809 matches
-
mai menținut, exceptând Sicilia unde a guvernat un fiu nelegitim al lui Frederic al II-lea. Conflictul cu papalitatea a continuat până în 1263. După moartea lui Frederic al II-lea și dispariția dinastiei de Hohestaufen, a început o lungă vacanță dinastică, Interregnumul. Distanța dintre Italia și Germania s-a mărit, fiind singurele teritorii așezate, de iure, sub coroana imperială, adâncind tendințele centrifuge din fiecare teritoriu. În Germania s-a definitivat teritoriul conceptului de Reich cu rezultatul unei și mai pronunțate fragmentări
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
canonic față de rege a fost subordonat, iar apelul judiciar la papa a fost interzis. În 1533, Henric a cerut anularea căsătoriei cu Ecaterina de Aragon (mătușa lui Carol Quintul) pentru că nu-i oferise copii, ceea ce a dus la o problema dinastică. A divorțat și s-a căsătorit cu Anne Boleyn. În 1534, este emis ""Actul de Supremație"". În 1536-1539, are loc marele jaf, prin care mănăstirile sunt închise, iar averile bisericești sunt secularizate. La tron este urmat de Eduard, care a
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
în armată britanică. Petru al II-lea, care nu a abdicat niciodată, a murit în Statele Unite în 1970. Alexandru decide totuși, să nu ia titlul de rege, dar niciodată nu a făcut nici o declarație publică de renunțare la drepturile sale dinastice la tronul Regatului Iugoslaviei. Prin urmare, aceasta rămâne în mod oficial Prinț Moștenitor al Șerbiei. La 1 iulie 1972 la Villamanrique de la Condesa, în apropiere de Sevillia, Spania, el s-a căsătorit cu Prințesa Maria da Gloria de Orléans-Braganza. Ei
Alexandru, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei () [Corola-website/Science/326391_a_327720]
-
partida lui Ali rămâne destul de concentrată în Irak, în Mesopotamia khardjitii, iar Zubayr la Mecca. În momentul în care Moawya îl impune pe fiul său ca succesor, el trezește teribile nemulțumiri tocmai pentru că nimeni nu vrea să recunoască o succesiune dinastică. În 680 sub Yazid I, are log tragedia de la Karbala. După abdicarea fratelui său mai mare, al-Hassan, al-Husayn, fiul mai mic al lui Ali, era recunoscut de șiiți ca al treilea imam și conducător drept. Locuitorii din al-Kuka îl conving
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
sunt înlăturați și ia naștere Califatul Abbasid, condus de Abu Al-Abbas. Al-Mansur se remarcă ca fondatorul Imperiului Abbasid. Acesta a securizat Califatul Abbasid, fratele său, Abu al-Abbas , exterminând tot omeiazii, cu excepția prințului Abd al-Rahman. Fiul său al-Mahdi a stabilit domnia dinastică și absolută a califilor, cu islamul sunnit ca religie de stat. A suprimat revoltele interne, însă a pierdut Spania în 756, când s-a fondat Califatul Córdoba . În anul 762 a stabilit noua capitală la Bagdad, la granița dintre lumea
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
anii de după 1441. Surse genoveze de după 1441 menționează aflarea lui Hadji Ghirai în fruntea statului independent (Yurt) al tătarilor din Crimeea, care nu se mai recunoștea vasal al hanului Said Ahmed din Sarai. Hadji Giray I a fost fondatorul casei dinastice Ghirai și probabil pe la 1449 s-a proclamat „Ulugh Han”..Lui i se atribuie și introducerea stemei statului:„taraq tamğa" sau Tridentul (sau Pieptenul) Ghirailor, care figura pe pecetea sa oficială și care este o derivație a balanței de pe steagul
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
cantități de monedă având un număr însemnat de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obișnuită, era trecută câte o literă, pentru a putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
putea identifica meșterul monetar care le-a bătut. Ducații de tipul I au pe avers stema dinastică a domnitorului, iar pe revers un coif pe care se află acvila valahă. Ducații de tipul al II-lea au pe avers stema dinastică a lui Mircea, timbrată cu un coif peste care se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu lancea în mâna dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie redusă din aramă amestecată cu argint. A fost emisă de asemenea și monedă măruntă, numită "ban", care prezintă pe avers stema dinastică timbrată cu un coif pe care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr divers de globule în fiecare cartier. Costin C. Kirițescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute și monede
