586 matches
-
în viața economică a târgului medieval, în special viile și pomii dădeau recolte bogate. Înainte de 1940 funcționau 18 instalații pentru fabricare de țuică. Începând cu a doua jumătate a sec. al XV-lea, se înființase boierimea, care, împreună cu biserica, strângea dijme și taxe pentru anumite servicii și donații. Împreună au organizat administrația (un fel de primărie) în fiecare sat, care se preocupa de strângerea taxelor, organizarea pazei și alte activități obștești, în timp ce evidența populației era ținută de preot. Declinul politic și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câte 10 ha de pământ (Puiu, Anton, Filip). Tot din cauza lipsei de pământ, ca urmare a reformei agrare din 1921, multe familii au migrat către orașe, în special în Bacău. Pentru a suplini lipsa de pământ, oamenii luau pământ în dijmă de la răzeșii din satele Antohești, Făgheni și Oțelești. Printre primele familii ale satului amintim: Maftei, Tătărășanu, Sularu, Grigoreanu, Chirilă, Vraciu, Capraru, Coca, Crețu, Moldoveanu, Moraru și Duhan. Școala din Tarnița s-a înființat în 1891, funcționând prin localuri închiriate până în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legea sau obiceiul pământului, care se respecta mai temeinic, în special în ceea ce privește procesele de proprietate de moșie și hotare, stabilirea hotarelor unui sat nou care se întemeia sau a unei prisăci. Tot obiceiul stabilea și ce obligații în dijmă și în muncă aveau rumânii, adică țăranii neliberi, față de stăpânii lor. Aceste prețioase documente istorice vechi de drept cutumiar românesc din Moldova, deși sunt de proveniență feudală, ne relevă dimensiunile unei civilizații tradiționale sătești de mare importanță și ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și Oțelești. În anul 1928, agricultura acestei zone avea un caracter predominant cerealier, pomicol și viticol, cu un accentuat drum deschis dominațiilor relațiilor capitaliste în agricultură, impulsionând producția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coapte. Pasta de fructe consistentă ce se obținea în urma acestui proces se păstra în oale mari de lut. La mijlocul secolului al XIX-lea, locuitorii care aveau vii și livezi pe lângă casele lor, în afară de 10 prăjini, erau obligați la plata dijmei care echivala cu a zecea parte din produsele obținute. Principalele lucrări de întreținere a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu se mai practică pomicultura în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
își afla răsuflarea de cheltuielile nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În evul mediu se practica în zonă grădinăritul intensiv, de vreme ce pe la 1688 se lua zeciuială din grădinile de legume și zarzavat. În anul 1851, răzeșii din Dealu Perjului se obligau să plătească lui Iordache Popa pentru banii împrumutați dijmă pe 6 ani din principalele legume: fasole, ceapă, varză, cartofi. În anul 1928 existau în satele din zonă doi grădinari la Tarnița, unu la Oncești și doi la Dealul Perjului. Până la colectivizare, zeci de fântâni cu cumpene scoteau apa din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Trei zile a pierdut Dan la târg,la Zalău, ca să vândă cinci găleți de grâu, una de fasole și două oi să strângă bani pentru cens, adică taxa pentru pământ. Îndată ce a încasat banii, împuternicitul a adăugat: Acum plătește și dijma din grâu, ovăz, mei și fasole. Dan a măsurat cu mierța dijma legiuită din fiecare holdă și a oftat, văzând cât de repede scad grămezile de grâne. După ce a plătit și zeciuiala, omul nostru s-a întristat și mai mult
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
găleți de grâu, una de fasole și două oi să strângă bani pentru cens, adică taxa pentru pământ. Îndată ce a încasat banii, împuternicitul a adăugat: Acum plătește și dijma din grâu, ovăz, mei și fasole. Dan a măsurat cu mierța dijma legiuită din fiecare holdă și a oftat, văzând cât de repede scad grămezile de grâne. După ce a plătit și zeciuiala, omul nostru s-a întristat și mai mult. Dane, de ce n-ai semănat mazăre? i-a întrebat împuternicitul de la castel
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și plătiseră dijma. Prin pielea crăpată de lovituri, șiroia sângele țăranilor. Îndurau pe spate bătaia nemeritată a sărăciei trăite de veacuri, care sporea sub nesațul arendașilor. Mergând mai departe, la marginea târgurilor, străinul vedea înălțându-se în soare cadavre spânzurate în ștreang. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
