403 matches
-
sugerat decât printr-o versiune expresivă a lumii răsturnate. Astfel, spațiul privat și cel public erau inversate, iar o afacere intimă devenea o problemă publică: goliciunea, acceptabilă În intimitatea casei, era acum expusă În fața tuturor - or, aceasta se asocia cu dezumanizarea, fie prin regresia În animalic, fie prin excluderea din rândul comunității sociale (D. Regnier-Bohler, 1995, pp. 78-88). Bărbatul tras de femeie era pus Într-o situație nu doar de negare a rolului social de conducător al familiei, ci și a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un studiu frecvent citat, Natalie Zemon Davis radiografiază procesul de escaladare a violenței sub pecetea așa-numitelor „rituri ale violenței”. În Franța secolului al XVI-lea, conflictele religioase au generat numeroase asemenea rituri al căror scop era purificarea comunității prin dezumanizarea, batjocorirea, lovirea bestială sau uciderea oponenților. Altfel spus, anumiți membri ai colectivității erau ipostaziați ca factori de poluare (religioasă și morală), iar curățirea de păcat se făcea prin sancționarea acestora. Riturile erau declanșate fie de un zvon (pe fondul unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
consistență, scrisă însă tot cu nervii la pândă, Evadarea imposibilă, cea de a doua poveste adevărată de gulag românesc, este nu mai puțin impresionantă ca mărturie umană. În fond, țâșnită din același univers al suferinței absurde, într-o lume a dezumanizării și contrafacerii, lumea megaminciunii comuniste a secolului al XX-lea. SCRIERI: Păpușile harnice, București, 1972; Păpușile harnice în grădină, București, 1975; Evadarea tăcută, București, 1992; Evadarea imposibilă, București, 1993; O poveste cu un tată, o mamă și trei fetițe, București
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
rezistat gîndirii combinației, așa cum e montanismul, acest ascetism care mortifică trupul pentru a lăsa loc darurilor miraculoase ale spiritului. Monoteismul este un intelectualism, și ca atare, un antiumanism virtual. Există ceva în el care nu tolerează decît perfecțiunea. Împinge la dezumanizare. Ceva ce îl înfățișează drept sec, colțuros, viril. Terorizant, inhibant. Opresiv. Îi lipsește respirația, avîntul. Dualismul absolut dă naștere religiilor tragice care îl confruntă pe păcătos direct cu Dumnezeu și infinitul cu finitul, fără recurs, fără întoarcere, fără menajamente. Termenul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
eforturile (Roger Gall), fapt care ar putea contribui și la o sărăcire a Învățământului de elementele legate de emotivitate și de personalitate. Adăugând la acestea și pericolul standardizării activităților de Învățare, se estimează chiar un efect de depersonalizare și de dezumanizare pe care l-ar Încerca procesul de Învățământ conceput și organizat după cerințele instruirii programate. Ca un contraargument la aceste afirmații, se invocă Însă faptul că programa pentru mașina de Învățat este tot atât de personală ca și o carte, ca și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de tastatura și monitorul calculatorului, nu este mai puțin adevărat că În același timp contribuie la izolarea acestuia de colegii și de profesorii săi. Această diminuare a relațiilor umane și sociale riscă să genereze efecte de Înstrăinare, să ducă la dezumanizarea procesului de Învățământ; - În plus, IAC nu se potrivește tuturor tipurilor de elevi, tuturor stilurilor cognitive; de asemenea, se pare că elevi de vârste diferite profită În mod diferit de avantajele oferite de IAC. e) IAC și profesorultc "e) IAC
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nesiguranța personală, migrația se transferă în amenințări pentru ordinea socială națională și globală. Deficitul de ecologie: mediul natural al lumii se deteriorează rapid în funcție de creșterea economiei naționale și globale. Cel mai mare pericol pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea acelora pe care valul ei îi înghite pur și simplu. Reducerea numărului locurilor de muncă în țările în curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivității muncii. Adâncirea decalajelor economice: în prezent, 258 de persoane dețin o
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
