422,301 matches
-
mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae Georgescu -Roegen, OECD („Clubul țărilor bogate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
emissions of carbon and other greenhouse gases.”" Comentariile mele (Titus Filipas) It is easY when you know how. C’est facile quand on sait comment s’y prendre. Bibliografie recomandată în limba română : Mediul ambiant și exergia, Editura Academiei Române, 2005 Dezvoltarea durabilă a litoralului Citesc în ziarul România liberă din 19 septembrie 2007 articolul domnului Darius Martinescu, intitulat : ‘Hotelierii vor administra direct stațiunile”. Constat că hotelierii cer lucruri irealiste! De exemplu : ‘statul român să asigure șosele și infrastructura de calitate, sistem
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
si la ora actuală se cheltuiesc bani de la UE pentru desființarea șoselei costiere și refacerea ecosistemelor de litoral. În fine, chestia cu ecologia ‘ne omoară’, pentru că trebuie să ținem cont în permanență de condițiile de mediu atunci când vrem să facem dezvoltare cu adevarat durabilă. Or, eroziunea plajelor pe litoralul românesc este o realitate. Oricât de convingător ar fi domnul Radu Mazăre arătând unor investitori străini albumele sale de proiecții pentru viitoarea Riviera românească, oamenii aceia inevitabil își vor pierde banii ! Forțele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
unor investitori străini albumele sale de proiecții pentru viitoarea Riviera românească, oamenii aceia inevitabil își vor pierde banii ! Forțele geofizice lucrează, sunt infinit mai puternice decât Radu Mazăre, hotelierii, ori statul român. Hai să spunem lucrurilor pe nume! Toate proiectele dezvoltării durabile ale litoralului trebuie să fie exploatabile pentru profit 12 (douăsprezece) luni din an! Și la ora actuală există întrunite absolut toate condițiile favorabile de economie normativa pentru această! Numai că economia politică normativa și normele sale trebuiesc învățate! Revenim
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sale trebuiesc învățate! Revenim la o problemă veche de mai bine de o sută de ani, semnalată de Constantin Rădulescu-Motru în cartea sa din 1904, ‘Cultura română și politicianismul’. Hai să punem învățătură lui Constantin Rădulescu-Motru în contextul actual al dezvoltării durabile a litoralului românesc. Normele de economie politică normativa pentru devoltarea durabilă trebuie puse în reprezentări ontologice pe românește, în alineate clare în limba română înainte de a fi ‘proiecte legislative’! Credeți că adopta vreunul dintre politicieni metodologia aceasta? Reamintesc că
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
limba română înainte de a fi ‘proiecte legislative’! Credeți că adopta vreunul dintre politicieni metodologia aceasta? Reamintesc că o metodologie este un ‘discurs de cauzalitate’ verificat, validat. În fine, criza pescuitului în apele marine conduce inevitabil la necesitatea pisciculturii, deci la dezvoltarea unor ‘fish farms’. Iar chestiunea eroziunii constante produsă de valuri poate fi rezolvată prin ‘wave farms’, un sistem de platforme plutitoare care captează energia valurilor și o transformă în energie electrică. Dezvoltarea durabilă a litoralului românesc pentru profit 12 (douăsprezece
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
marine conduce inevitabil la necesitatea pisciculturii, deci la dezvoltarea unor ‘fish farms’. Iar chestiunea eroziunii constante produsă de valuri poate fi rezolvată prin ‘wave farms’, un sistem de platforme plutitoare care captează energia valurilor și o transformă în energie electrică. Dezvoltarea durabilă a litoralului românesc pentru profit 12 (douăsprezece) luni din an se poate realiza prin investiții (întotdeauna se vor găsi bani pentru proiecte convingătoare de dezvoltare durabilă) în două sisteme de ‘farms’ paralele cu plajă. O bandă de ‘fish farms
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sistem de platforme plutitoare care captează energia valurilor și o transformă în energie electrică. Dezvoltarea durabilă a litoralului românesc pentru profit 12 (douăsprezece) luni din an se poate realiza prin investiții (întotdeauna se vor găsi bani pentru proiecte convingătoare de dezvoltare durabilă) în două sisteme de ‘farms’ paralele cu plajă. O bandă de ‘fish farms’ mai apropiate de plajă, protejată de o bandă de ‘wave farms’ ceva mai în larg. Va dati seama câte ‘credite pentru CO2’, în afară de electricitatea propriu-zisă, rezultă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
