516 matches
-
unda ar fi "reflectată" pe straturile atomice succesive. Se obțin maxime de difracție, dacă reflexiile pe straturi succesive interferă constructiv. Din Fig.VI.10 rezultă că diferența de drum pentru undele difractate pe plane adiacente este: Se obțin maxime de difracție dacă: In relația (VI.61) d h,k,l este distanța dintre planele cristalografice Relația (VI.61) este cunoscută sub numele de "legea lui Bragg". Legea lui Bragg cere ca λ și θ să fie corelate. Undele cu o anumită
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
θ să fie corelate. Undele cu o anumită valoare a lungimii de undă, care pătrund într-o structură cristalină sub un unghi θ arbitrar nu sunt împrăștiate constructiv decât dacă relația (VI.61) este îndeplinită. Pentru a obține maxime de difracție, este deci necesar să se varieze fie λ fie θ, astfel încât să fie îndeplinită legea lui Bragg. Metoda de studiu a structurii cristaline prin difracție cu raze X a fost descoperită de fizicianul Max von Laue și dezvoltată apoi de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt împrăștiate constructiv decât dacă relația (VI.61) este îndeplinită. Pentru a obține maxime de difracție, este deci necesar să se varieze fie λ fie θ, astfel încât să fie îndeplinită legea lui Bragg. Metoda de studiu a structurii cristaline prin difracție cu raze X a fost descoperită de fizicianul Max von Laue și dezvoltată apoi de fizicienii William Bragg și Lawrence Bragg (tată și fiu). Din acest motiv expresia (VI.61) poartă numele de legea lui Bragg. Difracția cu raze X
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
structurii cristaline prin difracție cu raze X a fost descoperită de fizicianul Max von Laue și dezvoltată apoi de fizicienii William Bragg și Lawrence Bragg (tată și fiu). Din acest motiv expresia (VI.61) poartă numele de legea lui Bragg. Difracția cu raze X se face pe următoarele căi: a) Metoda cristalului fix. In acest caz se utilizează radiații X nemonocromatice (lungimea de undă variază). Metoda de difracție este cunoscută ca metoda Laue. Pentrucă lungimea de undă nu este cunoscută, metoda
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fiu). Din acest motiv expresia (VI.61) poartă numele de legea lui Bragg. Difracția cu raze X se face pe următoarele căi: a) Metoda cristalului fix. In acest caz se utilizează radiații X nemonocromatice (lungimea de undă variază). Metoda de difracție este cunoscută ca metoda Laue. Pentrucă lungimea de undă nu este cunoscută, metoda este limitată. b) Metoda cristalului rotitor folosește un fascicul de radiații X monocromatice și un monocristal care se rotește, deci unghiul θ din relația lui Bragg este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
X monocromatice (de exemplu se selectează linia Kα a Cu) care cad pe o probă sub formă de pulbere fină. Proba se fixează pe axa unei camere cilindrice care este prevăzută în partea interioară cu un film fotografic. Conurile de difracție intersectează filmul într-o serie de cercuri concentrice care formează debyegrama. Metoda pulberilor cristaline dă informații despre distanța dintre planele cristalografice. Incepând din anul 1958 analiza de structură cu raze X a început să fie folosită și în cazul substanțelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
distanța dintre planele cristalografice. Incepând din anul 1958 analiza de structură cu raze X a început să fie folosită și în cazul substanțelor necristaline, așa cum sunt biopolimerii, după ce în prealabil au fost aduse, în unele cazuri, în stare cristalină. Metoda difracției cu raze X a permis studiul structurii unui număr mare de proteine. Astfel a fost pusă în evidență structura hemoglobinei de către M.F. Perutz, a vitaminei B12, de către D.Hodgkin, sau descoperirea elicei duble a ANDului de către F.H.Crick, J.D.Watson
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
din nodurile rețelei se deplasează. De asemenea, orice substanță reală înglobează și unele impurități care produc abateri de la rețeaua cristalină ideală. 1.1.3.2.1. Tipuri de rețele cristaline Clasificarea rețelelor cristaline a fost făcută în urma studiului cristalelor prin difracție cu raze X sau cu electroni. Rețele ionice Aceste rețele au în noduri ioni pozitivi și negativi, aranjați alternativ. Volumele ionilor pot fi apropiate ca valoare (fig. 1.4.a) sau diferite (fig. 1.4.b). Fig. 1.4. Tipuri
