341 matches
-
2: N.Ac., feminin, singular: gălbuie, veche (o) carte gălbuie, veche Adjectivele din această clasă sunt variabile în funcție de gen la plural și în funcție de număr la masculine. Intră în această clasă adjective cu rădăcină terminată în consoană palatală (vechi) sau în diftongul descendent -ui (amărui, șui, verzui). Tipul VI de flexiunetc "Tipul VI de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin și feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: feroce, precoce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adjectivele din această clasă variază numai în funcție de genul substantivului, la singular și la plural. Se caracterizează prin acest tip de flexiune adjectivele cu rădăcina terminată în consoană africată urmată de dezinența la singular masculin i (ultrascurt) sau în unul din diftongii ai, ei, oi (bălai, rotofei, greoi). Celor șapte tipuri de flexiune ale adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile în funcție de genul, numărul și cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vocalic, semivocalic, ultrascurt: • -Ø/-i: alb/albi • -u/-i: negru/negri • -u/-i: auriu/aurii, nou/noi • -Ø/-i: studențesc/studențești, lung/lungi • -e/-i: subțire/subțiri Observații: La plural, adjectivul roșu, neregulat, se caracterizează prin intrarea dezinenței într-un diftong: roșu/roșii. Nu realizează opoziția de număr adjectivele terminate la singular în -i semivocalic: rotofei, gălbui sau ultrascurt: vechi, stângaci, care prezintă aceeași dezinență -i (semivocalic sau ultrascurt) la singular și la plural: un băiat rotofei/niște băieți rotofei un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Spre deosebire de verbele cu neregularitate absolută, acestea păstrează în permanență aceeași rădăcină, care prezintă, însă, modificări importante, deosebindu-se prin aceasta și de verbele regulate. Aproape toate au structuri tematice monosilabice (consoană sau grup consonantic, urmate de o vocală sau un diftong: da, sta, bea, vrea), ceea ce face ca rădăcina lor să nu depășească, în structura multor teme verbale, dimensiunea unui singur fonem. Totuși, nu condiția „monofonemică” a rădăcinii acordă caracter neregulat flexiunii acestor verbe. Neregularitatea lor stă, pe de o parte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La unii copii apar greutăți în pronunțarea grupelor de consoane, desi izolat acestea pot fi uneori pronunțate. Aceeași pronunțare defectuoasă sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare cu care am lucrat o reprezintă agramatismul, în care, pe lângă pronunție, este tulburata și structura lingvistică. PĂrțile de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătură fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica; ¾ omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului etc; ¾ substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănĂrilor din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
idei; exerciții variate de dictare / autodictare. Elevii cu dificultăți de învățare scriu în ritm propriu, cel mai adesea lent. Dintre greșelile de scriere întâlnite frecvent în practică școlară se constată: omisiuni, adăugiri, inversiuni de litere și silabe; scrierea incorectă a diftongilor; scrierea incorectă a ortogramelor; despărțirea cuvintelor în silabe; scrierea incorectă a unor forme verbale; scrierea incorectă a unor numerale cardinale și ordinale; scrierea greșită a pluralului unor substantive și adjective. Ca strategii și tehnici de recuperare a scrisului disortografic se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în spațiu, în dicționar, dar este și ceva care are o poveste, care și-a schimbat sensul, care are una, două, trei, patru, cinci, șase semnificații. Este ceva consistent, adesea contradictoriu, de o frumusețe fonetică, frumusețea vocalelor, a silabelor, a diftongilor, o muzică... Pînă la urmă, sînt doar sunete, mai curînd silabele sînt sunete, fiecare silabă este un sunet. Cuvintele sînt bizar de concrete, pentru că, dacă vă gîndiți... au totodată, să spunem, două dimensiuni, una pentru ochi și una pentru ureche
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasa de începători progresează destul de lent. În intervalul 1841-1846, se introduc două semne noi: î și r. O schimbare mai semnificativă are loc începând cu nr. 60 pe 1846, când se adoptă b, f, g, j, l și se abandonează diftongul consonantic 7. În perspectivă, se promite înlocuirea lui cu p și a lui cu u. Dar viața acestui alfabet, în care nu mai persistau decât 10 semne chirilice, va fi neașteptat de scurtă. La sfârșitul lui 1846, Curierul românesc își
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
logicii limbii, pentru optimizarea comunicării de specialitate (inclusiv în ciclul primar, în perioada pregramaticală și în cea gramaticală, când profesorul va aborda conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunet nesilabic, folosit la sfârșitul unei silabe, după o consoană: lupi, crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie posterioare, labializate: o, u. Ele nu pot forma singure silabe, intrând alături de vocale în componența diftongilor și a triftongilor: tei, seară, soare, nou, a-ri-pioa-ră, tăiau etc. Consoanele din limba română (b, c, d, f, g, h, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v, z, ĉ, ĝ, k', g'), sunete la rostirea cărora
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cs/ gz sunt redate prin litera x: axă, exercițiu; sunetele ie sunt redate prin litera e în cuvinte precum era, este, el, eu etc. I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sculptor, func-ți-e, ast-ma-tic; anumite grupuri de patru consoane 21 se despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
amiciție, prietenoasă, mie, alergie, vioară, zmeoaică, perpetuu, stilou, imposibilului; * plictiseală, imaginație, covoare, două, aceiași, toată, vrei, aer, încrederea, conspirație; * sau, suspiciune, întoarce, formează, competiție, ne-au arătat, la egalitate, vedenie. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele/ structurile care conțin diftong, triftong, respectiv vocale în hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e obositor pentru copii să le dea întruna lămuriri peste lămuriri." (Micul prinț, Antoine de Saint-Exupéry) Cerințe: (a) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: acesta, atunci, pricepe, niciodată. (b) Transcrieți din text un cuvânt care conține diftong, un cuvânt derivat și două cuvinte compuse. (c) Precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate. (d) Formulați enunțuri cu omonimele cuvântului care. (e) Transcrieți, din textul dat, două propoziții subordonate și precizați-le felul. (f) Formulați patru enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]