197 matches
-
om de știință și cultură, scriitor, dramaturg, istoric și critic literar, folclorist, autor de antologii, de manuale școlare, de cursuri pentru uzul studenților, cercetător al relațiilor sârbo-române, traducător, dar, înainte de toate, lingvist și dialectolog de marcă, respectiv lexilocog și lexicograf. Dialectologia a fost disciplină științifică de baza căreia prof. dr. Radu Floră i-a acordat cea mai mare atenție. Drept mărturie stă cartea " Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora să vršačkog područja" (cu 34 de hărți lingvistice și 32 texte dialectologice), Novi
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
renumit om de știință, lingvist și dialectolog prezentate în "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane". A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
o lucrare asupra relațiilor lingvistice româno-germane, pe baza Atlasului Lingvistic Român, publicată la Deutsche Akademie Verlag (1971). Participant activ la elaborarea "Atlasului Lingvistic al Europei". În cadrul Institutului de Lingvistică „A.Philippide”, din Iași, a organizat colectivele de toponimie și de dialectologie, inițiind și conducînd numeroase anchete dialectale, în zona Moldova și Bucovina, lucrînd la "Atlasul Lingvistic Român pe regiuni. Moldova și Bucovina". De asemenea, a fost redactor șef la Anuarul de Lingvistică și Istorie Literară al Institutului, publicație care a reușit
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
Primăvara la Bagdad". A obținut pentru creația sa numeroase premii naționale - cum ar fi premiul "Valahia" (2001), - și internaționale - cum ar fi premiul "Na‘man" (Liban), 2005. A participat, cu lucrări, la conferințe internaționale pe teme de islamologie sau de dialectologie arabă: Bagdad (1997), Marrakech (2000), Amman (2000), Istanbul (2000, 2004, 2009), Tetouan (2001), Tbilisi (2001), Cadiz (2002), Casablanca (2003), București (2003; 2007), Hammamet (2004), Londra (2005), Mardin (2006, 2007), Maryland (2006), Viena (2006), Siirt (2006), Colchester (2008), Doha (2008), Islamabad
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, "Mal giocondo" (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană "Elegiile romane" ale lui Goethe și compune "Elegiile renane". În 1892 se întoarce în Italia și din 1893 se stabilește
Luigi Pirandello () [Corola-website/Science/298978_a_300307]
-
spune că limba sârbocroată „continuă să trăiască, deși în mod neoficial”. Unii lingviști croați admit existența entității lingvistice discutate, dar resping termenii sârbocroată și croatosârbă ca fiind compromiși. Dalibor Brozović propune în locul lor termenul „diasistem slav de centru-sud”, preluat din dialectologie. Ideea și denumirea sunt adoptate de alți lingviști croați, precum Mijo Lončarić, Ranko Matasović, Josip Lisac. Sunt și lingviști bosniaci care împărtășesc acest punct de vedere, de exemplu Dževad Jahić și Senahid Halilović. Lingvistul muntenegrean Vojislav Nikčević, principalul promotor al
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
revistă bianuală în limba maghiară, care apare din 1957: „Nyelv-és irodalomtudományi közlemények” (Studii și cercetări de lingvistică și istorie literară). Începând din 15 iunie 2014, este editată și revista „Dacoromania litteraria” în format on-line. Principalele direcții de cercetare - lexicografia și dialectologia - inaugurate de Sextil Pușcariu au fost continuate în perioada postbelică. În colaborare cu Institutul de Lingvistică din București, colectivul clujean va elabora, începând din 1952, "Dicționarul limbii române literare contemporane", apărut, în patru volume, între 1955-1957, sub conducerea lui Dimitrie
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
clujeni participă la două proiecte internaționale: "Atlasul limbilor Europei" (ALE) și "Atlasul lingvistic romanic" (ALiR). Recent, a fost inițiat, tot aici, un nou proiect privind realizarea unui atlas lingvistic consacrat graiurilor românești din Serbia orientală. O altă cercetare din sfera dialectologiei a avut ca obiect de studiu graiurile maghiare din România, precum și graiul ceangău din Moldova. Au fost editate, de asemenea, două volume de "Materiale și cercetări dialectale", în 1960 și, respectiv, în 1983. Continuând cercetările de onomastică pornite, în trecut
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
În lingvistică, termenul „diasistem” are mai multe accepțiuni mai mult sau mai puțin largi. A fost propus în 1954 de lingvistul structuralist american Uriel Weinreich în încercarea de a aplica metodele structuraliste în dialectologie. El definește diasistemul ca un sistem ce poate fi construit de lingvist din cel puțin alte două sisteme omogene și discrete care prezintă asemănări parțiale, acestea făcând din diasistem ceva diferit de simpla sumă a sistemelor componente. Weinreich mai menționează
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
sociolingvistică există ideea că diasistemul unei limbi este ansamblul tuturor varietăților sale, în funcție de cinci dimensiuni: timp (varietăți diacronice, adică etapele istoriei sale), spațiu (varietăți regionale), grup social (varietăți sociale, sociolecte), context (varietăți situaționale sau stilistice) și sex (varietăți diagenice). În dialectologia actuală, noțiunea de diasistem s-a extins și dincolo de limitele unei limbi "ausbau" sau standard, putând cuprinde mai multe asemenea limbi care, din punctul de vedere al lingvisticii comparative, formează o singură limbă "abstand". Exemple de diasisteme formate din limbi
