411 matches
-
să suporte singurătatea și depărtarea de țara de origine, precum și să-și structureze grupul. Însă, fără crearea unor rețele de comunicare și de solidaritate puternice și influente, așa cum sunt cele Întemeiate de evreii americani aflați În poziții foarte influente, populațiile dezrădăcinate Își pierd, rapid și ineluctabil, identitatea și mai ales competențele lingvistice, sub presiunea noului context cultural, care generează riscuri de creolizare a limbilor aflate În diaspora. Această solidaritate se extinde, În plan politic, până la instanțele internaționale, iar În ceea ce privește mediile evreiești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se reproșează În același timp că sunt prea comunitari și prea individualiști (sau, dacă ne putem exprima astfel, că sunt rău comunitari și rău individualiști), prea „tribali” și prea dezafiliați, prea Înrădăcinați (Într-o identitate colectivă de origine) și prea dezrădăcinați. Mai general: că au prea multă identitate colectivă și că aceasta le lipsește cu desăvârșire. Mai trebuie, de asemenea, să arătăm că acestor două dimensiuni (paleorasistă și neorasistă) li se adaugă, În mediile intelectuale, precum și În numeroase studii savante (care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
vă e dor de țara din care veniți, aici veți găsi În fiecare zi și mai multe motive să vă fie dor; dar dacă reușiți s-o uitați și noul loc Începe să vă placă, o să fiți trimiși Înapoi, unde, dezrădăcinați Încă o dată, o veți lua de la capăt cu un nou exil” (Blanchot, 1989, pp. 94-95). Din motive de comoditate, vom face distincție Între situația și condiția străinului. Situația pornește de la ordinea juridică: străinul este În regulă În ceea ce privește legile țării care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
află un turn crenelat, flancat în stânga și dreapta de câte un contrafort, toate roșii. În dreapta, în câmp de azur, se află trei flori de narcisă, de argint, așezate în bandă. În stânga, în câmp de argint, se află un brad natural, dezrădăcinat. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Turnul face trimitere la numele comunei. Florile de narcisă simbolizează frumusețile florei locale. Bradul simbolizează bogăția în păduri a zonei. Coroana murală cu un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în formă de furcă. În prima partiție, pe fond roșu, se află un strugure, cu o crenguță și două frunze, de aur. În câmpul din dreapta, pe fond argintiu, se află un arbore dezrădăcinat, în culoare naturală. În câmpul din stânga, pe fond albastru, se află o cetate de argint, cu trei turnuri inegale, așezate pe patru dealuri, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173947_a_175276]
-
Replică descendentului lui Hipocrate m-a paralizat: "România? Nu vreau să mai aud nimic despre țara asta!" Bineînțeles, insul confundă țară cu politicienii săi. Așa că l-am lăsat în plată Domnului, să dialogheze cu sticlă de whisky. Omul era un dezrădăcinat care habar n-avea că - în istoria umanității - si arborii mărșăluiseră pe glob, în pofida rădăcinilor, mișcătoare. Pe vremea aceea nici gînd să fi știut că mileniul care urma să vină va debuta printr-o criză a transhumantei, cvasiuniversală, developînd atît
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
dorește să-i fi spus toate acestea lui Redbone, dar nu se poate convinge nici pe sine Însuși. De ce Îl tulbură Într-atît viziunea „Patriei“ amenințate a lui Redbone? Crede, sau a crezut că crede, că omenirea trăiește Într-o stare dezrădăcinată, dezpămîntenită, globală, nomadică, de permanent exil după ce a schimbat ideea teritorială de „patrie“ cu libertatea de a trăi pașnic niciunde. În ciberspațiu, sau În hiperspațiu. Dar Redbone a reușit să facă o ciobitură mare În sentimentul său, recent dobîndit, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îngerii, chiar fără să cred În ei, și să trasez cercul potrivit, aș avea pace. Poate. Crede că există un secret și te vei simți inițiat. Nu costă nimic. Să creezi o speranță imensă care nu va putea fi niciodată dezrădăcinată pentru că rădăcina nu există. Strămoșii care nu există nu vor veni niciodată să spună că ai trădat. O religie pe care o poți păstra trădând-o la nesfârșit. Precum Andreae: să creezi din joacă cea mai mare revelație a istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
