1,362 matches
-
5.2. Tabelul 5.2. Efectele benefice ale scăderii în greutate la subiecții obezi Efectele potențial benefice ale scăderii în greutate de 10 kg la un subiect de 100 kg Tensiunea arterială Scăderea TA sistolice cu 10 mmHg Scăderea TA diastolice cu 10 mmHg Diabet zaharat Scade riscul de a dezvolta diabet zaharat cu 50% Scade rapid cu 30-50% nivelul glicemiei Scade cu 15% hemoglobina glicozilată Scade cu 30-40% mortalitatea asociată bolii Lipidele plasmatice Scade cu 10% valoarea colesterolului total Scade
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
valorilor TA la subiecții hipertensivi (1, 20, 21, 22). O metaanaliză a 15 studii randomizate, controlate, care au inclus 2234 subiecți a arătat că scăderea consumului de alcool a fost asociată cu o reducere atât a componentei sistolice, cât și diastolice a TA, cu 3,31 mmHg și, respectiv cu 2,04 mmHg, răspuns invers proporțional cu cantitatea de alcool ingerată (23). 5.1.4. Reducerea aportului de sare și alte modificări ale dietei Dieta cu conținut crescut de sodiu se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA normal înaltă prezintă reducerea valorilor TA prin restricția aportului de sare și, astfel, evită dezvoltarea HTA. În acest studiu au fost incluși 2382 subiecți obezi de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 30-54 ani, cu o valoare a TA diastolice de 83-89 mmHg și a TA sistolice inferioară valorii de 140 mmHg, randomizați privind terapia nonfarmacologică: restricție de sodiu și scădere în greutate. La subiecții cu restricție de sodiu (de 50 mEq în aportul de sodiu la 104 6 luni
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
La subiecții cu restricție de sodiu (de 50 mEq în aportul de sodiu la 104 6 luni și de 40 mEq la 36 luni) s-a decelat o scădere a TA sistolice cu 2,9 mmHg și, respectiv a TA diastolice cu 1,6 mmHg la 6 luni. La 48 de luni de urmărire riscul de a dezvolta HTA a fost redus cu 16-22% la subiecții la care s-a aplicat tratamentul nonfarmacologic (29). Studiul randomizat Trial of Nonpharmacologic Interventions in
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
s-a aplicat tratamentul nonfarmacologic (29). Studiul randomizat Trial of Nonpharmacologic Interventions in the Elderly (TONE) a inclus 975 subiecți cu vârsta cuprinsă în intervalul 60 - 80 ani, având valorile TA sistolice mai mici de 145 mmHg și ale TA diastolice inferioare valorii de 85 mmHg. Pacienții din studiu primeau monoterapie și au fost randomizați privind reducerea aportului de sodiu. La o perioadă de urmărire de trei luni, subiecții care au redus aportul de sodiu prezentau un risc semnificativ scăzut de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de subiecți din 32 de țări din întreaga lume au arătat că o excreție urinară superioară de potasiu cu 50 mmoli pe zi a fost asociată cu o scădere a TA sistolice cu 3,36 mmHg și cu reducerea TA diastolice cu 1,87 mmHg (41). Dieta scăzută în potasiu este asociată cu o prevalență crescută a HTA la subiecții afroamericani (42, 43). Studii randomizate au arătat că suplimentele de potasiu adăugate în dietă scad valorile TA atât la hipertensivi, cât
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de potasiu adăugate în dietă scad valorile TA atât la hipertensivi, cât și la normotensivi (44). O metaanaliză a 33 studii randomizate a arătat că suplimentele de potasiu au determinat scăderea TA sistolice cu 3,1 mmHg și a TA diastolice cu 1,9 mmHg (45). Creșterea aportului de potasiu în dietă a fost asociată suplimentar și cu scăderea riscului de boală cardiovasculară și cerebrovasculară (46, 47). Studii observaționale și experimentale au demonstrat ca o dietă bogată în fibre are efecte
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
scăderii TA atât la normotensivi, cât și la subiecții hipertensivi (48). Un studiu randomizat, placebo controlat care a analizat răspunsul TA la dieta bogată în fibre a arătat o scădere a TA sistolice cu 1,8 mmHg și a TA diastolice cu 1,2 mmHg după 12 săptămâni de dietă (49). O metaanaliză a 25 studii randomizate, placebo controlate, a arătat o scădere atât a TA sistolice, cât și a TA diastolice la subiecții hipertensivi de 5,95 mmHg și, respectiv
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA sistolice cu 1,8 mmHg și a TA diastolice cu 1,2 mmHg după 12 săptămâni de dietă (49). O metaanaliză a 25 studii randomizate, placebo controlate, a arătat o scădere atât a TA sistolice, cât și a TA diastolice la subiecții hipertensivi de 5,95 mmHg și, respectiv de 4,2 mmHg (50). Aportul crescut de fibre în dietă este asociat în studiul NHEFS cu o reducere suplimentară a riscului de boală coronariană (51). Efectul potențial al dietei bogate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
