2,571 matches
-
alege învățătura cea folositoare și a evita pe cea zadarnică și vătămătoare”. [6] Trezvia întărește discernământul duhovnicesc prin care se dobândește o cunoaștere autentică a realității. Această cunoaștere presupune consecvența în cuvânt și faptă. Nu este o cunoaștere bazată pe dialectică și retorică, exprimată prin cuvinte meșteșugite și idei complicate. Mai ales în societatea contemporană în care inconsistența în planul ideilor profunde este mascată de formulări pretențioase, este semnificativă atitudinea prin care se cultivă mărturisirea clară și în formulare simplă a
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
în aparență, dar altul în realitate, face uz de cuvinte meșteșugite, înșelând pe cei cu care are legături. Antitezele falsei cunoștințe sunt și ele întorsături de cuvinte. Că oamenii care nu se mulțumesc cu simplitatea învățăturii duhovnicești și care din pricina dialecticii sunt porniți spre contradicție, adeseori reduc la neant puterea adevărului prin verosimilitatea sofismelor”.[7] Mai ales cei cu responsabilități mari trebuie să-și întărească un mod consecvent de a gândi, de a vorbi și de a fi. Luciditatea și realismul
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
Gib I. Mihăescu (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Umbrele nopții (1980), Marele cântec (1980), Călătoria spre zei (1982), Speranța (1984), Depărtarea și timpul (1986), Sacrificiul (1988), Istorie și valori (1994), Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1996), Istoria literaturii dacoromane (1999), Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001). Florentin Popescu: Stimate domnule Mihail Diaconescu, sunteți autorul unui vast ciclu romanesc pe care l-ați numit „o fenomenologie epică a spiritualității române”. Cele zece romane din acest ciclu comunică strâns între ele. Sunt unitare în
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
devenire Cum apele se scurg peste ocean , Doar ochiul cu a lui privire Pătrunde cercul cel viclean. Un cerc tematic ce străpunge Prin mii de cercuri tot crescând În undă care tot pătrunde Spre adâncimea din pământ. E greu, o dialectica dibace, Ce omul tot transformă-n sfânt. Clonează Doamne apă vie Adu-l pe Ștefan pe pământ. Ființă se dezminte-n devenire În devenirea care-a dezmințit. Mă-ntorc la Ștefan, Românie. Căci tare mult el te-a iubit. Referință
FIINTA SE DEZMINTE-N DEVENIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carpe_diem_0.html [Corola-blog/BlogPost/356994_a_358323]
-
scrie povestirea, aveam nevoie de altceva pentru a lega tastele calculatorului de gand. Dincolo de oprirea zgomotului, de chestiunile cotidiene ale automatismelor conservate de anti-sentimente și indiferență, trebuia să aștept în liniște rândurile de grație ale fiecărei derulare de idei: gramatică, dialectica și retorica, aritmetică, geometria, astronomia și muzica. Nici un rezultat ... Imposibilitate lingvistică și cutremur subtil nerealizat, mister revelat cu întârziere, o pauză pentru acumulări succesive. Cât de banală senzația cafelei de fiecare zi, autohtonă, cu lapte greu și indezirabil, băuta fără
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_taram_al_fericirii.html [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
o relevanță socială, munca lor de generații fiind acum inutilă pentru că produsele respective sunt făcute mai eficient în alt mod. În esență, pentru Marx acesta este unul din relele capitalismului (pe lângă furtul plusvalorii) și unul din motivele prin care, urmând dialectica sa istorică, capitalismul se va prăbuși sub propriile forțe de distrugere internă. Vom putea reproduce mișcările umane, chiar până la imperfecțiune, dar ochii de sticlă ai roboților vor rămâne morți așa cum sunt ochii cadaverici ai figurinelor de ceară. Între roboți și
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase by https://republica.ro/atlas-si-om-vizionarea-acestor-imagini-are-ceva-ravasitor-pentru-orice-fiinta-umana-din-carne-si-oase [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
filozofice rămân forme ale gândirii raționaliste care încep și se termină cu ele însele, în limitele imanente ale lumii acesteia vizibile, o lume fără ieșire din peștera cu umbre, fără teleologie și fără soteriologie. • Lumea vizibilă este o lume a dialecticii și necesității, este determinată și dominată de legile fizicii și ale naturii. Lumea invizibilă este în mare măsură o lume unde tronează legile spirituale, ale libertății în Dumnezeu, ale duhului sfânt care precum vântul bate oriunde și încotro vrea, a
TEOLOGUMENA – DESPRE ATEISM de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1479483591.html [Corola-blog/BlogPost/379229_a_380558]
-
voinței divine, iar condițiile de accedere la ea sunt, de asemenea o proclamare a voinței Lui. Împărăția lui Dumnezeu nu putea fi impusă prin acțiunea zeloților, și nici nu putea fi limitată la un naționalism politic. Trăsătura sa caracteristică este dialectica temporală a prezentului și a viitorului. Aceasta înseamnă, de pildă, că poporul poate vorbi despre ea ca fiind iminentă și poate invoca rugăciuni pentru venirea ei desăvârșită (așa cum facem în partea a doua a Rugăciunii Domnești „Tatăl nostru”), dar poate proclama
