194 matches
-
restaurarea și întreținerea de: muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de artă, monumente funerare, plăci comemorative, cimitire și altele asemenea, protejarea și revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor românești; ... p) efectuarea de studii și cercetări de sociologie, istorie, arheologie, etnografie și folclor, dialectologie și altele asemenea, precum și publicarea acestora; ... q) colaborarea cu alte instituții și organizații, din țară și din străinătate, pentru realizarea de proiecte în beneficiul românilor de pretutindeni; ... r) înființarea și dotarea centrelor educaționale interdisciplinare ale românilor de pretutindeni; ... s) finanțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179308_a_180637]
-
Cluj, Editura Dacia, 1971. Idem, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în secolele XIII și XIV, Sibiu, 1944. Păcurariu Pr. Prof. Dr., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București, EIBMBOR, 1991. Idem, Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, București, 1980. Petrovici E., Studii de dialectologie și toponimie, București, 1970. Pippidi D. M., Contribuții la istoria veche a României, București, 1967. Idem, Studii de istorie a religiilor antice. Fapte și interpretări, București, 1969. Pistrui Chiril, Imperiul vlaho-bulgar și patriarhia de Târnovo, în M.A., 1972, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ștefan Munteanu (1974-1977), Vasile Șerban, Simion Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit de traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea de istoria literaturii se înscriu, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
semnează Clio Mănescu, Corneliu Nistor, Traian Liviu Birăescu. În domeniul lingvistic se remarcă cercetări de lexicologie (Marin Buca, Ivan Evseev, Richard Sarbu, Maria Sarbu), de stilistica, istoria stilisticii (G. Ivănescu, Ileana Oancea, St. Munteanu, Felicia Giurgiu), istoria limbii (Doina David), dialectologie (Ionel Stan, Vasile Frățilă), morfologie (Rodica Popescu, I. Muțiu). Articole aplicate limbilor franceză, engleza și germană semnează Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Aurelia Turcu, Yvonne Lucuța. După 1990 secțiunile și colaboratorii se diversifica. Semnează cercetători din Italia și Franța (Alexandru Niculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
nu mi se permitea să intru la facultate mi i-am petrecut citind literatură, în mod paradoxal, în facultate nu m-a atras atât istoria sau teoria literaturii care îmi erau cunoscute, ci cursurile de lingvistică, de istoria limbii, de dialectologie, care erau un domeniu nou, chiar dacă părea mai arid, și de pe urma cărora am rămas cu pasiunea pentru etimologii, privite ca un fel de romane, fascinante cel mai adesea, ale cuvintelor. A.-I. P.: Stimată doamnă Ana Blandiana, despre perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Din 1994 Constantin Ciopraga, membru de onoare al Academiei Române, a fost numit director onorific. Activitatea de cercetare științifică a Institutului a fost reorganizată în 1967, spre a răspunde proiectelor Secției de Filologie a Academiei Române. Au fost înființate departamente de lexicologie-lexicografie, dialectologie, toponimie, istorie literară și folclor. În urma angajării unui număr sporit de cercetători, s-a trecut la elaborarea unor lucrări de anvergură: Dicționarul limbii române, Noul atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova și Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicționarul literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
Editurii Fundației Regale pentru Literatură și Artă (1934-1940, 1945-1947), precum și ca director al Centrului de Cercetări Fonetice și Dialectale din București (1963-1969). A fondat și condus publicații de specialitate: „Bulletin linguistique” (1933-1948), „Studii și cercetări lingvistice” (din 1950), „Fonetică și dialectologie” (1958-1969), „Revue roumaine de linguistique” (din 1956), „Cahiers de linguistique théorique et appliquée” (din 1962). Studii și articole i-au apărut și în „Grai și suflet”, „Revista Fundațiilor Regale” (unde e și director în 1945-1947, ca și la suplimentul „Caiet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
care era educat tânărul este de invidiat până și în zilele noastre, amintindu-ne de pregătirea de care a beneficiat regina Cristina a Suediei: „înainte de micul dejun aveau loc lecțiile de Greacă, urmate de Latină și istorie, compunere, aritmetică, cosmografie, dialectologie, retorică și, desigur, teologie. Regele Iacob vorbea fluent Greaca, Latina, Franceza, Engleza și Scoțiana. Regele a remarcat la un moment dat că prima limba pe care o vorbise fusese Latina, și nu limba maternă, Scoțiană. Datorită abilităților sale lingvistice, regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
