296 matches
-
terapeutice ar trebui efectuate înainte ca femeile să rămână gravide. Stenoza mitrală este cea mai frecventă valvulopatie întâlnită la gravide și este de obicei reumatismală [6]. Gradientul transmitral poate crește în trimestrele II și III de sarcină. Tahicardia, prin scurtarea diastolei, poate contribui la creșterea presiunii din atriul stâng. În aceste condiții, de obicei, femeile gravide asimptomatice, cu o arie a orificiului mitral de peste 1,5 cm2, tolerează bine sarcina. Dacă intervin modificări specifice insuficienței cardiace, se recomandă administrarea de doze
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mitrală sunt de obicei de etiologie reumatică. La gravide, creșterea volumului sangvin și a debitului cardiac determină creșterea regurgitărilor valvulare. Scăderea rezistenței vasculare sistemice va duce însă la ameliorarea volumului regurgitant. Totodată, existența tahicardiei poate avea același efect prin scurtarea diastolei, în special la femeile cu insuficiență aortică [6]. Astfel, la gravidele cu aceste afecțiuni valvulare sarcina este de obicei destul de bine tolerată. În cazul apariției insuficienței cardiace se recomandă tratament medicamentos cu digoxin, diuretice și prudență la administrarea de vasodilatatoare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
compensator, menit să suplinească până la un punct scăderea volumului sanguin circulant efectiv, cu prețul unui consum sporit de energie (fapt ce duce la epuizarea rezervelor de glicogen și ATP). Tahicardia peste 150 bătăi/ min. poate duce la oprirea inimii în diastolă. modificări respiratorii (tahipnee compensatorie determinată de scăderea numărului de hematii transportoare de oxigen, hipercapnie de acumulare); hiperventilația duce la creșterea hematozei, cu creșterea presiunii negative în torace, care favorizează returul venos spre cord (așa numita pompă respiratorie). Această tahipnee, ca
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
unei tensiuni arteriale sistolice de 160 mm Hg și mai mult și/sau la o tensiune arterială diastolică de 95 mm Hg și mai mult. Liga Germană de Combatere a HTA (1990), recomandă ca valorile maxime normale în sistolă și diastolă să fie interpretate în funcție de vârsta pacientului: • Presiunea sistolică : 14O mm Hg pînă la 40 ani, 150 mm Hg între 40-60 ani 160 mm Hg peste 60 ani • Presiune diastolică: 90 mm Hg pentru orice vârstă. În afară de cele două definiții, citate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
severe sau bloc total. Lovitura precordială nu înlocuiește ABC-ul resuscitării : eliberarea căilor aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina rezultate bune în resuscitarea cardiacă. Injecția intracardiacă și defibrilarea cardiacă, deși fac parte din ABC-ul reanimării
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Fracția de ejecție și fracția de scurtare prezintă o reducere comparativ cu adulții sănătoși, fără a se modifica însă procentual. Reducerea complianței și creșterea rezistenței peretelui ventricular au impact asupra presarcinii. Miocardul mai rigid se va relaxa mai lent în timpul diastolei (disfuncție diastolică). Întârzierea relaxării determină reducerea umplerii precoce a VS, contribuția atriului stâng la umplerea ventriculară devenind foarte importantă. În aceste condiții, chiar și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
precoce a VS, contribuția atriului stâng la umplerea ventriculară devenind foarte importantă. În aceste condiții, chiar și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită, astfel încât performanța cardiacă se menține în limite normale. Insta - larea fibrilației atriale, cu pierderea contribuției atriale la umplerea VS sau a tahiaritmiilor severe care scurtează diastola, conduce la decompensarea funcției cardiace. Alterarea cronotropismului determină reducerea frecvenței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită, astfel încât performanța cardiacă se menține în limite normale. Insta - larea fibrilației atriale, cu pierderea contribuției atriale la umplerea VS sau a tahiaritmiilor severe care scurtează diastola, conduce la decompensarea funcției cardiace. Alterarea cronotropismului determină reducerea frecvenței cardiace intrinseci. Progresiv este afectată și funcția dromotropă, cu încetinirea conducerii atrioventriculare. La nivel arterial, apare o rigidizare a pereților, ceea ce determină creșterea postsarcinii VS. Tunica medie a aortei este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența bolii coronariene, dar creșterea duratei de contracție și scurtarea diastolei la orice nivel al frecvenței cardiace, asociată cu scăderea presiunii diastolice aortice, afectează perfuzia coronariană; -raportul cerere-ofertă de oxigen afectat de creșterea masei VS, scăderea rezervei de flux coronarian; -modificările degenerative din țesutul excito-conductor - reducerea numărului de celule pacemaker din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
segmente arteriale elastice, care permit ca o parte din sângele ejectat la fiecare sistolă (în mod normal 66% din volumul sistolic) să fie înmagazinat, restul fiind dirijat spre periferie. Volumul de sânge înmagazinat în sistolă va fi cedat ulterior în diastolă. Astfel, presiunea de deformare parietală (Ep - energia potențială a țesutului elastic) din sistolă este eliberată în diastolă prin destindere elastică sub formă de energie cinetică de scurgere (Ec). Cel mai realist model de studiu al fiziologiei sistemului arterial este „al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
