788 matches
-
Italiei și Franței exercită o adevărată fascinație. Se vor resimți îndeosebi contactele susținute cu Occidentul germanic și cu Renașterea italiană, ceea ce va contribui enorm la „conturarea unui umanism aulic est-european superficial, dar strălucitor” (R. Theodorescu). Confluențele sunt favorizate de relațiile dinastice ale regilor angevini, de simpatia deschisă a lui Sigismund de Luxemburg, dar mai ales a lui Matei Corvin pentru Italia, de schimburile comerciale, în care rolul armenilor, evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Se îndreaptă încruntat din șale. Practicile sexuale ilicite sunt cu siguranță rădăcina decadenței. A putregaiului care corupe socie tatea de sus în jos, că doar peștele de la cap se împute. De aceea s-a străduit constant să stabilească o politică dinastică rațio nală, necesară stabilității regimului și imperiului. Căsătoriile au fost în mod normal instrumentul oficial de care s-a folosit. A încercat prin uniuni matrimoniale să marcheze succesiunea. Să unească grupări potențial divergente, ca alianța lui Tiberius cu Iulia. Dar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai poate ține socoteala tuturor, cu soții, copiii, li berții, se natorii și cavalerii pe care îi patronează. Hai, pe soți și pe fii a reușit să-i mulțumească de bine, de rău. Majoritatea au deja rang consular. Dar ramificațiile dinastice sunt atât de com plexe, iar fiecare conexiune, oricât de colaterală ar fi, riscă în orice moment să coaguleze în jurul ei nemulțumiri de tot felul, ca o bubă care se umple încetul cu încetul de puroi, până pocnește. La asta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și mai important este însă rolul jucat de noile construcții care au fost recent integrate în for, ca mărturie a politicii imperiale. Dincolo de porticul lui Ga ius și Lucius, pe care-l cunoaște doar din auzite, se înalță tem plul dinastic al divinului Iulius, așezat între cele două arcuri triumfale care sărbătoresc victoria lui Augustus de la Actium și succesul său în Parția. Totul conceput ca o idee unitară menită să-l glorifice pe princeps. Se angajează cu pași mărunți pe drumul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că personalitatea lui austeră l-a privat odinioară de favoarea principelui, dar n-are dreptate. Nu numai ambiția rănită și ciuda l-au făcut să i refuze poporului roman ser viciile sale. Intenția împăratului de a-și asigura o succesiune dinastică era flagrantă. Și criminală. De aceea a plecat. Suspină adânc. Până la urmă și gestul lui a fost inutil. Căci lumea este condusă de un destin inexorabil și impersonal, căruia uite că și el i-a căzut victimă. Tapiseria din dreptul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
A fost o întrebare mută dacă principatul lui Augustus este o republică sau o monarhie. Ridică involuntar din umeri, căutând răspunsul. Și el are uneori dubii, însă depin de de ce se înțelege prin republică. Cu siguranță, regimul actual - în ciuda dorințelor dinastice manifestate de tatăl său vitreg și adoptiv - nu este o monarhie în sensul cunoscut al cuvântului. Nici o autocrație. Cel puțin nu în totalitate. Nici ca tiranie militară nu l-ar putea caracteriza, pentru că armata nu reprezintă o putere în Stat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Drusus. Zâmbește. Doar cei doi Fabii Maximi, Africanus și Paullus, au primit consulatul când își pierduseră orice speranță. Oftează adânc. Ademeniți de momeală, nu ne-am dat nici unul seama la timp cum ne lăsăm prinși în capcanele politicii matrimoniale și dinastice duse de Augustus. Îl privește răutăcios pe împărat și repetă încetișor, pentru a nu știu câta oară: — El hotărăște totul. El are întotdeauna ultimul cuvânt. Ca princeps, deține puterea civilă și militară. În calitate de Mare Pontif, o posedă și pe cea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
1886, acesta a fost nevoit să abdice și să părăsească țara1593. Cu toate acestea, Rusia a decis ruperea relațiilor diplomatice cu Bulgaria, pe care o acuza de o prea mare apropiere de Austro-Ungaria și Germania. În cele din urmă, criza dinastică din Bulgaria și-a găst o rezolvare prin desemnarea de către Adunarea Națională de la Sofia, la 25 iunie 1887, a prințului german Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha drept principe al Bulgariei 1594. Cu toate că România și-a păstrat neutralitatea în timpul războiului sârbo-bulgar de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sută de ani, amintirea lui Don Miguel, desțăratul - socoteau săvârșirea lui - Don Manuel II ca un semn al proniei cerești; căci, pe de o parte, unea taberele monarhiste în jurul aceluiași pretendent, iar pe de alta parte restaura adevărata, legitima ramură dinastică... O