341 matches
-
castanie, voie, cenușie, prietenie, pierde. c)Scrie, după dictare, cuvintele : caiet, poezie, poet, aer, aeroplan, alee, orhidee. În clasa a II-a, diftongii sunt reluați în lecții cu destinație specială, insistându-se pe despărțirea cuvintelor în silabe și pe scriere diftongului în acceași silabă, obiective ce sunt realizabile prin exerciții care solicită gândirea și chiar creativitatea elevilor. Exemple : a)Alege, pentru fiecare din cuvintele date, unul din cuvintele aceea, aceia : femeia ............... copiii ............... vulpea ............... vulpoii ................. fetița ................. cocoșii ................. cartea ............... inginerii .............. b)Desparte în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
realizabile prin exerciții care solicită gândirea și chiar creativitatea elevilor. Exemple : a)Alege, pentru fiecare din cuvintele date, unul din cuvintele aceea, aceia : femeia ............... copiii ............... vulpea ............... vulpoii ................. fetița ................. cocoșii ................. cartea ............... inginerii .............. b)Desparte în silabe și subliniază cuvintele care conțin diftongii învățați : pădurea, deasă, ied, iarnă, ouă, ploaie, lămâia. c)Completează cuvântul care lipsește și subliniază diftongii din cuvintele propozițiilor : Prietenul la ........................ se ......................... . Lauda de sine nu ................................. a bine. Pisica cu clopoței nu prinde ........................ . d)Grupează cuvintele după cum se pronunță și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cuvintele date, unul din cuvintele aceea, aceia : femeia ............... copiii ............... vulpea ............... vulpoii ................. fetița ................. cocoșii ................. cartea ............... inginerii .............. b)Desparte în silabe și subliniază cuvintele care conțin diftongii învățați : pădurea, deasă, ied, iarnă, ouă, ploaie, lămâia. c)Completează cuvântul care lipsește și subliniază diftongii din cuvintele propozițiilor : Prietenul la ........................ se ......................... . Lauda de sine nu ................................. a bine. Pisica cu clopoței nu prinde ........................ . d)Grupează cuvintele după cum se pronunță și se scrie grupul de vocale ie (în aceeași silabă sau în silabe diferite) : ieșire, ied, ie
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
se scrie grupul de vocale ie (în aceeași silabă sau în silabe diferite) : ieșire, ied, ie, iepure, vie, bucurie, prieten, ies. e)Corectează cuvintele scrise greșit : Când pisica nu-i acasă Șuarecii juacă pe masă.’’ f)Transformă fiecare cuvânt astfel încât diftongul ia să fie înlocuit cu diftongul ie : piatră - pietre poiană .................... piață ................ amiază .................... viață ................ nuia ........................ g)Transcrie numai cuvintele scrise corect : el, iel, epure, iepure, eșire, ieșire, liceie, licee, poezie, poiezie, caiet, caet. h)Scrie câte un cuvânt pentru fiecare din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în aceeași silabă sau în silabe diferite) : ieșire, ied, ie, iepure, vie, bucurie, prieten, ies. e)Corectează cuvintele scrise greșit : Când pisica nu-i acasă Șuarecii juacă pe masă.’’ f)Transformă fiecare cuvânt astfel încât diftongul ia să fie înlocuit cu diftongul ie : piatră - pietre poiană .................... piață ................ amiază .................... viață ................ nuia ........................ g)Transcrie numai cuvintele scrise corect : el, iel, epure, iepure, eșire, ieșire, liceie, licee, poezie, poiezie, caiet, caet. h)Scrie câte un cuvânt pentru fiecare din diftongii învățați. Alcătuiește propoziții cu aceste
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ia să fie înlocuit cu diftongul ie : piatră - pietre poiană .................... piață ................ amiază .................... viață ................ nuia ........................ g)Transcrie numai cuvintele scrise corect : el, iel, epure, iepure, eșire, ieșire, liceie, licee, poezie, poiezie, caiet, caet. h)Scrie câte un cuvânt pentru fiecare din diftongii învățați. Alcătuiește propoziții cu aceste cuvinte. Atât în clasa I, cât și în clasa a II-a, etapa de învățare a diftongilor trebuie finalizată cu dictări de control, autodictări și, în general, cu probe de evaluare care să cuprindă sarcini
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
epure, iepure, eșire, ieșire, liceie, licee, poezie, poiezie, caiet, caet. h)Scrie câte un cuvânt pentru fiecare din diftongii învățați. Alcătuiește propoziții cu aceste cuvinte. Atât în clasa I, cât și în clasa a II-a, etapa de învățare a diftongilor trebuie finalizată cu dictări de control, autodictări și, în general, cu probe de evaluare care să cuprindă sarcini de recunoaștere, de scriere și de completare a diftongilor. În clasa I , elevii se familiarizează cu altă problemă ortografică (pag. 66, 67
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