studiază germanistica și filosofia la Universitatea din Cluj, de asemenea frecventează cursurile de filologie romanică, fiind atrasă de expunerile lui Sextil Pușcariu. Își continuă studiile în Germania, la Marburg, obținând în 1924 titlul de doctor, cu o disertație în domeniul dialectologiei săsești. Își desfășoară activitatea didactică la Sibiu, unde predă, la Liceul Evanghelic de fete, limbile germană și română, și la București, ca asistentă a profesorului Simion Mândrescu la Catedra de germanistică a Facultății de Litere și Filosofie. Renunță, datorită obligațiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
1). Sunt semnalate (sic!) că fac comentarii tendențioase cu privire la politica partidului și statului, denigrează și aduc injurii orânduirii noastre socialiste sau susțin unele teze contrarii marxismului, WALD HEINRICH, GEORGESCU VLAD și VETIȘANU VASILE, cercetători științifici la Institutul de etnologie și dialectologie, precum și LIICEANU GABRIEL și FODOR INNA, cercetători la Oficiul de Informare în domeniul științelor social-politice. Organele Ministerului de Interne întreprind în continuare măsuri pentru cunoașterea atitudinii acestora, în vederea prevenirii eventualelor acțiuni ostile. MINISTRU Teodor Coman [Nota a fost difuzată Tov.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1918, fiul lui Constantin și Ana Președintele secției de istoria artei a Academiei de științe sociale și politice Membru legionar 2. FOCHI ADRIAN, născut la 26.09.1920, fiul lui Silvestru și Olimpia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 3. LECCA GHEORGHE, născut la 02.02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ADRIAN, născut la 26.09.1920, fiul lui Silvestru și Olimpia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 3. LECCA GHEORGHE, născut la 02.02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” Fost membru în „Frățiile de Cruce” 5. GHERASIM TEODOR, născut la 20.03.1929, fiul lui Mardarie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1933, fiul lui Peretz și Ghitia Cercetător științific la Institutul de psihologie Fost membru în conducerea organizației sioniste „HANOAR HAȚIONI” 20. CULER HEIM, născut la 23.02.1929, fiul lui Iosif și Haida Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie În perioada 1945-1947 a activat în organizația sionistă „HANOAR HAȚIONI” 21. BARASCHI SILVIA, născută la 01.11.1942, fiica lui Mircea și Suzana Cercetător științific la Institutul de arheologie În 1973 a solicitat plecarea definitivă dințară, împreună cu fiul. Soțul, mama
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Constantin și Steliana Șefa Oficiului relații externe, Academia de științe sociale și politice Tatăl, fost membru P.N.L., exclus din P.C.R. 24. WALD HEINRICH, născut la 31.10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 27
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 27. LIICEANU GABRIEL, născut la 23.05.1942, fiul lui Ion și Ana Cercetător științific la Oficiul de informare în domeniul științelor social-politice Manifestări ostile, teze contrare marxismului, relații suspecte cu cetățeni străini
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
jurist. Învață în București, absolvind Liceul de Băieți nr. 13 (1957) și Facultatea de Filologie (1962), cu o teză de licență despre fonologia silabei, condusă de profesorul Emanuel Vasiliu. Până în 1969 va fi cercetător științific la Centrul de Fonetică și Dialectologie al Academiei Române. În 1970 se stabilește în Canada, ca asistent la Departamentul de lingvistică al Universității din Ottawa (1970-1981), la Departamentul de literatură al Universității din Montréal (1981-1986) și apoi la Santa Cruz, în Statele Unite ale Americii (1986-1990). Își ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
, Sabina Cornelia (25.III.1912, Târgoviște - 3.V. 1989, București), folclorist. Învață mai întâi în orașul natal și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), devenind aici asistent suplinitor (1934-1938) la Catedra de dialectologie și folclor romanic, asistent definitiv (1938-1947) la Catedra de istoria literaturii române vechi, șef de lucrări (1947-1952) la Catedra de literatură română modernă, iar ulterior cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1970). Rezultatele cercetărilor proprii le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
poésie.374 Jakobson voit lui aussi dans le fait poétique un phénomène social : " La théorie du langage poétique ne pourra se développer que și on trăite la poésie comme un fait social, que și l'on crée une sorte de dialectologie poétique "375. Comme nous l'avons observé au début de ce chapitre, la traduction de tout texte doit être précédée par une analyse du genre et de la fonction dominante. Dans le cas du texte poétique, la traduction comporte aussi une évaluation
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]