386 matches
-
Regat a declanșat o amplă campanie publicistică, ziarele tipărind numeroase studii, articole, documente, pagini literare, evocări și mărturii. Aveau menirea de a demonstra caracterul românesc al provinciei răpite, adevărul istoric despre crima săvârșită la 1812 de Imperiul Rus, politica de deznaționalizare promovată de țarism <ref id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În Patrimoniu, nr. 3, 1991, p. 118-125. </ref>. Autoritățile oficiale ale României au preferat Însă să nu ia atitudine. Numai noul consul general al României la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lepăda țara, până la ultima suflare” <ref id="111"> 111 Idem, nr. 20, 25 mai 1913.</ref>. Publicația se pronunța Împotriva migrației organizate, a strămutărilor masive de populație românească În Siberia și Extremul Orient și a promovării pe această cale a deznaționalizării ținutului <ref id="112"> 112 Idem, nr. 32, 1 decembrie 1913.</ref>. Pentru Îndrăzneala cu care erau abordate problemele stringente ale basarabenilor, gazeta a fost deseori sancționată de autorități. Numărul 48 al ziarului a fost confiscat din tipografie, iar redactorul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
limba română literară și cu care se identifică însăși limba română în zonele menționate, dialectul aromân (sau macedoromân), dialectul meglenoromân și dialectul istroromân (acesta dispărut astăzi). Ultimele trei dialecte se vorbesc în sudul Dunării, de obicei în zone rurale, supuse deznaționalizării, și în localități dispersate. Elementul de substrat al limbii române este relativ unitar, fiind reprezentat de limba dacă, desigur cu variații regionale, o ramură a limbii trace ce se vorbea pe un teritoriu foarte extins la sud și la nord
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În numărul 4-5, se precizează că „V. E. Moldovan a predat direcțiunea unui grup de bărbați mai ales tineri, în frunte cu redactorul dr. Eugen Bianu”. Strategia publicației vizează deșteptarea conștiinței naționale prin cultură, contrapunând soluții pragmatice efectelor politicii de deznaționalizare: concentrarea forțelor intelectuale asupra edificării instituțiilor culturale și educaționale, necesare emancipării populației românești. O. r. preferă tactica pașilor mărunți, cu rezultate pe termen lung, și își declară loialitatea față de dinastia de Habsburg-Lotharingia. În articolul-program, Desfășurăm steagul, este exprimată dorința de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
o celulă, două, pentru izolarea celor bolnavi. Am ajuns cu trei români macedoneni din ținutul Tesaliei. Veniseră în țară cu părinții prin 1925-1930. Atunci mulți aromâni din Grecia, Bulgaria și Serbia s-au stabilit în Dobrogea, fugind din cauza politicii de deznaționalizare a statelor vecine. Doi erau din Veria, Bereea din epistolele Sfântului Apostol Pavel, și mă gândeam cum strămoșii lor tesaloniceni îl primiseră pe atletul lui Hristos, ca și cei din Sciția Minor, Dobrogea, pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în sufletul ei! bazin de udat bușteni Gălăuțaș, "Alcatraz" barul, km 176+2 Elveția îmi amintește de România, deși Elveția n-o știu, al nostru-i Ardealul! ex occidente lex, ex oriente lux, Subcetate Mureș, bordură etnică pe Ditrău, catedrala deznaționalizare stil Sécession, șoim după șoim Lăzarea, neputincioși să pricepem, florile împrospătate la troița ortodoxă, retează vrejurile din coada tractorului, prezentul întîrzierea în uitare. Ora 13,56, în personalul Războieni Brașov, la Valea Strîmbă, din ce spui alegi credința, "Dolomită Voșlăbeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al Convenției de Armistițiu, după care luau calea bejeniei unde vedeau cu ochii. Destul de greu se lăsau prinși deoarece în cei aproape 25 de ani de stăpânire românească învățaseră foarte bine limba poporului din care proveneau și ei, cu toată deznaționalizarea promovată de către regimul imperial rus în Basarabia, pentru că pentru Bucovina se punea altfel problema, ea fiind sub stăpânire austriacă din 1775 și până în 1918, dar fără ca românii să-și piardă identitatea națională. În permanență, cele două instituții de forță puse
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a strămoșilor voștri, precum Roma are un 21 aprilie, vreme În care niciuna din țările Europei de astăzi nu exista nici măcar in nuce. Poate Roma? Nicidecum, căci pe atunci ea tocmai părăsise ideea de stat național În favoarea imperiului, ba Începuse deznaționalizarea, mai precis grecizarea. Dar, cum acea zi de sub semnul lui Burebista a existat cu adevărat, ce importanță mai are care a fost? Ea poate fi o convenție, precum data din buletinul vreunui moșneag născut În vremuri nu prea exacte Întru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