clasa I, cât și în clasa a II-a, etapa de învățare a diftongilor trebuie finalizată cu dictări de control, autodictări și, în general, cu probe de evaluare care să cuprindă sarcini de recunoaștere, de scriere și de completare a diftongilor. În clasa I , elevii se familiarizează cu altă problemă ortografică (pag. 66, 67) : scrierea cuvintelor cu î și cu â, obiectiv care se reia în clasa a II-a, tot în mod practic-aplicativ, fără communicarea normelor care reglementează scrierea cu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în spațiu, în dicționar, dar este și ceva care are o poveste, care și-a schimbat sensul, care are una, două, trei, patru, cinci, șase semnificații. Este ceva consistent, adesea contradictoriu, de o frumusețe fonetică, frumusețea vocalelor, a silabelor, a diftongilor, o muzică... Pînă la urmă, sînt doar sunete, mai curînd silabele sînt sunete, fiecare silabă este un sunet. Cuvintele sînt bizar de concrete, pentru că, dacă vă gîndiți... au totodată, să spunem, două dimensiuni, una pentru ochi și una pentru ureche
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma de plural euroĭ, specializată pentru conotații ironice, formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la singular. În schimb, substantivul (neînregistrat în DOOM1, 2) straniero - stranieri "persoană venită din străinătate, în special într-o echipă sportivă" dă semne clare de integrare flexionară în tiparul curent de masculine [consoană - i devocalizat 12]. Utilizat frecvent în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
caracteristicile tiparului aici analizat. Împrumuturile mai recente nu se mai includ în acest tipar. În cazul unor împrumuturi precum: pagaie, papaia, paranoia, de altfel, puțin numeroase, DOOM2 recomandă, pentru primul, o formă invariabilă, iar pentru celelalte două, forma originară cu diftongul neadaptat -ĭa. Și, deși uzul înregistrează, și pentru ultimele două, o formă refăcută de singular în -ie (papaie, paranoie): Am cumpărat o papaie, ce fac cu ea? (Culinar.ro Forum, 2004), mirosul de papaie verde (CineMagia, 2005), secureștii lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tiparul în discuție continuă, ca și în perioada/perioadele anterioară/e, să dea semne de fragilitate. Fragilitatea are cauze fonetice, apărând ca urmare a unor tendințe fonetice manifestate în toată istoria limbii române, constând, pe de o parte, în fragilitatea diftongilor, iar, pe de alta, în tendința de pierdere a finalei vocalice -u41. Semnele de fragilitate se manifestă prin orientarea spre celelalte două tipare ale neutrelor: consoană - -e (pasagiu - pasagii > pasaj - pasaje) și consoană - -uri (solilocviu - solilocvii > soliloc - solilocuri). DOOM2 recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-le, vezi și supra, 2.1.2, tiparul masculin sg. nearticulat -e vs sg. articulat -ele. 30 Sunt notate cu două asteriscuri așezate la dreapta formațiile pentru care DOOM2 indică, în variație liberă, forma cu vocală accentuată alături de cea cu diftong (chimono/chimonoǔ, delco/delcoŭ, halo/haloǔ), semn al tendinței de acomodare a formei la o pronunție mai apropiată de cea românească. În numeroase alte situații, însă, s-a reținut o singură pronunție, cu finală diftongată: bibeloǔ, bisturiǔ, bistroǔ, cazinoǔ, cavoǔ
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
2004−2005). 45 Un proces similar s-a produs în istoria recentă a limbii, când numeroase formații neologice cu finală vocalică și-au atașat desinențele -uri sau -e, fie direct (lame - lameuri, embargo - embargouri), fie după transformarea finalei vocalice în diftong (aparteu - aparteuri, ferodou - ferodouri, fronseu - fronseuri, hublou - hublouri, panseu - panseuri etc.) 46 Este vorba de preferință, și nu de obligativitate. Astfel, alături de aparține BCR, se înregistrează curent și aparține BCR-ului sau, alături de consecințele lui "de ce", apare și consecințele "de ce
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și marea varietate a cromatismelor specifice lui Beldiceanu. O lipsă constă în ceea ce privește culorile transparente ale cromatismelor poetului, care, așa cum spune Gruber, sunt culori "care au viață", precum culorile curcubeului, în timp ce cromatismele pictate de el sunt "culori moarte" (folosind exprimarea subiectului). Diftongii, triftongii, silabele și numele comune, adică cromatismele fonetice ale vocii vorbite, apar ca benzi cu diferite dungi, amplitudinile corespunzând sunetelor subiectului. Eduard Gruber este ca formație universitară de bază filolog și cunoștințele sale se evidențiază pe parcursul considerațiilor pe care le
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
comune, adică cromatismele fonetice ale vocii vorbite, apar ca benzi cu diferite dungi, amplitudinile corespunzând sunetelor subiectului. Eduard Gruber este ca formație universitară de bază filolog și cunoștințele sale se evidențiază pe parcursul considerațiilor pe care le face. Astfel, consideră că diftongii prezintă particularități foarte remarcabile. Limba română este considerate de o bogăție excepțională, posedând douăzeci și trei de diftongi. Deși nu este la fel de sonoră ca italiana, limba română este considerată de Gruber ca fiind cea mai vocalizată din toate limbile romanice