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă. În fiecare punct al continuumului, vorbitorii unui dialect îi înțeleg pe vorbitorii dialectelor învecinate, dar între vorbitorii dialectelor care nu sunt
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
Prima lucrare științifică de anvergură despre dialectele maghiare, care ia în seamă în mod amănunțit și aspectele diacronice (de istorie a limbii), este cea a lui Antal Horger, "A magyar nyelvjárások" (Dialectele maghiare), Budapesta, Kókay, 1934. Lucrarea de referință a dialectologiei maghiare a fost realizată prin integrarea în studiu a principiilor geografiei lingvistice, sub forma atlasului dialectelor maghiare ("A magyar nyelvjárások atlasza"), redactat de László Deme și Samu Imre, apărut în șase volume între 1968 și 1977. În acesta era totuși
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. Acest termen împrumutat din dialectologie poate fi considerat din două puncte de vedere: Componentele diasistemului sunt considerate din două puncte de vedere. 1. În general se iau în seamă trei dialecte desemnate prin forma pronumelui interogativ referitor la subiectul nume de lucru (în română, „ce
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
Gubernia Basarabia, Imperiul Rus. A învățat la Liceul de băieți „Alexandru Donici” din Chișinău. În 1932 a absolvit Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din București, obținând licența în filozofie și litere, specialitatea de filologie modernă, la următoarele materii: dialectologie, filologie română și latina. I-a avut ca profesori pe Dumitru Caracostea și Nicolae Cartojan. La facultate, a fost membru al Societății studenților basarabeni. În anul 1931 a participat la expediția lui Dimitrie Gusti de la Cornova. După terminarea studiilor, Petre
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
civilizației arabe". Nu a lăsat multe lucrări, dar cele pe care le-a lăsat sunt de o excepțională calitate. Cele mai multe au apărut în "Revue Roumaine de Linguistique" între anii 1970-1976 și privesc fonologia, metrica și morfologia limbii arabe literare precum și dialectologia arabă, cu precădere dialectul egiptean. Și-a îndreptat atenția asupra moștenirii cunoscutului arabist român din secolul al XIX-lea, Timotei Cipariu, ale cărui lucrări le-a prezentat într-o serie de articole apărute în țară, precum și într-o comunicare la
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
populației vorbește limba turcă. Ca urmare a dominației britanice este utilizată și limba engleză. Este folosit un dialect al limbii arabe tip Syro-palestinian pe cale de dispariție vorbită de comunitatea maronită Kormakiti, provenit de la creștinii maroniți libanezi din sec. XII (sursa: Dialectologia Arabă, 2008) Astăzi grecii sunt de religie ortodocși reprezentând 80 % din populația insulei (peste 700.000 de locuitori). Alte minorități sunt formate din turci (18 % din populație, de religie musulmană) pentru cea mai mare parte a insulei în care controlul
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul bucovinean a urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia), combătând astfel cu argumente convingătoare teoriile maghiare. Preocupările sale pentru dialectologie demonstrează că lingvistului bucovinean nu-i erau străine curentele de idei ale lingvisticii europene. Pe urmele lui Jules Gilliéron, el colaborează la "Atlasul lingvistic român", făcând anchete dialectale. Autorul recenziei subliniază importanța pe care o are pentru români "Atlasul lingvistic
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
idei ale lingvisticii europene. Pe urmele lui Jules Gilliéron, el colaborează la "Atlasul lingvistic român", făcând anchete dialectale. Autorul recenziei subliniază importanța pe care o are pentru români "Atlasul lingvistic al Poloniei subcarpatice", nu neapărat din punctul de vedere al dialectologiei slave. Regiunea studiată în lucrarea menționată este o parte din teritoriul călcat de români în peregrinajele lor pastorale. Problema interferențelor lingvistice polono-române i-a preocupat pe lingviști de talie europeană ai sec. al XIX-lea, cum ar fi Kałużniacki și
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
dédiés à la mémoire de Petar Skok, JAZU, Zagreb, 1985 Livres publiés à l'étranger : 1. Le mégléno-roumain de nos jours, Balkan-Archiv, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1990, 295 pages. 2. Meglenoromana astăzi, Academia Română, București 2002, 400 pages. 3. Tratat de dialectologie românească (ouvrage collectif), Craiova, 1985, 1000 pages. 1. Cântece și hore de rusalii comune la Meglenoromani și la Macedoneni vo “Actele Simpozionului Pančevo 1972, str. 95-101. 2. U final în graiurile meglenoromane din Huma și Țărnareca vo “Analele Societății de
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
na nacionalnite jazici, / M.N. Guhman / : prevel Petar Atanasov , Ibid., str. 173-182. 21. Sociokulturnata ramka na lingvističkiot kontakt / Uriel Vajnrajh / : prevel Petar Atanasov, Ibid., str. 183-191. 22. Tipovi lingvistički zaednici / Xon Gumperc / :prevel Petar Atanasov, Ibid., str. 476-550. 23. Tratat de dialectologie românească. Meglenoromana (coordonator Valeriu Rusu), Craiova, 1984, str. 476 -550. 24. La romanité sud-danubienne à la lumière du bilinguisme slavo-roman vo “Actes XVII e Congrès Internațional de Linguistique et Philologie Romanes”, vol. nr. 5, - Sociolinguistique des langues romanes , Aix-en- Provence
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul de dialectologie" (1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima și M. Eminescu și a publicat, în colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasă "Duh și
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]