naționale balcanice cât și în regiunile ce se aflau încă sub controlul Imperiului Otoman. Aceste acțiuni de sprijinire a comunităților de aromâni erau necesare în contextul în care, după obținerea independenței, statele naționale balcanice au inițiat o politică dură de deznaționalizare a minorităților naționale. Ca urmare a acțiunilor diplomatice și a sprijinului material, uman și moral al statului român, au fost înființate o serie de așezăminte culturale și bisericești ale aromânilor. Acestea au ființat pentru perioade mai mari sau mai mici
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce urmau a reveni statului bulgar. Este important de remarcat faptul că delegația română îi avea în vedere doar pe românii din Macedonia, foști supuși otomani, iar nu și pe cei din zona Vidinului, ce erau de mult timp supuși deznaționalizării promovate de către Sofia. În cele din urmă, bulgarii au acceptat să asigure autonomia școlară și bisericească a românilor din Macedonia, opunându-se unor cereri similare în favoarea grecilor și sârbilor 3224. Astfel, ca urmare a negocierilor din ziua de 21 iulie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
li s-a dat, rușii, drept recunoștință, au căutat să aducă umilință României la San Stefano, neprimind-o la tratatul de pace, smulgându-i trei județe. Propaganda politică făcută prin mijlocul ortodoxismului nu are mare influență asupra poporului român”. În privința deznaționalizării, Carp afirma cu convingere că „Rusia este mult mai periculoasă decât Ungaria, dovadă este că În 70 de ani a știut să rusifice populația curat românească a Basarabiei, trimițând colonii românești În ținuturile Donului și așezând sate rusești În locul lor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acuză pe basarabeni de lipsă de patriotism și de sentimente naționale românești nu știu despre ce vorbesc; ei uită că acești oameni au stat 106 ani sub țari și încă 50 de ani sub comunismul de tip sovietic. Politica de deznaționalizare a fost dusă de ambele regimuri cu toate forțele de care dispunea un stat uriaș și cu toate instrumen tele oferite de tehnica modernă. Dintre acestea n-a lipsit colonizarea intensă a Basarabiei cu rusofoni aduși din toate colțurile imperiului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Georgia? Înainte de orice, trebuie să observăm că situația Georgiei este asemănătoare cu cea a Basarabiei (Republica Moldova). Ambele au fost incluse în Imperiul țarist la începutul secolului al XIX-lea, în ambele cazuri Rusia a dus o politică de colonizare și deznaționalizare care, este drept, a reușit mai mult în Basarabia decât în Georgia. După 1991, Rusia a utilizat aceeași tehnică de slăbire a celor două state prin crearea de către fostele partide comuniste și populația rusofonă a unor "republici" autonome, care sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Aceste două acte ale politicii externe italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că aceasta din urmă a aplicat în chip permanent minorității românești cel mai aprig sistem de deznaționalizare, demn de cele mai strașnice legiuiri ale contelui Tisza. De ce să ne mirăm însă, după această inexplicabilă atitudine a României, că Italia - nemulțumită de felul cum fusese tratată de către foștii ei aliați la încheierea păcii - devenise revizionistă în ceea ce o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
contradictoriu, care implică restructurarea sistemului economic, limitat de granițele statelor naționale, și a structurilor instituționale de reglare keynesiene, ce au dominat lumea după cel de-al doilea război mondial. Mai exact, statele naționale europene trec astăzi printr-un proces de deznaționalizare a spațiilor politice și economice, care simbolizau perioada anterioară a capitalismului și care poartă în general numele de „regim fordist de acumulare” (Aglietta, 1979; Jessopxe "Jessop, B.", 1988). Contrazicând credința că procesul de restructurare globală nu aduce nimic nou (cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
că feministele au continuat să își concentreze atenția asupra statului național ca agent al schimbării, pentru a crea o „soartă națională comună”, neutră din punctul de vedere al genului, este așadar de înțeles. Apare însă întrebarea dacă globalizarea economică și deznaționalizarea politicii care rezultă de aici nu fac cumva ca această concentrare asupra statului național să fie anacronică. Feministele de toate convingerile sunt chemate astăzi să lupte cu noile realități ale dispersiei activităților economice globale și cu declinul suveranității și exclusivității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
23 august 1939, a avut consecințe tragice pentru populația românească din Basarabia, Bucovina de Nord, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Anexarea la U.R.S.S., la 28 iunie 1940, a acestor provincii românești a fost urmată de măsuri represive și de deznaționalizarea românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist, deportări în masă și trimiteri la muncă forțată în Siberia și Kazahstan, în anii 1940 1950, a zeci de mii de persoane, de unde, unele, nu s-au întors nici până astăzi. Deportarea din