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. Pe monedele emise în această perioadă acvila cruciată este plasată pe post de cimier, deasupra unui coif care timbrează stema dinastică a lui Mircea. Din 1403 datează cel mai vechi sigiliu muntenesc păstrat care prezintă așa numita „Nova plantatio”. El prezintă două capete încoronate redate în profil, despărțite de o tulpină bifurcată în partea superioară. Există opinia că cele două personaje
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
regele ungar Sigismund. Neavând la el pecetea cea mare, Mircea confirmă cu sigiliul cel mic, reprezentând un leu rampant. De asemenea, la înnoirea tratatului cu Polonia, în 1411, Mircea folosește atât sigiliul de stat, cât și pe cel mic. Stema dinastică a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. Pe ducați, această stemă este timbrată de un
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de la Kadesh, recunoscut astăzi ca fiind primul tratat internațional: regele hittit Hatusilis al III-lea (fiul lui Muwatalli) și faraonul Ramses al II-lea au semnat un pact de pace, neagresiune și asistența mutuala, « pentru eternitate », întărit cu un mariaj dinastic (Ramses al II-lea a luat în căsătorie două surori ale regelui hittit, participante și ele, probabil, la zămislirea celor cca. 200 de urmași prezumtivi ai regelui egiptean). După bătălia de la Kadesh, a început elaborarea unui tratat de pace care
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
-lea respecta principiul senioratului, prin care erau preferați la tron frații mai tineri ai regelui în defavoarea fiilor monarhului. Datorită acestei tradiții, liniile masculine mai tinere ale dinastiei Árpád puneau în primejdie succesiunea la tron a fiului regelui în funcție. Linia dinastică a lui Andrei a fost rivala ramurii vechi a casei Árpád, căreia îi aparțineau regele Ștefan și tatăl lui. În ultimii 50 de ani, rivalitatea dintr cele două ramuri se axase în principal pe conflictul dintre creștinism (ramura veche) și
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
făcut pace cu Sfântul Imperiu Roman și, după o întâlnire cu împăratul Henric al IV-lea, și-a logodit fiul cu sora lui Henric, Judith. După această reușită diplomatică, Andrei a încercat să îl convingă pe Béla să accepte aranjametul dinastic, dar fratele său a plecat în Polonia, de unde dorea să recruteze o armată cu care să atace Ungaria. Când a aflat de rebeliunea fratelui său, Andrei și-a trimis familia peste graniță și s-a pregătit pentru luptă în ciuda sănătății
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
și aplicarea gândirii sale. Pentru ceilalți, dimpotrivă, autoritatea, dreptul, justiția și toate semnele puterii nu puteau să fie despărțite de "izvorul lor viu", fără încetare reînnoit prin intermediul descendenților lui 'Ali, care deveneau astfel ghizii (imamii) comunității, substituind, în consecință, principiul dinastic celui electiv. Acestea sunt cele două opțiuni care i s-au oferit comunității islamice la moartea lui Muḥammad și care au dus la atitudini variate în cadrul comunității originare, cât și la împrăștierea acesteia, prin numeroase schisme. Națiunea este un concept
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
al XIV-lea, Halici-Volînia a fost supusă regelui polon Casimir cel Mare, iar centrul fostei Rusii Kievene, inclusiv Kievul, a fost preluat de Marele Ducat al Lituaniei, după Bătălia de pe Râul Irpen. În urma Uniunii de la Krevo din 1386, o uniune dinastică între Polonia și Lituania, mare parte din teritoriul Ucrainei de azi a fost controlat de nobilii lituanieni rutenizați, în contextul apartenenței de Marele Ducat al Lituaniei. În acest moment, termenii de "Rutenia" și "ruteni" au devenit folosiți pe scară mai
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
timp rege al francilor, cu fiica lui Desiderius, pe nume Desiderata, în 768, însă înainte de a muri în 772, papa Ștefan a încheiat pace cu longobarzii. Noul papă, Adrian I, a implorat ajutorul lui Carol împotriva lui Desiderius, așa încât căsătoria dinastică a fost dizolvată prin repudierea Desideratei de către regele franc în 771, care a trimis-o înapoi tatălui ei. Mai mult decât atât, Gerberge, văduva fratelui lui Carol, Carloman I, a căutat protecția pe lângă regele longobard după moartea soțului ei din
Desiderius al longobarzilor () [Corola-website/Science/324791_a_326120]
-