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sistemelor ultramicroeterogene (efectul Tyndall, opalescența, fluorescența etc.). 2.5.2.1. Opalescența La trecerea luminii printr-un coloid incolor se observă o difuzie a luminii, solul apărând opalescent, uneori cu schimbarea culorii. Fenomenul de opalescență la coloizi este produs de difracția luminii de către particule. 138 Radiația difuzată de particulă se împrăștie în toate direcțiile și va fi din nou difuzată de particulele vecine, devierea radiației fiind reprezentată de unghiul θ. Intensitatea opalescenței va fi cu atât mai mare cu cât indicii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluții echivalente de fucsină (colorant organic roșu). 2.5.2.3. Efectul Tyndall Este caracteristic coloizilor cu un grad de dispersie mic (r<10-7m). Lungimea de undă a radiației fiind mare față de particulă, are loc un fenomen de difuzie. Definiție. Difracția printr-un mediu care conține neomogenități spațiale mici, care redistribuie destul de uniform lumina în toate direcțiile, se numește difuzia luminii. Un fascicul de raze ce trece printr-o soluție coloidală este difuzat în toate direcțiile și polarizat. Privind perpendicular pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este difuzat în toate direcțiile și polarizat. Privind perpendicular pe direcția de incidență a fasciculului luminos, cu ajutorul ultramicroscopului, se observă un con luminos, numit conul lui Tyndall. 140 Explicația acestui fenomen a fost dată de Rayleigh pe baza fenomenelor de difracție a luminii. El a explicat în același mod și culoarea albastră a cerului. Difuzia luminii pe particulele gazoase și lichide are loc la fel ca pe particulele coloidale, dar este mult mai slabă și nu se poate observa decât în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suspensiile au majoritatea proprietăților generale ale coloizilor. Sunt astfel prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase pe suprafața particulei și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai pot fi suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de solvent. Pastele se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
F1, F2, F3, F4 și riglă. Grila este o plăcuță din sticlă pe care sunt trasate spații opace la distanța Δl+Δl/4. Spațiile transparente ale grilei au aceeași lățime și sunt dispuse față în față. Din considerente legate de difracție, distanța dintre ele nu poate să depășească g2/λ, unde g este constanta riglei iar λ este lungimea de undă a sursei de lumină. Aceasta duce la imposibilitatea folosirii unor diviziuni mai mici de 5μm, pentru că distanța maximă dintre rigla
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare. Capitolul III conține documentare care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
totale. Aceasta face ca fibra să se comporte ca ghid de undă. Principiul de funcționare al fibrelor optice este asemănător, din multe 25 Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, cu maxim central de ordin zero; Măsurați distanța x pentru diferiți k de ordin superior; Calculați constanta rețelei l, aplicând relația l = f
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
optice este asemănător, din multe 25 Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, cu maxim central de ordin zero; Măsurați distanța x pentru diferiți k de ordin superior; Calculați constanta rețelei l, aplicând relația l = f·k·λ/x; Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: Scrieți rezultatul final pentru constanta rețelei; Descrieți
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
relația l = f·k·λ/x; Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: Scrieți rezultatul final pentru constanta rețelei; Descrieți metoda pentru determinarea lungimii de undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos central, urmat de o parte și de alta de maxime laterale îsecundare separate prin regiuni întunecoase, numite minime). Lumina este o undă electromagnetică, în care vectorii E și B oscilează în plane perpendicular
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât indicele de refracție al mediului B. Dintre cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte: a) își schimbă direcția de propagare; b) suferă o deplasare laterală; c) rămâne paralelă cu cea incidentă; 37 d) își modifică lungimea de undă. 14. Difracția luminii se poate pune în evidență: a) pentru orificii de diferite forme; b) pentru fascicule paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
normal cu lumină albă î0,4μm ≤ λ ≤ 0,76μm). Câte radiații vor fi intensificate în fasciculul reflectat? a) trei; b) patru; c) cinci; d) una. 5. Pentru a determina lungimea de undă a unei radiații se folosește o rețea de difracție având 100 trăsături pe mm. Primul maxim de difracție, pe un ecran aflat la distanța D = 2m de rețea, este plasat la x 53 = 12cm de centrul ecranului. Se cere lungimea de undă a radiației folosite: a) 0,45μm; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Câte radiații vor fi intensificate în fasciculul reflectat? a) trei; b) patru; c) cinci; d) una. 5. Pentru a determina lungimea de undă a unei radiații se folosește o rețea de difracție având 100 trăsături pe mm. Primul maxim de difracție, pe un ecran aflat la distanța D = 2m de rețea, este plasat la x 53 = 12cm de centrul ecranului. Se cere lungimea de undă a radiației folosite: a) 0,45μm; b) 6000Å; c) 7500Å; d) 600nm. 6. Cu cât constanta
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]