bună parte dintre monarhiști s-au încadrat treptat regimului salazarian, fără să renunțe totuși la idealul lor politic ; socotesc, însă, că o restaurare nu e oportună, atât din cauza împrejurărilor externe, cât și pentru simplul motiv că ideia regalității încă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de două ori selgiucid, beizadea, putea să acceadă la demnitatea de moștenitor? Asta era părerea lui Nizam. El, care voia să pună puțină ordine În certurile turcești, el, care avusese Întotdeauna preocuparea de a instaura o anumită regulă de succesiune dinastică, insistase, cu cele mai solide argumente de pe lume, ca fiul mai mare să fie desemnat. Fără succes, Malik Șah nu Îndrăznea să o contrazică pe Terken, și, fiindcă n-ar fi putut să-l numească pe fiul ei, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
loviturii de stat militare” nu se justifică și va constitui cauza îndepărtată a finalului tragic al Regatului de Nord. E foarte probabil ca Osea să fi văzut în modul foarte crud prin care Iehu se impusese o prefigurare a inversărilor dinastice ce au avut loc înainte de căderea Samariei în 722 î.C. Profetul condamnă uzul violenței pentru că vede în ea rădăcina relelor care l-au condus pe Israel la catastrofa finală. Obeliscul lui Salmanasar al III-lea, actualmente la British Museum
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Bet Șean), cât și Iudeea. Urmărind în continuare relatarea biblică, după Saul, David devine rege în Iuda la Hebron (2Sam 2,4); va fi rege și în Israel numai după moartea fiilor lui Saul și după o serie de lupte dinastice (2Sam 5). În fine, David ar fi cucerit Ierusalimul transformându-l în capitala regatului său. În acest fel, David ar fi reunit sub același sceptru conducerea a două regiuni diferite din punct de vedere geografic și socio-economic: zonele colinare mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de Biblie este Ieroboam I (931-909 î.C.), amintit în special ca fondator al celor două sanctuare regale de la Betel și Dan (cf. Cap. 4, pp. 53-54). Următorii regi: Nadab, Baasa, Elah și Zimri sunt cunoscuți, mai ales, datorită conflictelor dinastice frecvente și luptelor împotriva regatului vecin, Iuda, în încercarea de a-și stabili hotarele. În fine, comandantul armatei, Omri (884-873 î.C.), reușind să prevaleze asupra lui Tibni, a pus bazele unei dinastii mai stabile. Deși Biblia se oprește aproape
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
14,1-8; 2Rg 1,2-4). Un caz bine documentat de izvoarele extrabiblice, dar care se regăsește și în unele texte biblice, este anunțul profetic care legitimează prin intervenție divină urcarea la tron a suveranului. Mai ales în cazul unor conflicte dinastice, regele trebuia să „demonstreze” că a fost ales de Dumnezeu datorită fidelității și dreptății sale aparte. Iată exemplul unui oracol pronunțat de zeul Baal-Șameim regelui Zakkur, inscripționat pe un monument aramaic din secolul al VIII-lea î.C.: „Baal-Șemim m-
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Își ridică ochii spălăciți și zise: - Va trebui să am grijă ca printre copiii - copiii ce se vor naște - pe care-i voi avea de la sora mea, fetele să nu fie educate în școli și pe planete pe care principiul dinastic al căsătoriei frate-soră a ajuns de râs. Nici un răspuns. Enro ezita, privindu-l insistent pe Secoh. Părea că uitase de prezența martorilor. Brusc schimbă subiectul. - Mai pot opri războiul, zise. Membrii Ligii galactice își refac moralul în acest moment, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Își ridică ochii spălăciți și zise: - Va trebui să am grijă ca printre copiii - copiii ce se vor naște - pe care-i voi avea de la sora mea, fetele să nu fie educate în școli și pe planete pe care principiul dinastic al căsătoriei frate-soră a ajuns de râs. Nici un răspuns. Enro ezita, privindu-l insistent pe Secoh. Părea că uitase de prezența martorilor. Brusc schimbă subiectul. - Mai pot opri războiul, zise. Membrii Ligii galactice își refac moralul în acest moment, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
împotriva Constituției din 1923 și a Regelui Ferdinand I (acuzat de a fi adus la putere dinastia „plutocrată” a Brătienilor), Cocea va fi condamnat pentru lezmajestate, iar Vinea ține să îi ia apărarea și în paginile Contimporanului („Cocea și pisma dinastică“, nr. 43), făcîndu-i ulterior un portret complex: reorganizator al Partidului Socialist, pamfletar temut („articolele lui Cocea - ritmice, rapide - retorică, lirism, pornografie...”), conducător înnăscut, combativ și independent, omul e „un spectacol de modern dramatism” („N.D. Cocea“, nr. 44). În iulie 1923
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
