193 matches
-
de a acoperi nările omului, în așa fel încât să nu-și audă propriul fornăit de alarmă. Dar pentru cei obișnuiți să fie deranjați, adică siliți să ridice grabnic tabăra, chestiunea obiceiului se pune invers: cum ar putea fi ei dezvățați de neîncredere, care e anticiparea habituală a eșecului unei legături? Căci neîncrederea în semeni, ca orice obicei, se dobândește prin experiență, dar odată dobândită poate deveni rezistentă la fluctuațiile fapticului - un dur sediment sufletesc rezidual. Chestiunea, evident, se complică odată cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
luni de tinerețe. Pe Marieta n-o mai întâmpinase, ca de obicei, cu-al lui " Ce faci, fă?" pipăitor; mâinile-i trebuie să fi fost prea obosite pentru a o mai saluta ca altădată. "Numai de nu l-ar fi dezvățat de haimanalâcul lor ăia pe-acolo, pe la pârnaie", se umplu de tonalități grave glasul firav al unei dezamăgiri din sinea junei. Una din mâinile multașteptate de fată se scufundă în buzunarul blugilor soioși și, după o căutare prelungită dinadins, extrase
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
1812 (n. tr.). * Binecunoscutul concept Weltraumpolitik (n. tr.). * Ție îți va aparține, o popor roman, faptul de a guverna popoare. Misiunea ta va fi aceea de a impune artele păcii, de a alina soarta celor oprimați și de a-i dezvăța pe cei orgolioși arta războiului. * Wilhelm al II-lea (n. tr.). * 1918 (n. tr.). ** Rinul de Jos (n. tr.). *** Este vorba despre Otto von Bismarck (n. tr.). ----------------------------------------------------------------------- CHARLES J. VOPICKA Secretele Balcanilor 2 1 KARL MAX, Prinț LICHNOWSKY Misiunea mea
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
preotul m-a trimis la Pompele funebre. * Unii cu foloasele, alții cu ponoasele. * Unii nu răspund nici pentru propriile păcate; alții trag și pentru păcatele altora. * Oricât te-ai ascunde, moartea tot te găsește. * Școala te învață, dar te și dezvață. * În școală intri fără să știi nimic și ieși fără să știi totul. * Adese, cei din jurul meu mă fac să mă simt singur. * Relațiile mele cu lumea sunt clare: eu sunt conștient de existența ei; ea nu știe că eu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
școală a tăcerii. Trupul ți-era prea solicitat ca să te mai cheltuiești în vorbe. Se putea întâmpla ca douăzeci-treizeci de oameni să tacă ore în șir. Uneori, privindu-i, mă gândeam că asist la o scenă în care oamenii se dezvață să mai vorbească: că vor fi uitat toate cuvintele când or să termine cu munca asta pe spetite. Ceea ce face omul nu trebuie dublat prin cuvânt. Cuvintele rețin mișcarea mâinii, ele sunt de-a dreptul stânjenitoare pentru trup - o știam
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fără oprire. Iar peste câteva zile, chemat la interogatoriu, stai și te miri că „ziua iscoadei vizibile“ nu e pomenită defel, ci se discută numai de zilele „între“, când iscoada nu s-a prezentat în carne și oase. Ca să te dezveți să mai crezi în ceea ce vezi! Cum însă urmăritorul reușește să observe totul nu doar fiind prezent în carne și oase, ci și dinlăuntrul lucrurilor celor mai intime, cel urmărit - orice-ar face și învârti cu sine și cu obiectele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
noapte. Sunt fericit. 26 martie 2002 Observația amară a rusului promotor al "occidentalismului", Aleksandr Herzen, la sfârșitul "memoriilor" sale: "După ce am rătăcit printre străini, observându-i de aproape, am încetat să caut în ei pe ai mei și m-am dezvățat nu de străini, ci de legăturile intime cu aceștia". Aproape toți moderniștii-occidentaliști pe care i-a dat spațiul oriental ortodox au acest ton amar la sfârșitul vieții: oameni care au încheiat conturile cu Occidentul, pe care îl cunosc, îl detestă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
apoi, imediat după incidentul cu ouăle, soseau sărbătorile de iarnă: fiecare om avea nevoie ba de mirodenii, ba de-o bucată de carne macră... La astfel de zile timpul e scurt, cozile în alimentara sînt mari, anumite persoane s-au dezvățat să stea la coadă, și-atunci de ce să tratăm o acțiune criminală ca atare, cînd ea poate fi convertită în exces de zel, depus la realizarea planului de vînzare?!... Graur și-a scos mîinile din buzunare, se sprijină de balustrada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