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
dialectic: toate sunt împlinite în Hristos; Biserica este numai manifestarea a ceea ce este El, realitatea vizibilă însuflețită de Duhul Lui. Însă noi suntem chemați să-L reactualizăm pe Hristos și să desăvârșim trupul Său. Acest dublu adevăr l-am numi dialectica harului și a misiunii [16] L’Eglise et son unite), Y. Congar a început să dezvolte o teologie a misterului Bisericii. El a constatat că anumiți teologi, chiar dintre cei mai cunoscuți la vremea aceea, au fost lipsiți de dimensiunea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
imanența lui Dumnezeu. Congar se referă la această abordare, numind-o „transcendentalism eshatologic” [22] . Împotriva acestei poziții, Congar susține că creștinul nu trebuie să fugă de lume, ci este neaparat nevoie să se implice în ea. Ele se referă la dialectica detașării de lume pentru apropierea de Dumnezeu, pe de o parte, și atașamentul față de lume, pe de altă parte, întrucât vocația omului este să fie în lume. Paradoxul vieții creștine nu constă într-un pesimism pentru lume și un optimism
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
necesar să cunoaștem drumul pe care trebuie să mergem în viață, pentru a ne crea un trai cât mai stabil, întrucât instabilitatea ascultă de legile universale ale haosului. Principiul călăuzitor, cel al luptei între benefic și malefic, face parte din dialectica universului, el există deci la scară cosmică, precum și la scara infimei celule vii din orice organism născut cu viață. Trebuie să știm că omul este compus din învelișuri energetice în afara corpului fizic, asemeni pământului din care este făcut. La ora
DACĂ PĂSĂRILE NU VOR CÂNTA, CIORILE VOR CRONCĂNI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 by http://confluente.ro/Daca_pasarile_nu_vor_canta_ciorile_vor_croncani_.html [Corola-blog/BlogPost/344319_a_345648]
-
Nu mai există teamă pentru că nu mai există moarte” sunt penultimele cuvinte ale lui Ivan Ilici. În locul morții era lumină. Experiența creștină a morții este singura care dă certitudinea unei victorii posibile asupra morții. Regăsim la toți gânditorii creștini aceeași dialectică a morții, care exprimă schimbarea reală a condiției umane, prin apariția și prin exemplul lui Hristos, care aduce creștinului o eliberare de moarte cu totul nouă. Spaima față de moarte tinde să se transforme în spaima față de viața trecătoare, față de viața
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_ips_bartolomeu_stefan_popa_1384927821.html [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
încercare de a întări prin effort speculative demnitatea artei amenințate să piară în sistemul lui Hegel. Alături de reîntoarcerea la mituri, care e, de fapt, o eternă reîntoarcere. Aceste două orientări, după părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
ne provoacă interesul și ne atrage la această carte este participarea „la una și aceeași Împărăție a lui Dumnezeu, pe care autorul ne-o relevă în numeroasele ipostaze și manifestări ale ei”. Prin urmare, fiind „judicios concepută, scrisă cu impresionantă dialectică interioară, impregnată de accentele unei gândiri teologico-filosofice, iluminată de o stilistică adecvată, cartea Părintelui Teofan are meritul de a aborda cu seriozitate o temă deosebit de complexă. Importante nu sunt numai orizonturile pe care le deschide, ci impresionantă este și cutezanța
PĂRINTELE IEROMONAH TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ieromonah_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356428_a_357757]
-
a folosit ca o armă împotriva timpului... Prin urmare, dedublarea este aici unitară, este o scindare a autorului în două ramuri, atrăgând separarea în două persoanje. Semnificația acestei dedublări- a cărei manifestare ultimă este opoziția personaj/personaj oferind o întreagă dialectică. La început, opoziția pare să se lase exprimată pasiv/activ. Apoi, ia forma individ obișnuit/scriitor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Autobiografia Poetului în opera lui Eminescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2187, Anul VI, 26
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482762606.html [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
mai puțin spre materialism, mai mult sau mai puțin spre spiritualitate, și acesta din cauza naturii diferite a indivizilor, de gradul legăturii lor cu tradiția, cu religia, cu educația, cultura. Sunt cele două curente - cel spiritualist bazat pe credințele sale, cu dialectica sa, și cel materialist bazat și el pe credințele sale, având și el dialectica sa, ambele fiind polii aceluiași lucru numit Substanță. Sigur că societățile orientate mai mult spre spiritualitate sunt mai evoluate, la baza Universului fiind spiritul și nu
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