grecească martys, a fost Camus; dacă mărturia celui care a scris La peste, L’étranger, La chute, Caligula, L’homme révolté, Réflexions sur la guillotine, dacă mărturia celui care a scris cronicile algeriene și nenumăratele articole împotriva minciunii, teroarei și dezumanizării din toate taberele este o mânturie măruntă, aș vrea să știu care altă mărturie (afară de una, mai târzie) o întrece pe a lui? Suntem o generație de intelectuali, exact contemporană cu acest mare proces al veacului, și știm: despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sau nu simți nevoia de a Înlătura răul, nu poți face binele.) „Înainte de a dărâma ceva, trebuie să fii sigur că vei putea clădi ceva mai bun.” (Plutarh) Boala lungă moarte aduce. (Complacerea În a face rău duce, treptat, la dezumanizare.) Cine-mparte parte-și face. Cine deține puterea rar nu abuzează de ea.) E mai ușor să dai sfaturi decât să le urmezi. (Probabil pentru că ne este mai ușor să fim exigenți cu alții decât cu noi Înșine. Sunt și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trupele SS, ce a îndurat din pricina acestora o traumă pe care n-a depășit-o pe deplin niciodată. Când văd în jurul meu tineri ce pierd vechile valori populare și absorb noile modele impuse de capitalism, riscând astfel o formă de dezumanizare, o formă de atroce afazie, o absență brutală a capacităților critice, o pasivitate subversivă, îmi amintesc că acestea erau tocmai formele tipice trupelor SS; și văd astfel întinzându-se peste orașele noastre umbra oribilă a zvasticii. Desigur, viziunea mea este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acești ultimi ani. Lucruri oribile ca masacrele de la Milano 2, Brescia, Bologna nu se întâmplaseră niciodată în douăzeci de ani. Când a avut loc „delictul Matteotti”1 au existat desigur victime de ambele părți, dar abuzul de putere, violența, răutatea, dezumanizarea, răceala glacială a delictelor comise începând cu 12 decembrie 1969 nu se mai văzuseră în Italia. Iată de ce se manifestă o ură mai mare, un scandal mai mare, o capacitate mai mică de a ierta... Doar că această ură se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aplicate de secte față de cei cu care vin în contact, autorul folosește chiar expresia de „atentat al sectelor la adresa statului”. Sectele sunt simptome ale totalitarismului manifestate în societatea democratică, susține Fillaire, ele nu servesc bunăstarea, banii, interesul privat, justiția, ci dezumanizarea colectivă, manipularea mentală, urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul sunt inerente prin definiție sectelor care operează clasificări ale oamenilor în: categoria celor superiori, adică membrii lor, categoria adversarilor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
selecție de Aforisme de Lucian Blaga. Inedite par a fi eseul Existențialism - umanism, semnat de Virgil Ierunca și consacrat cărții lui J.-P. Sartre L’existentialisme est un umanisme, monoactul cu antract Artistul și moartea de Emil Ivănescu și eseul Dezumanizarea poeziei. Observații asupra meritelor și neajunsurilor poeziei contemporane de Petru Comarnescu. Traducerile din limba română sunt realizate în principal din poezie: două sonete de Eminescu (Afară-i toamnă... și Trecut-au anii...) sunt transpuse în germană de Lucian Blaga, în
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
cu mijloace din expresionism. Concesiile făcute gustului comun sunt mai mari în actul Haidem la teatru, pe care nu îl salvează nici ritmul alert, nici câteva replici spirituale. Prin Cameleonii, M. încearcă să revină la comedia de moravuri, atacând oportunismul, dezumanizarea, fuga după un câștig fie și derizoriu. Unele scene sunt grotești, precum aceea în care o familie înscenează un accident feroviar, pentru ca CFR-ul să preia cheltuielile de înmormântare ale fiului „fără căpătâi”. În ansamblu, se constată un deficit de
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
Indiei, București, 1993; Leszek Kolakovski, Religia, București, 1993; Jaques Duquesne, Isus, București, 1995; José Ortega y Gasset, Spania nevertebrată, București, 1997, Tema vremii noastre, București, 1997, Ce este filosofia? Ce este cunoașterea?, București, 1999, Câteva lecții de metafizică, București, 1999, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, București, 2000, Omul și mulțimea, București, 2001, Studii despre iubire, București, 2001, Europa și ideea de națiune și alte eseuri despre unele probleme ale omului contemporan, București, 2002; Clive Staples Lewis, Despre minuni. Cele
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
deosebite, dar și antagonice, afirmă că ele se ivesc nu simultan, ci succesiv, că „civilizația e bătrânețea unei culturi”, ba chiar „moartea” culturii; anatemizează Occidentul și simbolul acestuia, „orașul mondial”, care ar fi un tărâm al degradării umane, al totalei dezumanizări, prin „materialismul desfrânat și toate «ismele» eticii și esteticii, până la internaționalismul incolor”, „un nou Turn al lui Babel”; deplânge „europenizarea” Rusiei de către Petru cel Mare (precursor prin aceasta al lui Lenin) și a Principatelor Române prin acțiunea luministă a lui
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
