312 iar în 1926 - 69.000. Date neoficiale estimează la 250.000 vlahi și aromâni. Zona Vidinului este cea mai populată
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
românești de la răsărit a animat generații în șir populația de pe ambele maluri ale Prutului. Afirmarea adevărului istoric, astăzi, nu mai poate fi sugrumată. Astăzi sunt dezvăluite argumentele imperialilor privind răpirea din 1812, înțelegerea Sovieto-hitleristă din 1940 și crunta politică de deznaționalizare care i-a urmat. La Chișinău în primele luni ale anului 1989 s-au declanșat acțiuni care au zdruncinat bazele juridice și politice ale statului totalitarist. Au apărut organizații democrate precum și primul jurnal în limba română cu grafie latină. Începând
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a debarcat în diverse perioade, într-un spațiu din care au fost alungați milioane de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată în iunie 1940 continuă si în prezent în schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de rusificare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ca în 1947 și ca atâtea multe, multe ori. Cahulul și-a concentrat mult timp preocupările spre înființarea unei universități naționale ceea ce ar impulsiona învățământul românesc în teritoriile sudice ale Basarabiei până la gurile Dunării și Marea Neagră. Ar fi contrapunere la deznaționalizarea ostentativă a organelor ucrainene ale puterii. Din corespondența primită din localitățile cahulene aleg un vers al poetului Andrei Ciurunga fiu al acestui plai versuri închegate în cursul celor 18 ani petrecuți după gratiile închisorilor sau la canal: Aprinși sub biciul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
reluarea relațiilor între Patriarhia Română și cea de la Sofia în vederea reglementării asistenței religioase cerută de aromâni. Președintele Asociației Aromânilor din Bulgaria ne trimite pentru revista „Curierul” mai multe articole privind localitățile în care se află aromâni, situația demografică, procesul de deznaționalizare, bunele relații cu organizația vlahilor din Vidin. Ungaria cunoaște imigrația masivă de aromâni după distrugerea Moscopolei la timpul său cel mai luminat și înfloritor oraș din Balcani. Primul atac asupra orașului a fost dat în 1967 iar al doilea și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
suntem zguduiți de fatalitatea unei tragice vecinătăți. Mareea slavă erodează din malurile latinității cu o perseverență constantă indiferent de spiritul vremii și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism- leninismul și acum democrația globalistă, toate, nu au făcut decât să dea o altă culoare steagului imperialismului dintotdeauna. Ceeace se petrece acum sub ochii noștri ne convinge încă odată că nimic nu s-a schimbat în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Radu - Letargii păgubitoare. Carmen Ioana - Românii din Ucraina sunt persecutați etnic. Ion Suceveanu - Speranțele noastre sunt și vor fi subminate. Vasile Gionea - Soarta Românilor din Nordul Bucovinei. Dragos Dumitru - România a renunțat la o parte din istoria sa. Sabin Gagiu - deznaționalizarea decurge conform planului. Iulian Chifu - Tratatul devine inutil. Ion Beldeanu - gustul amar al unei aniversări. Viorel Petrachi - Ucraina dorește să înghită și Republica Moldova? Iulian Chifu - Deși a fost canonizat la Cernăuți Stefan Cel Mare a fost declarat ucigaș de ucrainieni
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Credulitatea în politică. Irina Donciu - România uitată? Pentru noi niciodată. Mihai Vicol - Românii din nordul Bucovinei și Tinutul Herța sunt mândri de originea lor. Privind însă spre teritoriile românești ocupate de Ucraina, peste tot are loc un adânc proces de deznaționalizare. Biserica, învățământul, cultura, publicistica, reprezentarea politică, formalitățile la trecerea frontierei, nimic nu se desfășoară la cotele prieteniei. Un turist căruia obișnuit i se arată fața roză a lucrurilor, chiar în domeniul restrâns al locurilor memoriale, se întoarce cu multă amărăciune
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a acestora (monografii). 4. Pentru respectarea adevărului și a dreptății, care în această problemă sunt total de partea noastră, printre multe altele, astăzi mai pledează: - rezistența cu care s-au opus și se opun românii din zonă, încercărilor perseverente de deznaționalizare a lor de către sovietici, iar acum de către ucraineni; - numărul mare de personalități (patrioți) și oameni de cultură români pe care i-au dat în trecut și pe care îi dau și în prezent aceste teritorii; - faptul evident cetățile noastre
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