rezultă din activitatea ultimului tip de ferme? Titus Filipas Marile Sudului, Riviera, Eforie, economia politică normativa, Constantin Rădulescu-Motru, discurs de cauzalitate validat, fish farms, wave farms, Titus Filipas, credite pentru CO2 blogideologic.wordpress.com Titus Filipas (blogideologic.wordpress.com) Știință dezvoltării durabile poate fi realmente implementată numai dacă piratează codurile culturii populare. Întrucât faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în dihotomia maniheista cu inventar existențial clasificat în Bun și Rău, etichetele ecologice și gestionarea ecologică a organizațiilor încearcă să producă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ecologice și gestionarea ecologică a organizațiilor încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun. Dar etichetele ecologice sunt justificate prin reprezentări ontologice riguros construite. Iată cum reprezentările ontologice și cultura populară se ating. Titus Filipas Piratare, dezvoltare durabilă, codurile culturii populare, faconda, stereotipuri, cultura populară, Dihotomia, maniheist, inventar existențial, Bun, Rău, etichete ecologice, gestionare ecologică, organizație, congruenta, semnificații, Ecologic, reprezentări ontologice, Titus Filipas Licitație pentru susținerea luptei împotriva cancerului Licitație în folosul Clubului ,,Amazoanele bistrițene”, pentru susținerea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
rog sa transmiteți mesajul mai departe, la cei care ar putea fi interesați de acțiune. MULȚUMESC, Melania Cuc. Mesaj reluat de Titus Filipas, blogideologic.wordpress.com 7 ianuarie 2008 e fain vere :)).sunt nepotu lu george coșbuc O introducere la Dezvoltarea Durabilă poate fi citită și la adresa: http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/17/dezvoltarea-durabila/ Titus Filipas x5j7msq7mpsi6bjx
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
poate avea lucruri bune indiferent de asocierea sau neasocierea cu comunismul. Atâta vreme cât a fost o ideologie răsuflata ea nu poate emite pretenții. Atâta vreme cât marx o vedea aplicată în vest și nu oricum, ci ca o etapă logică și coerentă a dezvoltării, trebui doar să răsfoiești o carte de istorie a Europei să vezi că ideologia în sine e un mare eșec. Mortul de la groapa nu se mai întoarce. Că i s-a făcut lui Marx o nedreptate prin asocierea necondiționată cu
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ajutorul lui, s-au chinuit vreo juma de oră dar degeaba. Ei ziceau că regimul comunist e ticălos, Ștefan Andrei le răspundea senin că “în România n-a fost comunism ci o dictatură a proletariatului urmată de o dictatură de dezvoltare” și alte asemenea timpenii. În timpul ăsta, fostul deținut politic se tot ducea în uitare, ajutat de obsesia tembela de a-i recupera mai întîi pe “fiii rătăcitori”, evident dacă au rătăcit pe unde trebuie, ca să fi aflat toată lumea de ei
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
la Editura Științifică și Enciclopedică, 1983). De numele lui Stoilow se leagă o altă lecție de deschidere care a rămas în istoria științei și învățământului nostru universitar, aceea ținută la 26 aprilie 1923 la Universitatea din Cernăuți: "Privire generală asupra dezvoltării și metodelor marilor teorii ale analizei matematice" (reprodusă și ea în volumul menționat). Stoilow avertiza asupra faptului că universitatea nu se poate limita la pregătirea unor practicieni de diferite specialități, perspectiva ei trebuie să fie mai amplă, să includă formarea
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
încredințată celui care scrie aceste rânduri, acum profesor emerit) și până astăzi, când prof. Teresa Ferro, o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
suveran, asemenea specimene ar fi umplut pușcăriile și n-ar fi rămas nici cu chiloții pe ei, dacă desu-ul respectiv nu a fost dobândit în mod cinstit. a4) Despre obligații. Art. 43(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Art. 33(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătații publice. Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea era simplu
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
întâmplă, parcă venit din panopticul de personaje al filmului mut, interpretul propune un joc coerent și inteligent articulat. Nae Girimea, jucat de Daniel Vulcu, are o intrare suculentă, care sporește pentru câteva momente voltajul montării, dar care nu-și află dezvoltări ulterioare autentice și cu adevărat creatoare. Richard Balint vede în catindatul la percepție prototipul farsei universale, îi asigură personajului său mobilitate, îl face să alunece ca pe gheață, dar nu-l aprofundează. Mița Baston e, în interpretarea Elvirei Platon Rîmbu