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
000 de persoane de origine română. În locul lor au fost aduși în Basarabia, 13.000 de ofițeri N.K.V.D. și de armată, învățători din Ucraina, Rusia, Belarus, care au predat limba rusă obligatorie timp de un an. Acesta a fost începutul deznaționalizării provinciilor românești ocupate. Unele surse indică faptul că, între anii 1948 1960, 196.000 de basarabeni au fost recrutați și trimiși la muncă pe șantierele sovietice. Operațiunea “Desțelenirea” Trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului au fost demarate de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
publicației independente a comunității române „Plai românesc” din regiunea Cernăuți, Dumitru Mintencu, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Ion Voronca, președintele Societății ecologice și gospodărești „Stejarul” din Cernăuți. Un documentar „Școala românească din Ucraina - sub presiunea permanentă a deznaționalizării” de Ștefan Broască, „Limba română la grele încercări”, articol semnat de Ion Bejenaru „Batem în ai noștri ca să tremure de frică străinii” - un drept la replică de Vlad Cătineanu; alt documentar de Vasile Pripor: „Românii nordbucovineni în alegerile din 31
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Neamul românesc speră... În scurgerea anilor vitregi, unul după altul, vecini mai numeroși, mai puternici dar și mai hrăpăreți au zmuls din trupul patriei române provincii bogate și frumoase, au înstrăinat pe fii de mamă, au încercat prin toate mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie realitate. Fă ca lungile jertfe și crâncenele suferințe ale părinților noștri să 14 studiu introductiv 16. Constantin Bacalbașa, „Pentru calomniatori“, Steagul, an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Basarabiei, Bucovinei și Herței, Serviciul Jandarmeriei a emis un nou set de instrucțiuni informative, cu referire la problemele existente în teritoriul reocupat. Un studiu efectuat în aceste zone a scos la iveală faptul că sovieticii au impus o politică de deznaționalizare și de înrădăcinare a perceptelor comuniste. Din această cauză, chiar dacă numai după un singur an de ocupație, în Basarabia și Bucovina „urmele comuniste sunt foarte puternice, iar agenții comuniști mișună”, astfel încât concluzia studiului - „atâta vreme cât nu vor fi stârpiți, nu va
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
latinitatea, prin Școala Ardeleană, construindu-se, astfel, modelul identitar modern al românilor, răspândit după aceea, tot de către ardeleni, și peste Carpați. Pe urmă, Transilvania va fi spațiul ideal al luptei naționale, aducând În fața tuturor românilor modelul exemplar al rezistenței În fața deznaționalizării și al mișcării pentru emancipare. În general, Transilvania este Învestită cu rolul de „rezervor” simbolic al românității, care alimentează continuu, precum o inimă, energiile națiunii, așa cum a făcut-o prin Dragoș XE "Dragoș" sau Negru-Vodă XE "Negru-Vodă" , Întemeietorii celorlalte două
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
De cele mai multe ori, În aceste cazuri nu era vorba de o tendință deliberată de asimilare În rândurile unei alte etnii. Nici de „renegare” din partea tinerilor români care intrau În relații de rudenie cu o familie maghiară sau germană, nici de „deznaționalizare” din partea familiilor respective, cu toate că ideologii și politicienii epocii, fie ei români sau maghiari, speculau adeseori pe tema „pericolului” sau a „necesității” asimilării. Căsătoriile mixte nu evidențiau decât o Înțelegere modernă a relațiilor matrimoniale și a cerințelor conviețuirii, fundamentată, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În lumina interesului pentru aspectele naționale care animă generația epocii sale, de data aceasta În spirit romantic. Nevoia de explorare a propriei identități naționale, de regăsire și de comuniune cu aceasta, se manifestă prin interesul față de conaționalii rătăciți, expuși pericolelor deznaționalizării Într-o neagră străinătate. Tot În această perioadă și În același spirit, un alt călător maghiar, Gegő Elek, va scrie despre „coloniile maghiare” din Moldova, răspunzând unui apel lansat În acest sens de Academia din Pesta. „Însuflețit de acest puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedere material mulți dintre ei se pot considera mulțumiți, mai ales cei care au o meserie, În schimb, În plan spiritual, ei sunt supuși unui proces continuu de românizare, ceea ce, după Ürmösy, este regretabil și revoltător. Factorii care duc la deznaționalizare, analizați, de asemenea, În mod special, În capitolul IX, sunt numeroși și diverși. Unul constă În imposibilitatea practicării religiei lor, datorită numărului redus de preoți maghiari: Oamenii simpli au nevoie de preot și nu Își fac probleme dacă acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]