552 matches
-
unul de celălalt. Primul bust (realizat din bronz de către sculptorul Mihai Vereștiuc) a fost dezvelit în fața școlii generale din comună, din inițiativa Partidului Conservator, la ceremonie fiind prezent chiar liderul Dan Voiculescu. Imediat după sfințirea primului bust, a avut loc dezvelirea unui al doilea bust (realizat din piatră) în fața Primăriei, din inițiativa Partidului Democrat, reprezentat de către deputatul Petrică Movilă. Nouă obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
membru onorific al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, știam de multă vreme că se lupta cu un cancer la gât. Se pare că știa de cumplita boală Încă din anul 2004, când a venit la Montreal pentru a asista la dezvelirea statuii lui Eminescu din Piața României, al cărei creator era. A scăpat de suferință pe 12 decembrie, În anul nefast 2008. Când l-am vizitat la București ultima oară, acum un an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
dirijor asistent. Dar în aprilie, doi ani mai târziu, Joachim și-a pierdut cel mai bun prieten când Brahms a murit în Viena la vârsta de 64 de ani. La Meiningen, în luna decembrie, Joachim a susținut un discurs la dezvelirea unei statui a lui Brahms. În 1899 Joachim a fost invitat să devină președintele noului fondat Club de Muzică din Oxford și Cambridge din Londra. A rămas președintele clubului până la sfârșitul vieții sale. În Berlin, pe 17 august 1903, Joachim
Joseph Joachim () [Corola-website/Science/328421_a_329750]
-
a Banatului, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură, reconstituirea Mitropoliei Banatului, etc. Stăruințele, mereu repetate, ale locuitorilor orașului s-au materializat în valoroase și semnificative acte culturale. În 21 noiembrie 1934, mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în Parcul Central al orașului. În 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru Mocioni, una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
fost inaugurat la data de 18/30 septembrie 1888 în prezența a 10.000 de participanți, printre care și membrii a două delegații de studenți din Bucovina și Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma ""Națiunea română este recunoscătoare"". Cu prilejul dezvelirii monumentului, compozitorul Gavril Muzicescu a compus un marș închinat lui Miron Costin, iar printre cei care au evocat personalitatea marelui cronicar în contextul culturii europene au fost Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia și Vasile Pogor. Cu acest prilej, comitetul de
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
putut materializa, astfel că pentru realizarea statuilor, Kotzebue s-a adresat sculptorului Ion Jalea. Acesta a refuzat însă oferta și l-a recomandat pe tânărul sculptor Iosif Fekete, astfel că la 27 octombrie 1927 comitetul a putut aproba definitiv lucrarea. Dezvelirea monumentului a avut loc la 20 iulie 1935 cu participarea Regelui Carol al II-lea, a numeroși membri din conducerea statului, miniștrii și reprezentați ai autorității aeronautice, atașați militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
în fruntea Societății "Virtutea Militară" a ofițerilor veterani și să conducă „Revista Armatei” și „Revista Artileriei”. După trecerea în rezerva a fost ales senator de Gorj și vicepreședinte al Senatului. În anul 1912 a participat, ca vicepreședinte al Senatului, la dezvelirea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Iași și a publicat în Revista Armatei, al cărui director era, pe 27 mai, un amplu reportaj de la acest eveniment. Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înființarea Brigăzii 17 Artilerie Bârlad la
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
și, în anul 1935, a fost turnată în bronz la Uzinele metalurgice „Malaxa” din București. După ce a fost expusă câteva luni în fața Ateneului Român din București, în iarna anului 1936 a fost adusă la Satu Mare și instalată în Piața Centrală. Dezvelirea statuii a avut loc în 13 decembrie 1936. În urma Dictatului de la Viena din 1940, autoritățile horthyste au decis că statuia este incompatibilă cu orașul Satu Mare. Aflând de acest lucru, câțiva sătmăreni patrioți au demontat statuia și au trimis-o la
Statuia lui Vasile Lucaciu din Satu Mare () [Corola-website/Science/334846_a_336175]
-