polinesaturați omega 3, proveniți din pește și în special din uleiul de pește, scade valorile TA prin modificarea sintezei prostaglandinelor (57). O metaanaliză a 36 studii a arătat o reducere a TA sistolice cu 2,1 mmHg și a TA diastolice cu 1,6 mmHg la subiecții care aveau un aport alimentar mediu de ulei de pește de 3,7 g/zi (58). Există studii care raportează o scădere și mai importantă a ambelor componente ale TA, reducerea TA sistolice cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mediu de ulei de pește de 3,7 g/zi (58). Există studii care raportează o scădere și mai importantă a ambelor componente ale TA, reducerea TA sistolice cu 5,5 mmHg și, respectiv cu 3,5 mmHg a TA diastolice la subiecții care au un aport suplimentar de ulei de pește din alimentație (59). 5.2. Tratamentul farmacologic 5.2.1. Alegerea medicamentelor antihipertensive Dacă modificarea stilului de viață nu este suficientă pentru controlul valorilor TA sau dacă gradul HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a rezultatelor tratamentului antihipertensiv la 40000 de pacienți, a arătat că tratamentul cu -blocante nu este inferior altor opțiuni monoterapeutice (63), deși studiul CAFÉ (64) sugerează că ar putea exista diferențe între efectele asupra tensiunii arteriale sistolice și asupra celei diastolice, diferențe care însă se atenuează la vârstnici (65, 66). Există dovezi clare că --blocante, precum și diureticele, și în mod special când sunt administrate în combinație, au efecte adverse metabolice cu facilitarea declanșării diabetului zaharat, la pacienții cu toleranță scăzută la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cardiace, spre deosebire de medicamentele cu efecte vasodilatatoare directe. Funcția baroreceptorilor și reflexele cardiovasculare sunt menținute, răspunsul la modificările posturale sau exercițiul fizic fiind păstrate intacte. Vasodilatația în lipsa unei creșteri compensatorii a debitului cardiac determină o reducere a tensiunii arteriale sistolice și diastolice (118). Magnitudinea reducerii tensiunii arteriale se corelează cu activitatea reninemică plasmatică și nivelurile angiotensinei II de la momentul începerii tratamentului. Pacienții cu o activitate reninemică plasmatică înaltă prin depleția de sodiu sau apă, au un răspuns exagerat de reducere a tensiunii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
similare de diminuare a masei ventriculare pentru niveluri similare de reducere a tensiunii arteriale (121). O metaanaliză recentă, incluzând 80 de trialuri clinice și 3767 pacienți a arătat că, după ajustarea datelor din punct de vedere a scăderii tensiunii arteriale diastolice și duratei tratamentului, blocanții receptorilor angiotensinei produc cele mai importante efecte de diminuare a masei ventriculare (13%), urmate de blocanții canalelor de calciu (11%) și de IECA (10%). Nu există diferențe semnificative statistic între aceste trei clase, 126 toate trei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a TA a mai diminuat ca urmare a rezultatelor unor studii în care au fost înrolați pacienți cu risc cardiovascular crescut. Aceste date au ridicat suspiciunea că tratamentul antihipertensiv ce reduce valorile TA sistolice sub 120-125 mmHg și ale TA diastolice sub 70-75 mmHg poate fi insoțit de evenimente coronariene (acestea fiind mai frecvente și nu mai reduse așa cum se credea) fenomenul curbei ,,J’’. Această idee este susținută de existența unei curbe ,,J’’ asemănătoare, la subiecții din grupul placebo în mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prevenției secundare, Antithrombotic Trialists’ Collaboration arată în mod cert eficiența terapiei antiplachetare în reducerea accidentului vascular cerebral (cu 22%) și a altor evenimente cardiovasculare în grupurile aflate la risc (140). O analiză mai recentă efectuată în relație cu presiunea arterială diastolică a arătat că, la pacienții cu tensiune arterială diastolică superioară valorii de 90 mmHg, terapia antiplachetară a redus riscul evenimentelor cardiovasculare de la 20,2% la 18,1% (141). În trialul Primary Prevention Project, administrarea a 100 mg de aspirină zilnic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
