1,929 matches
-
în fundătura ideologiei, adică în servitutea unor expresii standard pe care le repeți ca semn de recunoaștere. Un grobian într-ale filosofiei confundă lexicul Fenomenologiei cu gîndirea din paginile ei, și nu caută schema din care s-a ivit algoritmul dialectic. Dacă o face, va afla că în Fenomenologie schema de bază e dată de punerea față în față a două oglinzi care se reflectă una în alta. În acest fel, fiecare este ea însăși și imaginea ei în cealaltă, iar
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
reflectă una în alta. În acest fel, fiecare este ea însăși și imaginea ei în cealaltă, iar Dumnezeu se folosește de perechea de oglinzi pentru a se cunoaște pe sine. Din jocul oglinzilor se desprind cei trei pași ai algoritmului dialectic: punere, contrapunere și compunere, sau cu o formulă împinsă pînă la banalizare: teza, antiteza și sinteza. Dacă viața omului e privită ca un joc de oglinzi al cărui scop e cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, atunci expresia acestei vieți
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
a autorilor comentați, cât și ierarhia de ansamblu sau constantele pentru care pledează Cistelecan în critică. Mai ales când comentatorul, prins el însuși în acest joc complex de pertractări și retractări, nu se poate hotărî cu privire la diagnostic. Câteodată, de dragul show-off-ului dialectic, cronicarul alunecă de-a dreptul în contradicții. Despre George Vulturescu ni se spune, de pildă că, „dintre poeții care s-au apucat de critică (...) e singurul cu comportament de critic”, afirmație nu doar exagerată, ci, se va dovedi mai jos
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
rezumată în expresia de „window-shopper”: un personaj viu, colcăind de aspirații, sufletești și materiale deopotrivă, însă rămas cu nasul lipit de vitrinele colorate. Valoarea volumului - unul dintre cele mai puternice din literatura tânără a ultimilor ani - stă, toată, în această dialectică atracție-respingere, reificare-umanitate, pusă în scenă într-o diversitate stilistică amețitoare, puțin accesibilă poeților de azi.
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
normale. Veți înțelege de ce mă dezgustă „viața literară” și de ce nu mai fac polemici de nici un fel. Poate refaceți dumneav[oastră] o teorie a tragicului și o publicăm în Le comique et le tragique 2. Dintr-o negație să scoatem, dialectic, o construcție, o utopie a spiritului. Vă rog să credeți în sprijinul și prețuirea pe care o am pentru dșumneaț vșoastrăț. M[ircea] E[liade] a primit Hermeneutica*, pretinde că n-a citit ceva mai „stimulating”. Crede că va intra
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
meliorist în sens antropomorf, fiind încredințat că omul evoluează și că frica de moarte poate fi stăpînită rațional. Dar mai grăitoare la Hitchens sînt nu atît ideile, cît peripețiile biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic ținea loc de Moise și de Hristos, Hitchens nu se sfiește a vorbi cu simpatie de idolii tinereții sale: „Am făcut parte dintr-o sectă disidentă care îi admira pe Rosa Luxemburg și pe Lev Troțki și pot spune cu
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
mondial, Rosa Luxemburg fiind un soi de Ana Pauker la scară nemțească, iar Troțki un criminal care avea să-și găsească nașul într-un criminal și mai mare decît el. Iată, așadar, rețeta ateismului contemporan: tinerețe cu fumuri marxiste, materialism dialectic ca replică rațională la religie, înlocuirea profeților cu ideologi contemporani, și apoi inconștiența senină de a mărturisi că „marxismul a avut meritele sale intelectuale, filosofice și etice, dar acestea au fost în trecut.“ (p. 161) Și cum oameni ca Hitchens
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
educației occidentale, eminamente raționalistă. Freudismul și suprarealismul au remarcat, salvator, că omul e mult mai bogat decât istoria lui „oficială”. Ca fondator al unei societăți sociologice, Leiris dorește să regenereze, antiacademic, dar vital, societatea. H. Adams e lipsit de gândire dialectică, la el contrariile rămân separate. Cu toate acestea, prin autobiografia lui lumea se desenează deja altfel: nu ca o structură coerentă, ci multiplă și nedeterminată. Față de el, Leiris caută continuitatea sinelui, în pofida schimbării eului și a lumii, și tinde spre
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