János. În perioada ocupației horthyste, zeci de mărinani s-au refugiat în România, în special în București În cinstea eroilor din Marin căzuți în cele două războaie mondiale, în vara anului 1976 a fost ridicat în centrul satului “Monumentul eroilor”. Dezvelirea monumentului a avut loc la data de 25 octombrie 1976, de Ziua Armatei. În anul 1930, Marinul totalizează 913 persoane, dintre care 902 români, un ungur și 10 evrei. Ultimul recensământ, din anul 2002, arată că în Marin sunt 412
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
pe care a promovat-o în Transilvania. În partea din față a piedestalului se află inscripția "Honterus 1498-1549". Una dintre cele mai importante activități ale sale, cea tipografică, este ilustrată de reliefurile de pe părțile laterale ale piedestalului. La festivitatea de dezvelire a statuii au participat Ioan Micu Moldovan, ca reprezentant al Academiei Române, Ilarion Pușcariu și dr.Corneliu Diaconovici din Sibiu, ca reprezentanți ai ASTRA. Au fost prezenți și oaspeți din Germania, printre care medicul Rudolf Virchow. În toamna anului 1916, în
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
prin 1919 presa brașoveană începuse o susținută campanie de colectare de fonduri pentru ridicarea unui bust al scriitorului. Se creează un comitet de inițiativă și bustul este comandat sculptorului ardelean Corneliu Medrea. În 1929 Ministerul Artelor aviza organizarea solemnității de dezvelire a bustului, la care participă Virgiliu Ștefan Iosif, poetul Ion Minulescu, autorul bustului precum și mulți brașoveni. Bustul poetului este așezat pe un soclu de trahit de Deva. Pe soclu este montat un basorelief cu trei planuri: la stânga bunica cu fusul
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
pe un soclu de trahit de Deva. Pe soclu este montat un basorelief cu trei planuri: la stânga bunica cu fusul, în centru muza inspiratoare Euterpe, iar la dreapta un tablou ce simbolizează eroismul trupelor române în Bătălia de la Mărășești. Ideea dezvelirii unui bust al lui Cincinat Pavelescu la Brașov a apărut chiar a doua zi după înmormântarea poetului, în 1934, din inițiativa unor magistrați, foști colegi ai săi, a presei și a numeroșilor săi admiratori. Pentru realizarea bustului s-au constituit
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
realizarea bustului s-au constituit comitete de inițiativă și au fost organizate colecte publice. Bustul, turnat în bronz, este opera sculptorului Gheorghe Popa. S-a stabilit ca acesta să fie așezat în apropierea celui al lui Ștefan Octavian Iosif. Solemnitatea dezvelirii bustului a fost amânată de mai multe ori, pentru ca până la urmă aceasta să aibă loc la 5iulie 1935. În Piața Unirii din Brașov se află un important monument al eroilor din Primul Război Mondial, dezvelit în 1939 de către "Reuniunea Femeilor
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
adecvată în cursul tratativelor de la Conferința de Pace de la Paris din 1919. La 30 august 1920, prim-ministrul român Alexandru Vaida-Voevod a semnat acordul prin care s-a realizat emanciparea deplină a evreilor din România. În 1924, participând la ceremonia dezvelirii Monumentului Unirii la Cernăuți, dr. Ebner a declarat următoarele: Spre deosebire de politica tradițională a Austro-Ungariei, care-i trecea pe evreii bucovineni, în marea lor majoritate, la categoria "austrieci" sau "germani" la recensămintele de populație, în România de după emancipare ei se puteau
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
La picioarele monumentului, printre zecile de coroane, se afla și una a regimentului vasluian Racova, pe care scria: ""urmașii celor nouă și cu sergentul zece"". Din partea contemporanilor marelui scriitor, a vorbit scriitorul și omul politic Nicolae Gane (1838-1916). La vremea dezvelirii statuii, criticii considerau statuia nu prea reușită, părându-li-se că chipul și înfățișarea lui Vasile Alecsandri nu prea semănau cu cele naturale. Criticul de artă George Oprescu (1881-1969) descrie sculptura astfel: "„Alecsandri, la Iași, ne este arătat în picioare
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el urmând să moară la 20 iulie 1927. După inaugurarea acestui monument, delegația regală a participat la ora 11,30 la dezvelirea Statuii Cavaleristului în atac. La inaugurarea monumentului, au existat și opinii care l-au considerat o lucrare nereușită. Cităm din presa vremii: "„... o lucrare culinară de frișcă. Se cunoaște mâna unei femei. Reprezintă grupul celor cinci dosuri...”" În anul 1947