femeii pe care o iubea. Pictorul de război s-a cutremurat, trecându-și degetele peste marginile fisurii din zid, aspre și reci. Carne crudă, și-a amintit pe neașteptate, lângă urmele unui animal În nisip. Oroare mereu la pândă, cerând dijme și dări timpurii, gata să-i taie capul lui Euclid cu secera haosului. Fluturi care Își fâlfâiau aripile prin toate războaiele și toate păcile. Fiecare clipă era un amestec de situații posibile și imposibile, de fisuri prevăzute Încă din prima
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de gradație e a autorului însuși, reputat ca scriitor verbios și tautologic...", avertizează pe loc Călinescu! Enumerarea merge mai departe, însă). La țară, duminica, dascălul clopotește mult, curăță candelele, popa spune Evangheliile, împarte anafură, afurisește pe cine n-a plătit dijmă bisericii. Lumea îmbracă veșminte de sărbătoare, bolnavii au voie să mănînce carne de berbec, bărbații stau pînă noaptea tîrziu aruncînd un inel de fier într-un cui, scuturînd tamburine, fetele joacă sub ulmi, copiii se iau la trîntă pe pajiște
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mai ales din interes pentru ei. În fiecare primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2 părți iar proprietarul, una. Toate bucățile de pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2 părți iar proprietarul, una. Toate bucățile de pămînt virane, din sat, matca apei ce se scurge prin mijlocul satului, erau folosite de proprietar. Viața țăranilor, era destul de grea sub administrația boierului exercitată prin
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ce cerem. -Nu vă cerem bogăție Scăpați-ne de robie Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
om suferă și primește totul, căci așa s-a obișnuit”. Regimul agrar al perioadei dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin de acest sistem, noul regim agrar a favorizat pe toți cei implicați în producția și circulația
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care nu aveau pământ absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o droaie de copii dezbrăcați și flămânzi; care are datorii incredibil de mari la întreținere și nu-l mai duce capul cum să facă pentru a plăti ratele la ultimul împrumut. Pleiada de escroci pensionați medical, care vorbesc plătind periodic dijmă medicului respectiv pentru a fi lăsați așa și care-și zic, vorba ceea: "hai să înșelăm statul de bani și pe Dumnezeu de zile!" Mai există un soi de escroci, aceștia operează la scară uriașă; ei sunt așa zișii revoluționari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
doar celor mai instruiți și mai capabili; menținerea în ministere a angajaților care și-au îndeplinit bine atribuțiile, pedepsirea fără ezitare a celor care se dezonorează. Încurajarea, întărirea și respectarea agriculturii; fixarea drepturilor și datoriilor proprietarilor și ale țăranilor; abolirea dijmei, fixarea impozitelor funciare, astfel încât impozitul să se plătească pentru fiecare proprietate nu în funcție de ceea ce produce anual, ci de valoarea sa reală și de ceea ce e capabilă să producă; construirea de drumuri practicabile pentru exploatarea a trei milioane de hectare de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
săi, rănită, necultivată, ofilită? În materie de impozite, nu există nimic mai elocvent decât cifrele. Bugetul Principatelor face să figureze pentru contribuția directă o sumă de piaștri: 77 de milioane. Și anume: 1. Pentru contribuția personală, fosta capitație și pentru dijmele suplimentare, apăsând asupra a 810 000 de familii 45 57 2. Pentru întreținerea și crearea podurilor și șoselelor 12 3. Pentru patente 5 4. Contribuție funciară în proporție de 4 % din venituri, inclusiv mănăstirești 10 5. Venituri din domenii 5
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
având în vedere componența populației. Proprietatea funciară nu este supusă impozitului decât în cazul a 10 milioane de persoane! Fiecare familie de țărani plătește deci ca și capitație (e un fapt recunoscut, oficial) piaștri 72. La aceasta trebuie adăugat: 1. Dijma asupra rodului pământurilor cultivate de țăran pentru sine, adică 30 2. Douăzeci și opt de zile102 de muncă în natură evaluate la 98 3. Un drept de monopol asupra tuturor bunurilor de consum, precum pâinea, vinul, rachiul etc., adică 50 Aceste redevențe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fi înzestrată cu o legiune de perceptori, casieri și inspectori. Trebuie mărită fără ezitare taxa contribuției funciare; trebuie să se obțină de la boieri cele cerute de Convenție: 1. Abandonarea privilegiilor și monopolurilor; ceea ce va permite crearea impozitului indirect; 2. abandonarea dijmei, ceea ce îl va alina pe țăran; 3. o bună lege rurală, care să regleze în sfârșit drepturile și obligațiile reciproce, ceea ce îi va determina pe boieri să renunțe la fermieri, paraziți care se îngrașă pe cheltuiala proprietarilor și a cultivatorilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]