înțeleasă decât între marxiști... Critica dogmatismului - și critica criticii dogmatice - au făcut-o la noi în țară, pentru prima dată, criticii marxiști, încă prin 1954. Cu criticii nemarxiști nu poți discuta despre dogmatism, pentru că ei nu știu ce este materialismul istoric și dialectic. Ceea ce au atacat ei mai târziu a fost, după părerea mea, coerența. Coerența și anumite principii. Neputând să spună că atacă principiile și metoda, au numit totul dogmatism...” Argumentul e falacios și discriminatoriu. Faptul că criticii nemarxiști nu puteau ataca
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
îi spune aici lui Heidegger că lucrează (și îi dă detalii), la o teză de doctorat despre Platon (?!) — dar cu cine? — și care poartă titlul Über das Verhältnis von Anschauen und Dialektik bei Plato („Despre relația dintre privirea intuitivă și dialectică la Platon“). Heidegger îi răspunde pe 7 mai 1947, dîndu-i cîteva indicații și repere privitoare la temă (nici o întrebare despre lucrarea de doctorat hegeliană!) și bucurîndu-se că Dragomir poate lucra. Îl anunță că el nu mai e la Universitate, că
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
asupritori. La prima vedere, includerea între materiile care urmau să fie eliminate din școală a limbii latine și a elinei pare paradoxală. Dacă dispariția filozofiei din programele școlare, de pildă, poate fi înțeleasă - evident în logica sistemului moscovit -, deoarece materialismul dialectic și istoric era considerat de sovietici știința supremă conținînd adevărurile ultime și cheia infailibilă pentru dezlegarea tuturor problemelor umane și cosmice, cele două limbi și culturi de mult apuse, aparent nu aveau de ce să-i deranjeze pe ideologii marxist-leniniști. Cu
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
dacă ar fi ,absolute", oare critica nu și-ar pierde una din justificările cele mai temeinice?), ci și pe relativitatea raportului subiectului cu sine. Și anume renunțînd la formulele sentențioase pentru a analiza degajat, la morga apodictică pentru a discuta dialectic, la gravitatea inhibantă pentru a se rosti firesc. însă nu oricum. Stirpea ardelenească din care se trage i-a adus ca zestre o coastă de solemnitate livrescă de care - cuviincios fiind - nu se îndură a se debarasa, mulțumindu-se a
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă la sofismele prin care sovieticii căutau să explice natura duală a luminii prin prisma materialismului dialectic și istoric, probele incriminatoare menite a pleda pentru ignoranța științifică a filozofilor s-au strîns mereu. Cine are astăzi un dram de onestitate știe că, despre știință, nu pot vorbi în deplină cunoștință de cauză decît oamenii de știință. A
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
sale sunt necesare pentru devenirea spiritului că ceea ce el este deja prin conceptul omului moral, ca libertate, ca lume a conceptelor stând la baza rațiunii care actioneaza prin negarea exteriorității și incorporarea acesteia într-o totalitate pură, în care perechile dialectice subiect-obiect sau libertate-necesitate vor fi fost depășite și ridicate la un nivel superior. În Știință Logicii, Hegel propune o interpretare complementară a binomului libertate-necesitate. Aici, libertatea aparține teleologiei, științei scopurilor, adică rațiunii, care conține scopurile supreme ale umanității, în timp ce "mecanismul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cineva, de-a dreptul din adâncurile iadului, ca și Mussolini și Hitler, de altfel, sau alți binecunoscuți antimoderniști și reacționari. Comuniștii și naziștii au luat știința în serios și și-au imaginat Vârsta de Aur la capătul sângeroasei lor lupte dialectice fără de sfârșit sau gotterdammerungs drept nici mai mult nici mai puțin decât un Târg al Științei, coborât parcă direct din vreun plicticos manual științific pentru liceu de prin anii '50, printre ale cărui insule băieți și fete neinformați, cu priviri
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
pătimirile semenilor. Dimpotrivă: ori de câte ori vedem la televizor câte-o făptură osândită de soartă să spună nimic minute în șir, ne contrazicem îndelung și cu deplină obiectivitate, ce să facem și cum să-i venim în ajutor... Fiind telespectatorii-adepți ai materialismului dialectic și având în vedere că din lupta contrariilor se naște valoarea (Haralampy a spus-o nu eu!), ne încăpățânăm să demonstrăm famliilor noastre că, la televiziune, orice e posibil. Și așa e! Sigur că, de cele mai multe ori, ne certăm minute
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]
-
este un nume poate necunoscut publicului larg consumator de hip hop, dar cei familiarizați cu perioada de început Hades Records își amintesc probabil de primul material discografic Hades: SupaHuman Crew “Ardem case de discuri“. Kazi era acolo alături de NTCK și Dialectic și a continuat o bună bucată de vreme chiar și după apariția materialului deși plecase peste hotare în Franța. A disparut timp de câțiva ani din peisajul underground-ului românesc reapărând brusc în 2007, upgradat, din nou la Hades Records cu