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
Și dacă..." În luna aprilie, poemul "Luceafărul", în românește, vede lumina tiparului în Almanahul societății studențești "România jună" din Viena. Pe 4 iunie, "Timpul" anunță plecarea la Iași a lui Eminescu, pentru a asista în calitate de corespondent al ziarului la serbarea dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. Își regăsește vechii prieteni, I. Creangă și Miron Pompiliu. Cu această ocazie citește junimiștilor din Iași, strânși în casa lui Iacob Negruzzi, poezia "Doină". Pe 1 iulie se tipărește în "Convorbiri literare" poezia "Doină". În
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
contribuția soției și fiicei scriitorului. Casa, identică cu aceea care a aparținut familiei Rebreanu, s-a ridicat la marginea dinspre Năsăud a satului Prislop și a fost inaugurată la 2 iunie 1957. Cu ocazia inaugurării muzeului a avut loc și dezvelirea bustului dedicat romancierului, operă a profesorului Ioan Nichifor Someșan. Pe fațada nordică a casei este montată o placă de marmură cu următorul text: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
luat decizia de a nu-și mai purta vălul în public după moartea soțului ei în 1922. În decurs de zece ani de la actul de sfidare al Hudei, au mai rămas puține femei care încă purtau văl. Decizia sa de dezvelire a chipului era parte dintr-o mișcare mai mare a emancipării femeilor, influențată de o egiptencă de origine franceză, Eugenie Le Brun, fiind însa în opoziție față de ideile unor gânditori feminiști precum Malak Hifni Nasif. În 1923 Sha`arawi a
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
de 16 septembrie 1882, după ridicarea fundațiilor, s-a așezat la mijlocul soclului un act comemorativ în semn de recunoștință pentru vestitul domn moldovean. Statuia a fost definitivată și expusă în anul 1882 la Salonul Național de Sculptură din Franța. Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 5 iunie 1883, în prezența Regelui Carol I, și a fost memorabilă. Vasile Alecsandri a compus anume pentru acest prilej poezia ""Odă la statuia lui Ștefan cel Mare"". Poezia a fost difuzată pe foi
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
fost difuzată pe foi volante tuturor participanților. Sub un baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru, a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț (județul Neamț), sub poalele Cetății Neamțului. Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș ""Ura"" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru, a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț (județul Neamț), sub poalele Cetății Neamțului. Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș ""Ura"" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
face parte dintr-un popor îi poate înțelege într-adevăr eroii, îi poate iubi și îi poate da viață bronzului, a marmurii, a picturii și a cântecului. (...) Iar în literatura română a fost o mare tăcere"" . Mihai Eminescu, prezent la dezvelirea statuii, a compus pentru acest eveniment cunoscuta ""Doină"", în care și-a exprimat dezamăgirea cauzată de faptul că voievodul aflat pe soclu nu seamănă cu Ștefan cel Mare: ""Dar în Iașii înstrăinați în mijlocul marii serbări oficiale, el s-a lăsat
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
a Banatului, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură, reconstituirea Mitropoliei Banatului, etc. Stăruințele, mereu repetate, ale locuitorilor orașului s-au materializat în valoroase și semnificative acte culturale. În 21 noiembrie 1934, mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în Parcul Central al orașului. În 13 septembrie 1936 s-a dezvelit bustul lui Alexandru Mocioni, una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
mari edificii, care ar putea să semnalizeze existența acolo a unei biserici sau cel puțin a unui centru de activități destul de variate. Pe deasupra, fotografiile publicate de G.Barkai dintr-o arhivă a Sectiei de antichități a regimului mandatar britanic , dovedesc dezvelirea unei dușumele de mozaic datate din secolul al V-lea. Acest planșeu a fost dezvelit dedesubtul unor dale vechi de pe podeaua Moscheii Al Aqsa în timpul unor lucrări de remont, efectuate din inițiativa Waqfului musulman în urma cutremurului de pământ din Palestina
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]