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
perioadei berlineze se încheie cu alte interesante observații despre o modă importantă la acea vreme care explică multe dintre opțiunile tematice ale poetului și prozatorului Eminescu: studiul Egiptului. La ceva timp după senzaționalele descoperiri ale lui Champollion, egiptologia cunoscuse o dezvoltare incredibilă. Moda cuprinsese pe toată lumea, de la universitate pînă la salon. Situație descrisă cu umor de autoare: "Vogă pe gustul burgheziei consumiste - fără doar și poate; ezoterism la îndemîna celor care, în căutare de noi panacee, descoperiseră praful de mumie pisată
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Gheorghe Ceaușescu În 1882 Maiorescu constata excepționala dezvoltare a poeziei române, dar în același timp și o rămânere în urmă a literaturii științifice (istoria, lingvistica etc.): "În literatura științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții? Înlănțuirea logică
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
etc.): "În literatura științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții? Înlănțuirea logică a unui foarte întins șir de idei, și aceasta este știința, este o treaptă mai târzie a dezvoltării intelectuale și cere o tărie mai mare a gândirii abstracte decât se găsește astăzi în majoritatea capetelor noastre" (Literatura română și străinătatea II). În 1908 adăuga noi pagini însemnărilor mai înainte pomenite în care arăta cu satisfacție că domeniul istoriei
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Africii Negre, despre imaginile care compuneau, în mentalul european al secolului al XIX-lea, geografia fascinantului continent. Studiile românești de imagologie, disciplină destul de vag conturată la noi, au primit prin această carte o contribuție interesantă. într-o logică a firescului dezvoltării oricărei discipline, un astfel de subiect incită interesul specialiștilor doar atunci cînd temele autohtone au reținut îndeajuns atenția. Autoarea revine asupra continentului negru într-un nou studiu, de această dată cu o privire de detaliu, infirmînd iarăși logica dezvoltării în
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
firescului dezvoltării oricărei discipline, un astfel de subiect incită interesul specialiștilor doar atunci cînd temele autohtone au reținut îndeajuns atenția. Autoarea revine asupra continentului negru într-un nou studiu, de această dată cu o privire de detaliu, infirmînd iarăși logica dezvoltării în trepte a unui domeniu care la noi e încă la început de drum. Cartea se numește Tombouctou, orașul imaginar și e reluarea unei teme deja schițate într-unul dintre capitolele studiului anterior. Mai mult însă decît o nuanțare sau
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
facă un interviu cu mine. Este înalt, blond, cu față pură, germanică. A studiat arheologia, dar acum se va duce la Roma unde își va continua studiile de teologie. Vorbim despre cărțile mele, despre romanul Arborele în vânt, despre înceata dezvoltare a sufletului în comparație cu evenimentele bulversante ale istoriei. Apoi despre evenimente care deformează spiritul și, prin asta, deteriorând ritmul lent de dezvoltare armonioasă a sufletului. Despre scenele de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Roma unde își va continua studiile de teologie. Vorbim despre cărțile mele, despre romanul Arborele în vânt, despre înceata dezvoltare a sufletului în comparație cu evenimentele bulversante ale istoriei. Apoi despre evenimente care deformează spiritul și, prin asta, deteriorând ritmul lent de dezvoltare armonioasă a sufletului. Despre scenele de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare forțată. La sfârșit, vorbim până târziu despre Apocalipsă, degenerarea umanității, nevoia unui ritm nou, a unei iluminări pe un plan ascuns
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
zece capitole ce sintetizează evoluția interdisciplinară a unei noi științe, apărută la sfârșitul secolului 19. Această știință are drept scop cercetarea și interpretarea vocii, preocupări esențializate de autor în sintagma "fizionomia vocii". Interesul pentru acest domeniu a fost stârnit o dată cu dezvoltarea unor noi medii, a unor noi tehnici, în final a unei noi estetici. Dacă scrisul și tiparul au reprezentat cu un secol înainte prima fisură în relația dintre partenerii comunicării, telefonul, fonografia, banda magnetică au adâncit această ruptură, acutizând criza
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]