naturii diferite a indivizilor, de gradul legăturii lor cu tradiția, cu religia, cu educația, cultura. Sunt cele două curente - cel spiritualist bazat pe credințele sale, cu dialectica sa, și cel materialist bazat și el pe credințele sale, având și el dialectica sa, ambele fiind polii aceluiași lucru numit Substanță. Sigur că societățile orientate mai mult spre spiritualitate sunt mai evoluate, la baza Universului fiind spiritul și nu materia care este - s-a dovedit și științific - un produs al condensării spiritului, „cristalizării
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488297355.html [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
daca nu poate depăși ispita și tirania apostaziei relativiste, omul este sisific sortit să tragă precum un sclav la targă de pământ a istoriei. Odată urcat pe vârful însorit al muntelui, bolovanul sisific se rostogolește iară și iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria profana este făcută de om și totuși istoria este prea puțin interesată de destinele individuale ale făuritorilor săi. ● Roată istoriei a alunecat iarăși într-un gol cosmic. Lumile se grăbesc mânate de chemarea unui
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1474638133.html [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
o poziție exclusivistă, dar o poziție care să deschidă cele mai largi orizonturi “. Dar, criticii de dinainte și cei de acum, nu cred că vor acorda credit acestor spuse.Însă noi simțim înglobat în aceste spuse marele adevăr al unei dialectici hermeneutice. O critică pasionată și părtinitoare, cum se mai practică pe la noi, și exclusivistă, este, în același timp, o critică inconsecventă, dar și consecventă. Inconsecventă pentru motivul imobilității creatorului, neașteptându-l cu o rețea întreagă de metode, ea va putea
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/_critica_se_loveste_in_fiecare_zi_de_metafizic_.html [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
și a găsirii echilibrului sufletesc (4). Aceste idei apar clar exprimate în Teoria cunoștinței, care are privilegiul de a fi primul curs de această factură din istoria Universității bucureștene. Autorul evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii omenești, de pe pozițiile unui realism lucid, care ne lasă să întrezărim poziția tragică a gânditorului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care cugetarea omenească poate ajunge, stă nedezlegată marea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
Oricum, e un semn că nu-i cu putință să ieși din menghina Samsarei. Că inițierea în suferință (sau în fericire) nu se încheie câtă vreme ești viu, nu se încheie, poate, nici dincolo de moarte. Un semn că ciclicitatea (și dialectica) durere-bucurie este nelimitată. Și că decizia nu-ți aparține. Semne, semne, semne. Semioticianul (Corina e semiotician), romancierul, și semnele lor. Conlucrând la eșafodajul de rezistență al edificiului estetic. Oare “traseul inițiatic” va fi reiterat, pe alte coordonate, în alt context
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425959893.html [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
îmi reînnoiesc cererea: Stagiul de sfânt necontrafăcut al lui Corneliu Coposu în deșertul comunist, spinii îngurgitați la Gherla și lăcustele din Periprava ar fi stânjenit întrucâtva pofta de mâncare a cuvioaselor fețe bisericești date la întors după decembrie ’89. Diavolul dialecticii îmi șoptește că Stalin și băieții lui de mingi de pe la noi i-au salvat, în ultimă instanță, viața liderului țărănist. Cum pe la 1946, adică la vârsta de treizeci de ani, Corneliu Coposu arăta ca un superb jucător de rugby, Maniu
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
cea care echivalează cu un capital, adică mijoiacele de producție. nu ochelarii de soare sau cartea de colorat, ci fabrică, unealtă sau, mai nou, acțiunile. marx despre asta vorbește, si nu vrea decît să restituie proprietatea. desigur, asta după ce pirueta dialectica ia sfîrșit. tot palavragiți de stingă și comunism, fără niște noțiuni elementare de marxism.
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
spectator. Ce vreau sa spun e că...în realitate lucrurile nu pot fi mai colorate decât atât. “Fizic” vorbind, nu e posibil. Realitatea va avea darul de a apropia ambele capete ale cauzalității unui lucru, astfel încât vom cădea în aceeași dialectica plictisitoare din pricina căreia viața nu va bate filmul decât dacă se întrece pe șine. Un exemplu: apucate și te bate că în fight club...vei constată că în film au omis să pună orele chinuitoare din sala de așteptare, coada
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
din Evz. Articol ce merita lăudat cel puțin prin curajul de a fi de ridicol care e, nu-i așa?, un criteriu de autenticitate. Deși nu împărtășesc opiniile cu pricina (bunăstarea unor națiuni nu se expediază atât de lejer în dialectica exploatării țărilor sărace etc.), apreciez totuși dorința de-a întoarce niște cărți pe fata în inițiativa unui dialog care, în timp, sper că se va largi călcând pe mai multe tabu-uri și traume istorice. Salutările mele eh, e și
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]