împrejurările aceste, un spirit și o structură sufletească diferite de ale generațiilor care s-au succedat înainte și după noi? De bună seamă că nu. Totuși, în ce mă privește, pot afirma că toată viața mea m-am simțit un dezrădăcinat și un inadaptabil. Și nu cred că mă înșel, dar am impresia că mulți dintre prietenii mei din epoca pe care am evocat-o au prezintat, și unii prezintă încă, aceeași psihologie și aceeași dispoziție morală. Mulți chiar, între care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
intervievați se regăsesc în personaje ale recentei cărți a scriitorului Dan Lungu. Sunt până la urmă oameni simpli, cu origini țărănești, formând o primă generație, care a părăsit satele natale și a văzut în oraș posibilitatea unui trai decent. O generație dezrădăcinată, ce a rămas cu nostalgia satului, un spațiu aproape idilic, asociat cu vârsta frumoasă a copilăriei. Numai că bunăstarea, promisă de partid muncitorilor, care trebuia să facă uitată viața simplă de la țară, a fost una dintre cele mai insațioase minciuni
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la o societate căreia eu nu mai aparțineam. Pe la Crăciun ninsese mult și vremea se făcuse aspră. Munții se acoperiseră cu zăpadă și umerii lor se profilau pe fundalul orizontului cenușiu. Acest spațiu imaculat începea să mă intimideze. Mă simțeam dezrădăcinat, nefiind parcă câtuși de puțin capabil să mă mobilizeze. Simțeam nevoia să revin măcar de Crăciun în țară, acasă la ai mei. Mă gândeam să demisionez chiar, țara îmi lipsea mult, dar asta ar fi însemnat încă o ratare. Crăciunul
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
pe care l-ai cunoscut la nunta mea? Ți-l mai aduci aminte? Ah, da, ești însurat. Și e și ea aici cu tine? Normal. Joacă în filme. Poate că ai văzut-o în Les Orphelines. E un film despre dezrădăcinați. Nu, nu prea mă uit la filme. Dar nu mă miră să aflu că e actriță. E foarte frumoasă, știi asta. Cum îți merge? O iubesc, i-am spus. De parcă ăsta era un răspuns! Dar nu mă puteți învinui pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
arcadele podului. Peste jarul Încă mocnind fumegau niște crengi, iar În aer plutea un miros de cenușă. Probabil niște imigranți fără casă. Vagabonzi, clandestini. Mulți se temeau de ei, dar Zero hotărâse cu gentilețe să-i recunoască În acele fantasme dezrădăcinate și singuratice pe frații săi. Odată, unul Îl jefuise, dar el nu-l denunțase, nu-și lăsa Înfrânte atât de ușor propriile convingeri. Sus, pe Ponte Garibaldi, trecu un automobil, farurile fulgerau printre zăbrelele parapetelor. Pe malul stâng al Tibrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
săi • Philippe Ariès, Georges Duby, Istoria vieții private, vol. 10, traducere de Constanța Tănăsescu, București, Editura Meridiane, 1997, p. 137. • Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, București, Editura Humanitas, 1996, p. 181. își oferea, astfel, posibilitatea de a se prezenta ca dezrădăcinat și revoluționar, ca exilat de profesie și conștiință negativă a epocii sale. Disertația inaugurală care îi aducea tânărului Marx titlul de Privat-Docent purta în exergă un citat din Eschil: „Într-un cuvânt, urăsc toți zeii“102. Aceștia reprezentau, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care Cioran o deplânge, dar de care, finalmente, se agață. Nu întâmplător, se simte congener evreilor, pe care îi admiră și pentru umorul lor. „Există doar două popoare care au un umor profund, semnificativ, fascinant: evreii și țiganii. Două popoare dezrădăcinate, rătăcitoare. Asta aruncă o lumină asupra esenței umorului” (III, 24). El însuși dezrădăcinat și rătăcitor, în absența ființei pe care o caută cu disperare, Cioran se salvează prin umor, căruia îi explorează nu doar fața nihilistă, ci și reversul recuperator