Jamie @ Underground Pub Iași [Corola-blog/BlogPost/96729_a_98021]
-
porunci e de prisos. În ochii lui Dawkins, Toma din Aquino, cu cele cinci argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu, e un sofist patologic ce nu poate fi luat în serios, Blaise Pascal, cu al său pariu divin, e un prestidigitator dialectic care face uz de tertipuri menite a arăta foloasele credinței (credința e un calmant împotriva stresului, un placebo alinindu-ne tensiunea, atît și nimic altceva), iar Anselm de Canterbury, cu al său argument ontologic privind perfecțiunea ființei divine, e un cleric
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
întîmplare că “neutralitatea religioasă” a statului coincide cu cel mai pur ateism.Pt că orice orbete vede că prin eliminarea tuturor simbolurilor religioase, statul discriminează toate religiile în raport cu ateismul,care n-are, pasămite, simboluri dar se revarsă că și materialismul dialectic din orice! 2.Discriminare ar fii dacă s-ar interzice afișarea altor simboluri religioase, în afara celor crestin-ortodoxe. 3.icoana poate avea semnificație numai pt credincios.Pt ateu e doar un obiect.Or dacă un obiect te agresează, măi mimoza-uberpudibonda, ai
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Foarte anevoie... poeții vor putea înlocui improvizațiile proletcultiste, apoi melopeea realist-socialistă cu un cânt tot mai individualizat. Iar mai târziu, obligați să aplice în creația lor metoda realismului socialist, poeții trebuiau, în plan filosofic, să se adâncească în studiul materialismului dialectic. Ilie Constantin subliniază acele părți bune ale literaturii scrise în comunism: complicitatea fertilă între autori și cititori, beția de simboluri, alegorii, limbajul codat, chiar alături de riscul reducerii oricărui text liric la obsedanta aluzie politică Sprijinindu-se pe comparații cu literatura
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
doctrină scolastică, scrisă în 1045, la Cenad. Primul care a studiat „Deliberatio“ a fost Ignatie Batthyani, episcop catolic de Alba Iulia, care a tipărit-o în 1790. Lucrarea a fost redescoperită abia în 1876. Cartea, alcătuită în etape, o dispută dialectică, a fost scrisă undeva pe la 1027-1028, însă autorul a trimis-o pentru copiere în Bavaria, ținut ostil maghiarilor, fiindcă în Ungaria ar fi avut de pătimit, lucru recunoscut de către el însuși. Referindu-se la faptul că era vorba de o
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
rău, bun sau neutru. Pentru Platon virtutea reprezintă cumințenie, dreptate, curaj, cumpătare. De aceea conform acestor principii el și-a organizat continuu propria viață, o viață în slujba Ideii. Opera lui Platon - concepția să psihologică Celebrele Dialoguri reprezintă aplicarea metodei dialectice de gândire, înțeleasă în sensul ei originar de discuție din grecescul dialectiktike, de aceea pare că Platon se contrazice pe șine sau pe interlocutorii săi, ori nu are clară o concepție asupra lumii; este posibil ca această concepție să se
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
De ce p... mea crezi că vrem să trăim bine aici pe Pământ ? Ești tâmpit ! Eu n-aș da viața, cum dracu’ îi spuneți voi, spirituală, pentru asta de acum. Mă, voi sunteți agitatori capitaliști ! La școală n-ați învățat materialismul dialectic și istoric ? Ați chiulit de la ore ? Cine dracu’ credeți voi c-a fost Lenin ? Dar Stalin ? Băi p..., tu de Marx și Engels ai auzit ? Făcu o mică pauză, timp în care își aprinse o țigară Amiral cu filtru, fabricat
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
nu numai. Data viitoare vin și eu cu tine ! - În puii mei, te-am rugat să mergem împreună. Nevastă-ta nu te-a lăsat ! - Și făceam un mare drac. Sigur te-a luat pipaciul cu materialismul lui murdar, excrementul, ăl dialectic și istoric ! - Să-i ia dracu’ de comuniști ! Păcat de lucrările noastre ... - Mmmm...., simt miros de femeie. Cu cine ești în cameră ? „Al dracului de deștept, vărul-meu !”, gândi zâmbind Silviu. - Bagă-ți Rinofug în nări. Mi-s singur ! - Mdaaa
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
strige ca cocoșii, de trei ori, a pagubă. Căci mi-a fost clar dintotdeauna: o parte de vină o are motanul, fiindcă a băut gaz din greșeală cînd a fost mic, fiindcă și-a ascuțit din reflex ghiarele în pînza dialectică a salvării de clasă Referință Bibliografică: Chef în secția de nuiele / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]