sau Nostalgia perfecțiunii, Cel care intră pe ușă ș.a., ilustrează un teatru demonstrativ, cu ambiții de eseu filosofico-moral-politic, care, dacă nu atinge convingător miezul marilor chestiuni existențiale, dezvoltă o satiră, plauzibilă scenic, la adresa răului moral, a josniciei, a marasmului și dezumanizării. Piesele de reconstituire istorică - Elegie pentru capul prinților, Elegie pentru Cetatea Soarelui (republicată ulterior, cu modificări, sub titlul Biruința înfrângerii ), Elegie pentru Voievodul cu stea în frunte - ilustrează corect, dar modest estetic, genul în care se încadrează; dotate cu mesaj
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
Litman, în revista „Răspântia” și reprodus ulterior în volumul Poezii (1978). Aici versul se desprinde de orice convenție lirică, emoția crește progresiv, pe măsură ce simplitatea câștigă în adâncime, devenind o formidabilă armă într-un război fără egal: cel al umanității cu dezumanizarea. Poetul îmbracă halucinant veșmântul profetului pentru a lăsa viitorului cel mai percutant rechizitoriu din câte se pot imagina la adresa urii de rasă: „Un jour viendra, c’est sûr, de la soif apaisée/ nous serons au-delà du souvenir, la mort/ aura parachevé
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
emoția.” Critica structuralistă (care se îndepărtează de creație în dauna esteticului), tematică, existențialistă, sociologică, psihocritica nu sunt respinse în principiu, dacă se grefează pe și sunt acceptate de corpul operei, fără a o văduvi de calitatea estetică. Alarmat de riscul dezumanizării, conținut în metodele „formalizante” dirijate spre aspectele transindividuale ale creației, G. optează pentru eficacitatea unei „critici imanente”, apărându-i virtuțile impresioniste de desconsiderările la care o supun metodele pozitiviste. Opera, ca produs al individualității, solicită criticului identificarea cu creatorul ei
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
de propaganda lozincardă a Partidului, apoi i-a servit pe cei care o impuneau în literatură, răspunzând prin scrierile sale mai tuturor comandamentelor politice ale momentului. Primul său roman, Ochiu-dracului (1956), dezbătea o temă frecventă în literatura română, aceea a dezumanizării prin setea de avere, dar ajungea, în final, la o demascare rudimentară a chiaburului, considerat personaj odios. După o relativă distanțare de „comanda socială” prin evocarea atmosferei și a peisajului pitoresc al Dobrogei, cu valorificarea unor legende de factură orientală
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
Dumitru Micu, „maree ale unei conștiințe răvășite, intermitent de-a dreptul traumatizate. În reflecții și interogații pe cele mai diverse teme, eterne și seculare, de la geneza cosmosului la moartea universală, de la specificitatea, derutantă, a naturii umane la măștile disimulative ale dezumanizării, de la Dumnezeu și Iisus la absurdul istoriei contemporane, discursul poetic transmite mișcări și atitudini sufletești [...] reductibile, în ultimă analiză, la adorația omenescului autentic și respingerea numeroaselor forme de pervertire a eului”. În proza din Drumul, simbolul Golgotei (1997) și Singurătatea
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Heinrich cel Verde, I-III, pref. H. Müller, București, 1970 (în colaborare cu Dragoș Vacariuc); Anghelos S. Vlahos, Stăpânul meu Alcibiade, cuvânt înainte Polixenia Karambi, București, 1970 (în colaborare cu Antița Augustopol-Jucan). Repere bibliografice: C. Baciu, Un tablou zguduitor al dezumanizării burgheze, „Scânteia tineretului”, 1956, 2 375; Radu Popescu, „Familia Calaff”, CNT, 1956, 49; Boris Buzilă, „Familia Calaff”, RMB, 1956, 21 decembrie; Georgeta Horodincă, Familia Calaff și cronicarul ei, VR, 1957, 1; C. Voita, Stendhal 1957, GL, 1957, 10; Vera Călin
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
un model epistemic prin care se deschide accesul la înțelegerea echilibrului și al ordinii intelectuale, ca valoare a omului. Starea de alienație mintală capătă o imagine relativizantă. Ea apare ca o „situație-limită” a umanului și nu ca o stare de dezumanizare. Nebunul încetează de a mai fi o „ființă opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință”. Cabanis, referindu-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge trei grupe de raporturi între acesta și societate: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Macdonald a abordat problemele structurii curriculare centrate pe discipline și a recomandat să se acorde o atenție maximă „demnității persoanei”. După el: ...nu ar exista nici o rațiune pentru a crede că reformularea conținuturilor ca atare, în școli, ar putea obstacula dezumanizarea și depersonalizarea oamenilor care trăiesc într-o societate tehnologică, precum cea americană. ș...ț Nu există motive pentru a susține că structura disciplinară ar putea, prin vreo magie organizațională, să reducă amenințarea holocaustului nuclear, să dărâme justiția și egalitatea tuturor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]