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
simte congener evreilor, pe care îi admiră și pentru umorul lor. „Există doar două popoare care au un umor profund, semnificativ, fascinant: evreii și țiganii. Două popoare dezrădăcinate, rătăcitoare. Asta aruncă o lumină asupra esenței umorului” (III, 24). El însuși dezrădăcinat și rătăcitor, în absența ființei pe care o caută cu disperare, Cioran se salvează prin umor, căruia îi explorează nu doar fața nihilistă, ci și reversul recuperator. Umorul? O cale de resurecție în inima scepticismului. Comedia furieitc "Comedia furiei" Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
angoasă, el creează eroi care sunt, în felul lor, eterni străini, mereu sfâșiați între excludere și includere; Gregor Samsa din Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de dragostea femeii, fără să poată renunța la vechile lui legături și să lege altele noi, cu o țară pentru el derutantă, dură sub soarele sicilian, cu moravuri străine și o limbă de neînțeles. Și unul și celălalt sunt niște dezrădăcinați, niște exilați fără speranță, care trăiesc pentru totdeauna departe. Kafka sau oaspetele care nu se simte bine Ospitalitatea poate uneori să genereze constrângeri și apăsări. Dispoziția cea mai prietenoasă față de oaspete creează, în ciuda fericirii de a primi un oaspete, o
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
occident hiperbolic) sau de hotelul din romanul american care constituie paradigma sa, cele două edificii vor fi nefaste, sau în cel mai bun caz indiferente, dar în orice caz fatale celui care imploră. În ambele cazuri, un personaj în exil, dezrădăcinat, pradă rătăcirii, va căuta, într-un spațiu ostil, să răstoarne, fără succes relația hospes/hostis recurgând ca un actor priceput la numeroase stratageme, minciuni și seducții. Nu este ușor să devii oaspete într-o țară nouă. "Lumea nouă" este un
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
George Bălan Între Orient și Occident, Luce Irigaray Însemnări pentru un tratat de cocotologie, Miguel de Unamuno Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile morții, Lev Șestov Scrisoare despre Insule, Costache Olăreanu Semnele Timpului, Thomas Carlyle Suferința ca identitate, Esther Benbassa Teoria rîsului, Henri Bergson Unduire
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care erau nevoiți să-l poarte cu Ei, cu oamenii sistemului. O lume a marginalilor și neacomodanților. În motivația juriului se spune că premiul a fost acordat pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”. O dezrădăcinată care nu se poate despărți În liniște (eterna liniște care ni se propune și astăzi!), care nu poate uita ce i-a fost dat să trăiască aici. Ca mulți alții În situația sa, chiar dacă unii și-au făcut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
erau nevoiți să-l poarte cu Ei, cu oamenii sistemului. O lume a marginalilor și neacomodanților. În motivația juriului se spune că premiul a fost acordat pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”. O dezrădăcinată care nu se poate despărți În liniște (eterna liniște care ni se propune și astăzi!), care nu poate uita ce i-a fost dat să trăiască aici. Ca mulți alții În situația sa, chiar dacă unii și-au făcut situații de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Dar nu prea văd de ce-am trece la corturi și nu la hoteluri demontabile, care țin totuși de nobilul nostru meșteșug. Dacă stau să mă gândesc, nomazii își urmează cirezile răsfirându-se în căutarea pășunilor, pe câta vreme umanitatea dezrădăcinată tinde tocmai să se aglomereze în megalopolisuri devenite oaze de salarizare și eficiență locativă. Ne-am emancipat binișor de natura la care Mongolia modernă se întoarce. Agregarea galopantă e la ordinea zilei, așa că modelul de locuire ar fi mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reabilita victimele și de a atribui unei instanțe imanente puterea de a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
culegeri de nuvele: Om de bună voie (1987), Jur pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]