296 matches
-
ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de volum sau de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice, tulburări de ritm cu frecvență rapidă (prin scurtarea diastolei). 3. Depistarea factorilor favorizanți și precipitanți ai IC. Sunt afecțiuni care suprapuse pe fondul unei cardiopatii preexistente, precipită, grăbesc apariția IC [10]. ETIOLOGIE A. Boala cardiacă de bază: anomalii structurale congenitale sau dobândite B.-Cauze precipitante (cauzele sau incidentele specifice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a eficienței contracției: -scăderea contractilității globale a miocardului: cardiomiopatii secundare sau primitive; -scăderea masei miocardice: infarctul miocardic. - factori ce împiedică umplerea cardiacă: -scăderea complianței cardiace: cardiomiopatii restrictive; -boli pericardice: pericardita constrictivă sau exsudativă (tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient; - aritmii cardiace: fibrilație atrială, flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează asupra cordului cu efecte favorabile în angina pectorală prin reducerea frecvenței cardiace și contractilității miocardice, creșterea perfuziei zonei miocardului ischemic prin prelungirea diastolei și prin creșterea rezistenței vasculare în miocardul normal. Pentru obținerea efectului optim se recomandă betablocante cardioselective cu durată lungă de acțiune, fără activitate simpatomimetică intrinsecă. Doza trebuie titrată pentru o frecvență cardiacă de repaus de 50-60 bătăi/minut (13). Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
perfuzie coronariană (presiunea aortică), cu tensiunea diverselor straturi cardiace și cu rezistența vasculară coronariană. O rezistență coronariană normală este dependentă de funcționarea corectă a celulelor endoteliului coronarian și a mușchiului subjacent acestuia. Deși sângele în straturile subepicardice pătrunde atât în diastolă cât și în sistolă, fluxul sangvin către stratul subendocardic al VS are loc doar în diastolă. Conceptul opririi cardiace farmacologice a fost introdus în 1929 de către Hooker, deși capacitatea potasiului de a opri cordul în diastolă era cunoscută de câțiva
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
coronariană normală este dependentă de funcționarea corectă a celulelor endoteliului coronarian și a mușchiului subjacent acestuia. Deși sângele în straturile subepicardice pătrunde atât în diastolă cât și în sistolă, fluxul sangvin către stratul subendocardic al VS are loc doar în diastolă. Conceptul opririi cardiace farmacologice a fost introdus în 1929 de către Hooker, deși capacitatea potasiului de a opri cordul în diastolă era cunoscută de câțiva ani. Aplicarea clemei de ocluzionare aortică, chiar și în prezența hipotermiei locale, nu determină oprirea instantanee
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
subepicardice pătrunde atât în diastolă cât și în sistolă, fluxul sangvin către stratul subendocardic al VS are loc doar în diastolă. Conceptul opririi cardiace farmacologice a fost introdus în 1929 de către Hooker, deși capacitatea potasiului de a opri cordul în diastolă era cunoscută de câțiva ani. Aplicarea clemei de ocluzionare aortică, chiar și în prezența hipotermiei locale, nu determină oprirea instantanee a cordului. Oprirea mecanică este precedată de contracții neuniforme și de fibrilație ventriculară, în timpul cărora scad rezervele energetice miocardice. Cardioplegia
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
intrării Na+ (depolarizare celulară) și, astfel, protejează rezervele energetice necesare menținerii integrității membranare și a pompei de transport activ a Na+-K+. Concentrațiile optime, necesare unei mai bune recuperări post-operatorii, se consideră a fi între 25-34 mmol/l. Oprirea în diastolă (depolarizarea) produsă de potasiu, în comparație cu cea în sistolă (hiperpolarizarea) are nenumărate beneficii [75]. Depolarizarea membranei cardiomiocitare prin hiperpotasemie reduce nevoile energetice ale miocitului, chiar dacă anumite pompe membranare rămân deschise pe perioada depolarizării (ATP-aza Ca+2 sarcolemală și sarcoplasmatică și ATP-aza
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