convinsă că Occidentul a pierdut partida și comunismul va domni peste toată lumea cel puțin cât capitalismul și burghezia. Ei sunt cei mai puternici. [...] Anul ăsta casa a avut un suflet. Să fie oare cântecul de lebădă? Mouette, trebuie să ne dezvățăm să ne mai atașăm de lucruri, așa cum vor să ne dezvețe de dragostea excesivă în familie. A trebuit, draga mea, ca în pragul tragic al bătrâneții mele să învăț să silabisesc ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toată lumea cel puțin cât capitalismul și burghezia. Ei sunt cei mai puternici. [...] Anul ăsta casa a avut un suflet. Să fie oare cântecul de lebădă? Mouette, trebuie să ne dezvățăm să ne mai atașăm de lucruri, așa cum vor să ne dezvețe de dragostea excesivă în familie. A trebuit, draga mea, ca în pragul tragic al bătrâneții mele să învăț să silabisesc ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor mei, să învăț să uit și să silabisesc alfabetul urii, să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să muște obiecte ce-i ajungeau în fața botului său. Nici iapa Mița nu fusese scutită de metodele pedagogice ale lui Costache. Aceasta avea obiceiul de a lovi cu copitele din spate orice vietate care trecea pe la coada sa. Cum a dezvățat-o Costache de acest obicei periculos? După ce o lega la iesle și-i da să mănânce, umplea un sac cu fân bine îndesat pe care îl lega cu o funie de o grindă a grajdului lăsându-l să atârne la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în sacul cu fân, care se ridica și iar o lovea în spate. Manevra aceasta dura până ce Mița, răpusă de oboseală, lăsa în pace sacul și începea să mănânce cu poftă tainul pus în fața botului de către stăpân. Așa i-a dezvățat Costache de năravurile lor dar îi îngrijea cu migală, hrănindu-i bine țesălându-i și periindu-i în fiecare zi, așa cum se deprinsese, pe când își făcea armata. Mergând mai departe pe șosea, Costache trăgea cu ochiul la prăvăliile lui Kisel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mă ajungă din urmă. Nici vorbă! Așa „mergea” ea, cel puțin din când în când, căci nu se putea supraveghea tot timpul. După trei ani de la ieșirea din detenție mai acționa încă asupra ei puterea obișnuinței, nu izbutise să se dezvețe de un exercițiu care îi intrase în sânge și pe care - după cum a explicat ea însăși observându-mi surprinderea -, ca să-și mențină „forma” fizică, îl executa cu tenacitate de câte ori avea prilejul, alergând mai mult pe loc în spațiul strâmt al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se reușește revizuirea funcționării tradiționale a domeniului. Profesioniștii sunt scandalizați deoarece sunt prinși pe picior greșit. Profitând de efectul surprizei, strategia diferențierii totale Îi aduce consumatorului un avantaj major, greu accesibil concurenților deoarece, prinși descoperiți, aceștia vor trebui să se „dezvețe” Înainte de a putea riposta. Firmele Ikea și Benetton sunt exemple elocvente. La Ikea, intrarea pe piața mobilei tip set se poate analiza parcurgând următoarele etape: 1. aprovizionările au la bază contracte pe termen lung, care permit o mare stabilitate a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cărții fără să-i mai urmărim conținutul și, mai devreme sau mai târziu, o abandonăm. Parafrazând o celebră butadă a lui Cesare Pavese, putem spune: „Lavorare stanca” („Munca obosește”). În consecință, putem folosi „tehnica excesului de paradis”. Dacă vrem să dezvățăm pe cineva să facă ceea ce îi place mult, atunci trebuie să-l obligăm să facă acest lucru până la epuizare, dezgustându-l, alungându-i orice poftă pentru „fructul poftit”. Procedeul invers, interdicția „fructului poftit”, este catastrofală. Obligarea leneșului să lenevească la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
supremă: moartea. Inorogul pare a-l fi citit atent pe Seneca, aderând la ideile acestuia, conform cărora moartea este o necesitate care trebuie acceptată cu seninătate. Doar astfel se poate câștiga suprema libertate: Cine a învățat să moară s-a dezvățat să fie sclav: este mai presus de orice putere, este cu siguranță în afara oricărei puteri"82. În Epistolele către Luciulius, aceasta devine, pentru filosoful latin, suprema dovadă de înțelepciune, dovada desăvârșirii spirituale: disprețul față de moarte. Când nici finalul inevitabil nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria Bisericii, literatură (poezii), articole referitoare la evenimente din societatea contemporană (de actualitate, politice) și cu un caracter moralizator. Tot o rubrică constantă era și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stratului social superior de sacerdoți și tarabostesi daci: Observând înclinația lor de a-l asculta în toate și inteligența lor nativă, el i-a inițiat în aproape toată filozofia, căci era maestru priceput în aceasta. El i-a învățat etica, dezvățându-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în fizică, făcându-i să traiască potrivit cu legile naturii, pe care goții [geții] transcriindu-le le păstrează până azi [sec VI e.n.] cu numele de belagines; i-a învățat logica, făcându-i
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]