eficiența terapiei antiplachetare în reducerea accidentului vascular cerebral (cu 22%) și a altor evenimente cardiovasculare în grupurile aflate la risc (140). O analiză mai recentă efectuată în relație cu presiunea arterială diastolică a arătat că, la pacienții cu tensiune arterială diastolică superioară valorii de 90 mmHg, terapia antiplachetară a redus riscul evenimentelor cardiovasculare de la 20,2% la 18,1% (141). În trialul Primary Prevention Project, administrarea a 100 mg de aspirină zilnic la participanții studiului, între care 69% erau hipertensivi, a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pentru numărul de evenimente hemoragice în grupul tratat cu aspirină, față de placebo. O analiză ulterioară a arătat un raport favorabil beneficiu/risc, pentru administrarea de aspirină la bolnavii cu tensiune arterială sistolică superioară valorii de 180 mmHg sau tensiune arterială diastolică mai mare de 107 mmHg (144). Accidentul vascular cerebral rămâne o complicație redutabilă a hipertensiunii arteriale. O analiză a trialurilor incluzând subiecți cu accident vascular cerebral în faza acută, a arătat că aspirina determină o creștere de 22% a riscului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
risc la un nivel foarte înalt reprezintă indicație de instituire a măsurilor preventive pentru afecțiunile cardiovasculare. În această categorie sunt incluși indivizii cu creșteri ale tensiunii arteriale superioare valoriii de 160mmHg pentru componenta sistolică și mai mare de100mmHg pentru componenta diastolică sau valori mai mici ale tensiunii arteriale în condițiile afectării organelor țintă. Hipertensivii fără boală cardiovasculară dovedită, dar cu risc cardiovascular ridicat trebuie luați în considerare pentru terapia hipolipemiantă, chiar dacă nivelurile bazale de colesterol total și LDL-colesterol sunt în limite
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
argumente pentru nici una din recomandări (1, 2, 3) Un alt subiect controversat îl constituie managementul HTA în faza acută a AVC. În 2007, Asociația Americană a Inimii recomanda inițierea tratamentului în faza acută a AVC ischemic la valori ale TA diastolice de peste 120 mmHg și ale TA sistolice de peste 220 mmHg (pentru cei care vor primi trombolitic de la valori TA de 180/110 mmHg). Reducerea valorilor TA se va face cu cel mult 15 20% din valoarea inițială 159 în primele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA medii în sarcină la monitorizarea ABPM sunt prezentate în tabelul 5.15. Tabelul 5.15. Valorile TA medii în sarcină utilizând ABPM Valorile TA medii în sarcină la monitorizarea ABPM În timpul zilei În timpul nopții Sarcina (săptămâni) TA sistolică TA diastolică TA sistolică TA diastolică 9-16 18-24 115 115 70 69 100 99 55 54 26-32 33-40 116 119 70 74 101 106 55 58 HTA în sarcină continuă să fie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate materno-fetală. Ea se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la monitorizarea ABPM sunt prezentate în tabelul 5.15. Tabelul 5.15. Valorile TA medii în sarcină utilizând ABPM Valorile TA medii în sarcină la monitorizarea ABPM În timpul zilei În timpul nopții Sarcina (săptămâni) TA sistolică TA diastolică TA sistolică TA diastolică 9-16 18-24 115 115 70 69 100 99 55 54 26-32 33-40 116 119 70 74 101 106 55 58 HTA în sarcină continuă să fie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate materno-fetală. Ea se definește ca o creștere
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
116 119 70 74 101 106 55 58 HTA în sarcină continuă să fie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate materno-fetală. Ea se definește ca o creștere în valoare absolută a TA sistolice peste 140 mmHg și a TA diastolice peste 90 mmHg la două determinări separate pe parcursul sarcinii. HTA în sarcină este clasificată conform tabelului 5.16. Clasificarea HTA în sarcină Preeclampsia TAs ≥140 mm Hg sau TAd ≥ 90 mm Hg apărută pentru prima dată pe parcursul sarcinii, după vârsta
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Următoarea etapă în evaluarea gravidei cu preeclampsie este stabilirea gravității afecțiunii (forma ușoară/severă). Diagnosticul de preeclampsie forma severă impune prezența următoarelor criterii anamnestice și/sau clinice și/sau paraclinice asociate: valorile TA sistolice peste 160 mm Hg sau TA diastolice mai mari de 110 mm Hg la cel puțin 2 măsurători efectuate la interval de minim 6 ore sau HTA la care se adaugă proteinurie și minim una din următoarele: − simptome derivate din afectarea sistemului nervos central: acuze vizuale, cefalee
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
100.000/mm3; − Proteinurie mai mare de 5 g/24 ore; − Oligurie: diureză sub 500 ml/24 ore; − Edem pulmonar acut. Tratamentul nefarmacologic trebuie luat în considerare pentru femeile însărcinate cu valori ale TA sistolice de 140-149 mmHg și TA diastolice de 90 95 mmHg. Se poate recomanda limitarea nivelului de activitate fizică în funcție de valorile TA, vârsta sarcinii și profilul de risc materno fetal. Nu este recomandată restricția de sare în alimentație și nu există argumente pentru administrarea de calciu, ulei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]