desconsiderată, fără biserici și școli în limba maternă, iar în unele zone fără dreptul de a-și afirma identitatea etnică. Discriminarea antiromânească din Transnistria și întemnițarea criminală a lui Ilie Ilașcu sunt grăitoare. Învățământul pentru minoritatea română este ficțiune iar deznaționalizarea este mai drastică decât în perioada feudală. Îngrijorați de procesul de asimilare a romanității orientale, noi, participanții la cel de al IX-lea SIMPOZION al SOCIETĂȚII CULTURALE „GINTA LATINĂ”, adresăm o cerere solemnă către parlamentarii români, Guvernului României, guvernelor țărilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Herțegovinei sunt mai multe ramuri romanice. Macedoromânii sau aromânii sunt veniți din nordul Greciei și din Albania. Karavlahii sunt originari din Țara Românească și se disting prin ocupația lor de meșteșugari, aurari, spoitori. Vlahii bosnieci și hațegovieni au fost supuși deznaționalizării prin presiuni economice, religioase, măsuri administrative. Părțile muntoase stăpânite de vlahii păstori au fost naționalizate iar numărul de oi a fost redus după numărul membrilor de familie. Impozitele pentru pășunat erau percepute de autoritatea locală, regională și centrală. A fost
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
categoria europeană, literaturile africane și asiatice scrise în limbile vechilor imperii coloniale. Nu se omologhează, de fapt, decât o realitate evidentă. și odată cu limba pătrund și în aceste literaturi și valorile culturale și ideologice europene. Nu poate fi vorba de deznaționalizare și nici măcar de aculturalizare. Doar de o sinteză de valori ideologice comune și de valori estetice etern particulare. Se realizează, în felul acesta, modelul ideal al ideii însăși de Literatură. Modul cum spiritul și cultura românească înțeleg și asimilează această
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cernăuți ar duce la crearea unei elite a intelectualității românești pentru toate domeniile de activitate, în lipsa căreia limba română, rămasă la rangul de limbă vorbită, folosită doar pentru transmiterea culturii orale, n-ar mai constitui o frînă în procesul de deznaționalizare? S-a vorbit și încă se vorbește despre înființarea unei universități multiculturale la Cernăuți, cu o linie de predare în limba română avînd două facultăți, una de științe și una de științe umaniste, dar evenimentul s-a tot amînat. Între
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii din Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava, 1998, p.63. footnote> . Teama aceasta de deznaționalizare era justificată și de faptul că în teritoriul Bucovinei dintre Prut și Nistru populația românească fusese masiv deznaționalizată pînă la sfîrșitul veacului al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cazanele națiunii“ <footnote Mircea Snegur, loc. cit. footnote> . Disputa pentru limba moldovenească - limbă diferită de limba română ascunde „încercarea unor forțe de a ridica la rangul ideologiei de stat o ideologie antinațională, antimoldovenească, care derivă direct din vechea politică de deznaționalizare a moldovenilor și de menținere a lor la un nivel scăzut de dezvoltare culturală și spirituală“ <footnote Ibidem, p. 20. footnote> . Era un avertisment pe care șeful statului moldovean îl adresa legislativului. Rezultatul a fost minim: nu s-au mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
p. 49. footnote> . În astfel de condiții, ne asigura aceeași personalitate, încercările menite să cultive ruptura dintre limba moldovenească și limba română reprezintă o manifestare, directă sau mascată, a unei „ideologii antinaționale, antimoldovenești, care derivă direct din vechea politică de deznaționalizare a moldovenilor și de menținere a lor la un nivel scăzut de dezvoltare culturală și spirituală“ <footnote Idem, Oficializarea glotonimului „limba moldovenească“ este o acțiune falimantară, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p.21. footnote> . Ar fi fost de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ca o condiție neînlăturabilă, colaborarea dintre geniile atît de variate ale marilor națiuni. Națiunea engleză, ca și cea franceză, germană, italiană sau spaniolă, tocmai mulțumită deosebirilor dintre ele, au adus, fiecare, un prinos neprețuit la tezaurul comun al civilizației umane. Deznaționalizarea unui popor îl transformă întotdeauna într-un corp inert, într-o greutate moartă care se pune în calea propășirii mondiale“ (2, 191). Contactul cu cercurile revoluționare din Odesa, odessiții, care „erau toți internaționaliști și nu acordau nici o însemnătate factorului etnic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
varianta catolică. De-a lungul timpului însă nu numai biserica a exercitat presiuni asupra numelor de botez. Vom aduce în discuție situația din Transilvania, unde numele românești au fost supuse unei foarte puternice presiuni din partea administrației maghiare, care, urmărind deznaționalizarea românilor, recurgea sistematic la maghiarizarea numelor de persoană românești, mărci ale apartenenței lor etnice. În Conscriptio aradiensis <footnote Listă de persoane impozabile stabilită de autorități. footnote> pe anul 1746, numele Gheorghe apare de 81 de ori în varianta Gyorgy, apropiată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se pare că n-are viitor, că va dispărea într-o bună zi din memorie, precum dispărut-au multe sate bucovinene de la o vreme încoace“ <footnote „Plai românesc“, Cernăuți, 12 iunie 1993. footnote> . Dispariția întrevăzută s-ar putea produce prin deznaționalizare, căci, spune poetul, „Românii s-au înstrăinat/ De vatră și credință/ Și moare satul strîmtorat/ Adus la umilință./ Se schimbă chipul de țăran/ În ochii tuturora,/ Badea Ion e azi Ivan,/ Iar Gheorghe-i badea Jora./ Se schimbă șeful birocrat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]