66% din volumul sistolic) să fie înmagazinat, restul fiind dirijat spre periferie. Volumul de sânge înmagazinat în sistolă va fi cedat ulterior în diastolă. Astfel, presiunea de deformare parietală (Ep - energia potențială a țesutului elastic) din sistolă este eliberată în diastolă prin destindere elastică sub formă de energie cinetică de scurgere (Ec). Cel mai realist model de studiu al fiziologiei sistemului arterial este „al unui tub cu un capăt reprezentat de rezistența periferică și celălalt capăt care primește intermitent sânge de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
optim pentru asigurarea perfuziei coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare la vârstnici (modificările de diametru și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
48). Parametrii care caracterizează curba undei pulsului sunt: -două vârfuri sistolice (notate P1, P2); -augmentația (dP) și indicele de augmentare: AI (dP/P1); -indicele de viabilitate subendocardică Buckberg - care estimează cuplajul cord -vas și reprezintă raportul dintre integrala presiune-timp în diastolă și sistolă (Mc Leod - 51). Murgo, prin determinări invazive, descrie 3 tipuri de unde presionale la nivelul aortei ascendente și în funcție de vârstă (52) ( figura 2.2): -tipul C (young) - apare la subiecți tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează asupra cordului cu efecte favorabile în angina pectorală prin reducerea frecvenței cardiace și contractilității miocardice, creșterea perfuziei zonei miocardului ischemic prin prelungirea diastolei și prin creșterea rezistenței vasculare în miocardul normal. Pentru obținerea efectului optim se recomandă betablocante cardioselective cu durată lungă de acțiune, fără activitate simpatomimetică intrinsecă. Doza trebuie titrată pentru o frecvență cardiacă de repaus de 50-60 bătăi/minut (13). Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
rezecție. Neurectomia frenicului va necesită însă, logic, efectuarea pneumonectomiei. Rezecția nervului vag în dreapta este fără consecințe deosebite, mai ales dacă este efectuată sub emergența fibrelor pentru plexul cardiac. Manipularea vagului poate însă să antreneze bradicardii severe, până la oprirea cordului în diastolă. Vagotomia pe stânga, deasupra emergenței nervului recurent, va duce la paralizia definitivă a corzii vocale omonime. Prezența tumorii la 2 cm de carenă impune împingerea rezecției în axul bronhic până la carenă. Lipsa de invazie, certificată prin examen histologic, a carenei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Aceasta face ca la sportivi bine antrenați să se reconsidere valabilitatea cifrei de 180 ca frecvență critică, admițând și probabilitatea unei frecvențe critice de 210-220 bătăi / minut (Krestovnikov - 1951). Valorile superioare acestor frecvențe duc la scăderea debitului cardiac (prin scurtarea diastolei). Creșterea mai mare a frecvenței cardiace în competiții sportive (eforturi maximale) la antrenați (față de neantrenați), are o semnificație pozitivă și arată creșterea rezervelor funcționale cardiovasculare. Baicenko a emis teoria reactivității sportivului în formă, care precizează că la sportivii aflați în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și leziunile infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente; lichidul pericardic acționează ca un lubrificant și scade fricțiunile sufrapeței cardiace în timpul sistolei și diastolei; limitează și previn e dilatarea excesivă a cordului , mai ales în timpul creșterii volumului intracardiac (de exemplu, reflux aortic sau mitral). * Situație Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format din următoarele entități: valva aortică, valvă mitrală, valvă tricuspidă, artere coronare dreaptă și stângă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonarei; Zgomotul III, de tonalitate redusă, cu senzație palpatorie, poate fi ascultat la persoanele tinere; Zgomotul IV se ascultă fiziologic în copilărie. Între Z1 - Z2 se identifică mica tăcere care corespunde sistolei, iar între Z2 - Z1 marea tăcere care corespunde diastolei. Examenul aparatului cardiovascular trebuie să facă referire și la frecvența cardiacă centrală și periferică. Determinarea pulsului la nivelul arterei radiale, concomitent cu ascultația cordului și stabilirea ritmului, sunt elementele de bază ale unui examen clinic cardiac. Frecvența cardiacă este determinată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și facilitarea intervenției chirurgicale. La scurt timp însă, autorul abandonează această soluție cardioplegică din cauza leziunilor cardiace induse. Abia după 20 de ani, Tyers
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
timp în care perfuzia coronariană normală este absentă. Acest lucru implică atât reducerea utilizării depozitelor de fosfat macroergic, cât și creșterea aportului de oxigen și de substrat metabolic. Prin introducerea soluțiilor cardioplegice hiperpotasemice reci, s-a realizat oprirea controlată în diastolă a cordului cu reducerea marcată a necesarului energetic (oprirea hiperpotasemică a cordului scade consumul miocardic de oxigen de la 5,6 ± 1,95 mL/100 g /min la 1,1 ± 0,4 mL/100 g/ min, hipotermia reduce consumul miocardic de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică ventriculară se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]