romancierul mai sugera că o verișoară a lui Rapsodilea, Miriamița Goncea, ar fi fost chiar soția subprefectului. Iar dacă nu consoartă legiuită, o amantă cunoscută în tot Ploieștiul. Oricum, în roman Rapsodilea apărea ca unul dintre cei mai consecvenți luptători dinastici, mergând până la jertfă de sine, când era vorba de apărarea tronului și a tinerei noastre Dinastii. În fine, un dosar întreg din 1907, de la Ministerul de Interne, conținea actele cercetării întreprinse în jurul spânzurării preotului Lavrentie Goncea. Fusese găsit atârnat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
similare, a menținut aparențele și ritualurile care aminteau de vechile tradiții ale împăraților austro-ungari, ale regilor sîrbi și a conservat cu scrupulozitate tot ceea ce aparținuse coroanei, îmbogățindu-i permanent fondurile. Un astfel de conducător accede la putere fără vreo obligație dinastică, fără vreo datorie față de cineva, și nimeni nu îi poate spune: "Ai ajuns unde ai ajuns datorită strămoșilor și averii tale". E un selfmade leader, nu un inel într-o verigă, iar cuvîntul definitiv îi aparține tot lui Charles de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lucru pe care cineva îl posedă și proprietate ca instrument pentru a spori fericirea umană. Metamorfoza modului de a gândi despre natura proprietății a urmărit schimbările multiple care au transformat economia feudală într-o economie de piață și o domnie dinastică într-o guvernare în cadrul statului-națiune. Conceptul nou de proprietate a fost o modalitate de reorganizare a relației cu spațiul și timpul. Întreaga realitate terestră a fost reconfigurată într-o singură formulă: al unuia versus al altuia. Economia de piață modernă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și toate locurile de pe planetă simultan. Noul sistem economic și noile instituții de guvernare care apar sunt la fel de diferite de capitalismul de piață și de statul teritorial modern pe cât de diferite au fost acestea de economia feudală și de domeniile dinastice ale erei anterioare. Capitolul 6 Tipuri de economie concurențială 6.1. Prezentarea problemei Economia cu piață concurențială, existentă în marea majoritate a statelor contemporane, nu apare ca ceva unitar și indivizibil, ci se prezintă ca o mare diversitate de situații
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe Dan Bogdan. Dovezile în privința lor erau zdrobitoare. Regele, pentru motive de stabilitate a tronului, dorea o sentință exemplară, care să sperie pe conspiratori, și în primul rând urmărea desființarea lui Hangerliu, mai periculos pentru imensele lui relații și veleitățile dinastice. Prin Hangerliu era țintită Hangerlioaica. Procesul se ținu fără publicitate mare, contemplat cu rezervă de toată presa, din felurite calcule politice. În general, anume cercuri nu voiau să agraveze situația lui Hangerliu, cât despre membrii Mișcării, ei nu puteau tăgădui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă politica internă a monarhiei ar lua calea federalistă, dând fiecării naționalități ceea ce este al ei, s-ar putea susținea cu siguranță că alipirea cătră dinastie va întrece puterea germenilor de disoluțiune. Susținem și am putea proba oricând că simțământul dinastic în popoarele Austro-Ungariei e restrâns la cercurile cari aparțin unei confesii creștine oarecare și că politica raselor va fi aceea a bisericilor lor. Restul face politică de interes, nu de simțământ; jocul de bursă, păsuirea, înaintarea în funcțiuni înalte, concesiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stat care a fost adoptat în Franța în timpul Revoluției Franceze. Expansiunea monarhiei din Paris Fără a intra în detalii istorice, putem afirma faptul că inima regatului francez din jurul Parisului s-a extins printr-o împletire a războaielor, cuceririlor și alianțelor dinastice de-a lungul mai multor secole. Provincii precum Bretania, Burgundia și Normandia fuseseră ducate cvasiindependente menținând o legătură apropiată cu Franța înainte de a deveni provincii ale regatului francez. Războiul de 100 de ani cu Anglia (1337-1453), numit astfel datorită numeroaselor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
încerca să evalueze divergențele dintre aceste niveluri. Departamentul În primul capitol al acestei cărți am văzut cum, pornind de la centru, din Paris, monarhia franceză a acumulat treptat, de-a lungul secolelor, teritorii prin diferite mijloace, de la cuceriri teritoriale la căsătorii dinastice. Câteva regiuni ca Alsacia și Lorena au aparținut alternativ Germaniei sau Franței de-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, în timp ce altele, ca Savoia și Nisa, au devenit parte integrantă a Franței încă din 1860, ca urmare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]