ATP-aza Ca+2 sarcolemală și sarcoplasmatică și ATP-aza Na+K+). Cohen și colab. [76] susțin că funcționarea acestor pompe pe parcursul depolarizării ar reprezenta sursa leziunilor ischemice prin scăderea resurselor energetice și prin generarea dezechilibrului ionic. Combinația hipotermie - oprirea hiperpotasemică în diastolă s-a dovedit extrem de eficientă în comparație cu ischemia caldă. După această primă utilizare, au fost adăugați continuu diverși constituenți soluției cardioplegice. Soluțiile cardioplegice reci s-au dovedit cu siguranță mai avantajoase și cu un grad crescut de protecție miocardică, atât prin
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și, în cele din urmă, hipertrofie ventriculară stângă, reducerea perfuziei coronariene și reducerea perfuziei tisulare periferice. Remodelarea arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și metodelor terapeutice adresate pacienților în vârstă. 25.1.2. Insuficiența aortică 25.1.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Insuficiența aortică (IA) definește incompetența cuspelor aortice secundară unor procese patologice care determină închiderea incompletă a orificiului aortic în timpul diastolei ventriculare cu regurgitare acută sau cronică a VS. Refluxul sanguin din aortă în VS secundar afectării cuspidiene (calcificare degenerativă, bicuspidie, distrucție secundară endocarditei) sau dilatării rădăcinii aortei cu împiedicarea coaptării cuspelor (dilatare idiopatică cu ectazie anuloaortică, disecție de aortă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică în momentele de risc (de exemplu, extracții dentare). Tratament chirurgical Obiectivul intervenției chirurgicale constă în îndepărtarea obstacolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
lui Nichita nu e un florilegiu de unicate frumoase, chiar „geniale” să zicem, cum sunt altele, splendide desigur și în veci admirabile, ci e toată o singură mare alcătuire, la facerea căreia artistul, întocmai ca inima în alternanța sistolei și diastolei, alternează în acțiunea sa creatoare verbele perficio și neglego, acesta din urmă nefiind de fapt neglijență, ci adecvata tratare dezinvoltă și sumară cuvenită planurilor secundare, tratare ce echilibrează și menține economia corectă a compoziției. E interesant și revelatoriu faptul că
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
asociate. În 2D se vizualizează îngustarea istmului aortic, se determină anatomia fiecărui segment aortic (Ao ascendentă, transversă, istmul și descendentă) precum și prezența sau absența CAP. Examenul Doppler arată creșterea velocității fluxului sistolic prin coarctație și prezența fluxului continuu anterograd în diastolă, calcularea gradientului la nivelul coarctației și aprecierea severității acesteia. Cateterismul cardiac nu este obligatoriu, se efectuează doar în cazuri speciale unde diagnosticul ecocardiografic este incert sau dacă se ia în discuție tratamentul prin angioplastie cu balonaș. TRATAMENT Indicația chirurgicala - la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
celei diastolice, în special la femei (12). Lusitropismul este afectat odată cu îmbătrânirea. Modificările pattern-ului de umplere ventriculară sunt progresive, inițial faza de umplere ventriculară este întârziată, ulterior treptat o proporție din ce în ce mai mare a umplerii ventriculare are loc către sfârșitul diastolei, în timpul sistolei atriale. În contextul apariției fibrilației atriale (FA), consecințele asupra inimii bătrâne sunt severe, rezerva cardiacă fiind diminuată (8). Răspunsul alterat la stimuli adrenergici duce la o scădere a frecvenței cardiace de repaus, precum și la efort. Răspunsul compensator la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii atriale sau al presiunii venoase (fig. 40). Există unele întârzieri între evenimente similare pentru inima dreapta și cea stângă, în acord cu secvența depolarizării: atriul drept se contractă primul, iar ventriculul drept se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola reprezintă 65% din revoluția cardiacă. Faza de ejecție este de 0,35 s la frecvență de 60/min și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să scadă la 10-20
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]