intrat în "Chină propriu-zisă", deoarece Dorgon a răspuns decisiv la cererea lui Wu Sangui. Apoi, după capturarea Beijingului, în loc de a jefui orașul precum rebelii făcuseră mai înainte, Dorgon a insistat , peste toate protestele prinților manciurieni, pentru a face Beijingul capitala dinastica și reconfirmarea în poziții a mai multor funcționari Ming. Alegerea Beijingului drept capitală nu a fost o decizie simplă, deoarece nicio dinastie importantă chineză nu a adoptat imediat capitala dinastiei predecesoare. Menținerea capitalei Ming și a birocrației intactă, a contribuit
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
ai minorului împărat. Între 1861 și 1873, ea și Ci'an au servit că regente, alegând numele de domnie „Tongzhi" (guvernând împreună). După moartea împăratului în 1875, nepotul lui Cixi, Împăratul Guangxu, a urcat pe tronul, încălcându-se astfel obiceiul dinastic care dispunea că noul împărat să fie din generația următoare a predecesorului său. Astfel o nouă regenta a început. În primăvara anului 1881, Ci'an a murit subit, la vârsta de 43 de ani, lăsând-o pe Cixi ca unic
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
de . În epoca de constituire a PNȚ viața politică internă a României era dominată de Partidul Național Liberal și de liderul necontestat al acestuia, Ion I. C. Brătianu. Un factor suplimentar, care va marca evoluțiile politice în următorii ani era criza dinastică declanșată de renunțarea principelui Carol la drepturile sale la tron. Lucrurile s-au agravat odată cu decesul, în anul 1927 a regelui Ferdinand și apoi, la câteva luni după aceea, în noiembrie, cel al lui Ion I.C. Brătianu. În luna decembrie
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
îl ține pe lângă el căci planurile lui ambițioase necesitau și contribuția fără rezerve a celorlalte două țări române, iar în luptele pentru tron din acel an îl recomandă cu căldură brașovenilor. De altfel politica sa de amestec brutal în afacerile dinastice ale Țării Românești și Moldovei, mai târziu, îi vor atrage reproșurile regelui maghiar Ladislau Postumul care afirmă într-un act din 21 martie 1457 că „a suprimat voievozi ai Țării Românești și Moldovei, fideli regatului, punând în locul acestora oameni devotați
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
marele stat turcic al bulgarilor de pe Volga. După mai multe campanii militare, Riazanul a fost fâcut una cu pământul, iar bulgarii au fost forțați să plătească tribut. Moartea lui Vsevolod din anul 1212 a marcat începutul unui șir de conflicte dinastice. Fiul cel mai mare al lui Vsevolod, Constantin, după ce a căpătat ajutorul boierilor din Rostov și al cneazului Kievului, Mstislav cel Cutezător, l-a expulzat din Vladimir în Rosdtov pe moștenitorul de drept, fratele lui, Iuri al II-lea. După
Cnezatul Vladimir-Suzdal () [Corola-website/Science/302209_a_303538]
-
întoarcem în timp cu două decenii, când s-a produs un fapt consemnat de o altă cronică bizantină, aceea a lui Kinnamos, care povestea despre războiul din 1166 dus de împăratul Manuel I Comnenul împotriva ungurilor, în ale căror certuri dinastice se credea îndreptățit să se amestece. Astfel, se arăta că, în 1166, împăratul s-a hotărât să-i atace pe maghiari într-un loc unde aceștia, n-au fost loviți niciodată, recurgând la o stratagemă. În timp ce prințul Alexis, pus în
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
Lady Frances Brandon, fiica Mariei Tudor, sora cea mică a lui Henric al VII-lea. De la vârsta de 9 ani a locuit în casa ultimei soții a lui Henric al VIII-lea, Catherine Parr, unde a fost educată conform tradiției dinastice. A rămas acolo până la moartea reginei, în anul 1548. Atunci, pentru prima oară, s-a nutrit planul de a o înscăuna pe Jane Grey ca succesoare a regelui Eduard al VI-lea. Jane era o persoană fermecătoare și educată. Sub
Lady Jane Grey () [Corola-website/Science/303059_a_304388]
-
s-a căsătorit cu Hatshepsut, sora lui vitregă (aveau același tată). Hatshepsut, acum regină a Egiptului, i-a dăruit soțului/fratelui ei o fiică, pe nume Neferure. După moartea lui Tutmes al II-lea, Egiptul era amenințat de o criză dinastică. În haremul princiar exista un urmaș, de speță bărbătească, dar el era mult prea mic pentru a deveni rege. În astfel de situații era normal ca mama urmașului să devină regentul acestuia, dar în acea situație era ceva inadmisibil, pentru că
Hatșepsut () [Corola-website/Science/303344_a_304673]