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Gruber este ca formație universitară de bază filolog și cunoștințele sale se evidențiază pe parcursul considerațiilor pe care le face. Astfel, consideră că diftongii prezintă particularități foarte remarcabile. Limba română este considerate de o bogăție excepțională, posedând douăzeci și trei de diftongi. Deși nu este la fel de sonoră ca italiana, limba română este considerată de Gruber ca fiind cea mai vocalizată din toate limbile romanice. Indică faptul că benzile acestor diftongi au toate aceeași lungime, 70 de milimetri, și aceeași înălțime, 35 de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
română este considerate de o bogăție excepțională, posedând douăzeci și trei de diftongi. Deși nu este la fel de sonoră ca italiana, limba română este considerată de Gruber ca fiind cea mai vocalizată din toate limbile romanice. Indică faptul că benzile acestor diftongi au toate aceeași lungime, 70 de milimetri, și aceeași înălțime, 35 de milimetri. Ca formă, cromatismele constituiau un dreptunghi, care rezulta din joncțiunea a două pătrate egale cu latura de 35 de milimetri. Cum se realiza măsurarea unui astfel de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și aceeași înălțime, 35 de milimetri. Ca formă, cromatismele constituiau un dreptunghi, care rezulta din joncțiunea a două pătrate egale cu latura de 35 de milimetri. Cum se realiza măsurarea unui astfel de fenomen? O primă precizare este aceea că diftongii nu au toți aceeași amplitudine. Cele cinci clase corespund la cinci clase natural filologice ale diftongilor limbii române. S-a ajuns la măsurători exacte la care subiectul are un merit în elaborarea metodei pe care ulterior a confirmat-o Gruber
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
a două pătrate egale cu latura de 35 de milimetri. Cum se realiza măsurarea unui astfel de fenomen? O primă precizare este aceea că diftongii nu au toți aceeași amplitudine. Cele cinci clase corespund la cinci clase natural filologice ale diftongilor limbii române. S-a ajuns la măsurători exacte la care subiectul are un merit în elaborarea metodei pe care ulterior a confirmat-o Gruber prin alta considerată de el "complet obiectivă". Legea stabilită este formulate în felul următor: în timp ce lungimile
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
la care subiectul are un merit în elaborarea metodei pe care ulterior a confirmat-o Gruber prin alta considerată de el "complet obiectivă". Legea stabilită este formulate în felul următor: în timp ce lungimile amplitudinilor variază în raportul lor reciproc, după clasele diftongilor, suma lor rămâne totdeauna constantă. Cromatismele găsite pentru numere nu mai avea forma de dreptunghi, ci erau reprezentate prin cercuri și elipse. De exemplu, numărul doi (Gruber expune cifra în română și franceză) constituie pentru Beldiceanu un cromatism care are
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
portocaliu. Marginile cromatismului atingeau exact marginile cercului obiectiv alb, încadrat de roșu. Avem astfel o metodă exactă și sigură pentru determinarea formei cromatismului în diverse sensuri. În acest fel s-a determinat empiric forma și mărimea tutror numerelor întregi și diftongilor. Metoda de verificare a datelor subiective ale subiectului în privința amplitudinilor era considerată obiectivă. După "nenumărate" tentative și verificări s-a stabilit acordul. Numerele au rezervat surprize mai mari. S-au luat în considerație două dimensiuni: înălțimea și lungimea, sau diametrul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
va fi furnizat. Audiția colorată 1. La ce culoare vă gândiți, ce senzație colorată încercați, ce culoare vedeți, atunci când auziți diferitele note ale gamei (do, re mi, fa, sol, si, do), vocalele (a, e, i, o, u), consoanele, silabele sau diftongii? De asemenea, stabiliți o legătură între culori și diferitele feluri ale unui sunet? 2. Aveți idei de culoare diverse la audiția diverselor segmente de muzică ale aceluiași maestru sau ale maeștrilor diferiți? 3. Constatați diferențe ale unei singure culori sau
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
să țineți cont aici de o lege? Audiția figurată 13. Care sunt liniile, figurile sau volumele la care vă gândiți, a căror senzația o aveți sau pe care le vedeți, când auziți diferitele note ale gamei, vocalele, consoanele, silabele sau diftongii? 14. Stabiliți, de asemenea, o legătură între vreo figură și cuvinte: nume (concrete sau abstracte), adjective, verbe etc.? Există, în fine, pentru dumneavoastră diferențe între diversele specii de cuvinte ale unei aceleași clase? 15. Aveți vreo senzație figurată când vă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la conținut; -exerciții de determinare a sensului unor cuvinte În contexte date. I.3. Să sesizeze corectitudinea unui enunț oral. exerciții de identificare și corectare a unor pronunții greșite (pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]