7,173 matches
-
cu prezențele și absențele sale, Vladimir Tismăneanu îl evocă, la trecerea acestuia în neființă, pe cel care i-a fost cândva „cel mai apropiat prieten”, europarlamentarul grec Haralambis Angourakis. Robert Șerban stă de vorbă cu Vasile Popovici despre literatură și diplomație și tot el semnează două pagini de poeme și de savuroase `nsemnări catalane despre Turnirul de poezie de la Barcelona. Cristina Chevereșan și Cristina Baya scriu într-un duplex despre scriitorul și scenaristul american Cormac Mc Carthy. De reținut și numeroasele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
piața muncii impuse cetățenilor români și bulgari. Potrivit site-ului Novinite.com, Ministerul bulgar de Externe și cel al Muncii au fost înștiințate oficial despre planul Italiei de eliminare a restricțiilor pe piața muncii de la 1 ianuarie 2012, informează. Șeful diplomației bulgare, Nikolai Mladenov, și ministrul bulgar al Muncii, Totyu Mladenov, au salutat decizia Italiei. "Decizia este în totală concordanță cu pozițiile exprimate de principalele instituții europene", au reacționat cei doi miniștri bulgari, salutând decizia Guvernului de la Roma.
Zi istorică pentru românii din Italia: de la 1 ianuarie se elimină restricţiile de muncă () [Corola-journal/Journalistic/24058_a_25383]
-
cele despre Fănuș Neagu și Paul de cultură, literatură, ideologie și publica în ziarul „Accaö” eseul Everac. Mijloacele de prezentare sunt pol i t ică , pe care un român, Camöes și Eminescu (republicat în descrierea și portretul. Extracția neînstrăinat în diplomație, precum românește în „Vremea”, an XVI 1943, demnității și a moralității celor doi, domnul George Apostoiu, ține să le mai 9, nr. 697), în care cei doi mari cunoscuți în împrejurări diferite, se oficieze în sau lângă matricea țării poeți
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
spiritual de Sebastian. De acum, autorul profil îi mai poate face față, chiar cu cuvinte, în care se desfată antiteza, reînviază „cazul Sebastian vs. greu. Acum, sarcastic, cugetătorul Nicolae Titulescu se pronunța despre Eliade”. autor formulează urmă toarea limbajul din diplomație astfel: „Se În direcția enunțată, autorul concluzie în spiritul speculației lui spune totul răspicat, dar absolut totul, convoacă informații din spațiile culturii Pleșu: (el) „alege între Descartes, într-o formă impecabilă. Este stadiul lumii Franța, USA, Germania, care se îndoia
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
în spiritul speculației lui spune totul răspicat, dar absolut totul, convoacă informații din spațiile culturii Pleșu: (el) „alege între Descartes, într-o formă impecabilă. Este stadiul lumii Franța, USA, Germania, care se îndoia de existența îngerilor, și în care binecuvântăm diplomația că a Belgia. O mărturisire, strecurată cu măgărița lui Balaam, personajul biblic. rămas ultimul refugiu al politeței; căci, abilitate în plaja argumentelor, se Alege, deci, din doi, nu-l mai preocupă într-adevăr, fără ea, cum am putea oprește la
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
personajul biblic. rămas ultimul refugiu al politeței; căci, abilitate în plaja argumentelor, se Alege, deci, din doi, nu-l mai preocupă într-adevăr, fără ea, cum am putea oprește la ceremonia primirii lui acel adevăr care „se constituie de la noi, diplomații să fim atât de Mircea Eliade în Academia Regală trei în sus”. dezagreabili într-un mod atât de Belgiană de Limbă și Literatură M o d a l i t a t e a d e m i ș c
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
din Irak, cerându-i liderului SUA să revină la muncă pentru că "oamenii mor" Știu că este perioada vacanțelor în țările noastre Vestice, dar când oamenii mor, trebuie să te întorci din concediu", a spus Fabius pentru France Info Radio. Șefului diplomației franceze i se pare nefiresc ca Obama să-și continue concediul de pe Insula Martha's Vineyar, în timp ce teroriștii Statului Islamic avansează în Nordul Irakului. Vestul a luat deja măsuri în privința crizei din Irak. Franța îi înarmează pe kurzii din Irak
Laurent Fabius, lui Obama: Întoarce-te din vacanță, oamenii mor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21671_a_22996]
-
nu are capacitatea pentru a oferi o asemenea asistență", a declarat Stubb la radioul public finlandez, Yle, citat de Reuters. "UE a semnat un acord de asociere cu Ucraina și aceasta este "puterea soft" folosită de UE", a adăugat șeful diplomației de la Helsinki. Ministrul de Externe al Ucrainei a făcut sâmbătă un apel la NATO și UE, cerându-le "să ofere ajutor militar și să vină cu o nouă strategie pe care Kievul s-o aplice pentru a încheia conflictul de
UE și NATO "nu pot oferi asistență militară" Ucrainei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22013_a_23338]
-
avansăm spre elaborarea Acordului general de cooperare România-Sfântul Scaun, lucrăm la înființarea unei catedre de studii românești la Pontificio Instituto Orientale (PIO) din Roma și la finalizarea acordului de cooperare dintre Universitatea București și Universitatea Pontificală Laterană", a menționat șeful diplomației. Marga a amintit că România și Vatican au "poziții convergente în promovarea libertății religioase, apărarea demnității umane și a vieții, a valorilor morale ferme", iar Sfântul Scaun s-a pronunțat în favoarea integrării românilor imigranți în societățile occidentale, îndeosebi în societatea
Marga: Suveranul Pontif va vizita România "cât de curând" () [Corola-journal/Journalistic/22245_a_23570]
-
articol publicat în urmă cu două săptămâni, în "România literară", de către dl. Ion Bulei, directorul Institutului Român de Cercetare Culturală și Științifică din Veneția. Nu stârnit, ci deprimat, vreau să spun. Om de carte, dar care și-a găsit în diplomația și administrația culturală o vocație pe măsura talentului său de istoric, dl. Bulei ne înfățișează un tablou terifiant. După întoarcerea în țară a primei serii de bursieri, în bună tradiție dâmbovițeană... fondurile pentru continuarea activității s-au epuizat! Pur și
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
devenit membru al Societății Scriitorilor Români, în anul 1926 a primit premiul Academiei Române pentru activitatea publicistica iar în 1935 premiul „C.Hamagiu” al aceleași Academii pentru lucrările dramatice și poetice din ultimii ani. Începând cu anul 1926 îl regăsim în diplomație unde a funcționat peste 15 ani că atașat de presă, apoi consilier în cadrul legațiilor României de la Varșovia, Praga, Berna, Viena și în calitate de ministru plenipotențiar la Lisabona. În anul 1936 a fost ales membru deplin al Academiei Române iar la data de
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
lor luminozitate, ci și în personajul pe care l-a construit, discret pînă la abulie, totalmente dezarmat, am putea zice oblomovian. Un personaj opus emulilor săi steliști, în primul rînd redundanței lui A.E. Baconski, mult diferit însă și de diplomația locvace a lui Aurel Rău, ca și de retractilitatea ironică, nu lipsită de-o anume morgă, a lui Aurel Gurghianu. Omul era mai curînd scund, uscățiv, taciturn, cu mișcări puține, parcă mereu stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
îl apreciez mult pe Lenin și socot că Stalin al vostru este un om remarcabil. Deși, în sfârșit, eu și soțul nu suntem comuniști și nu avem de gând să devenim comuniști."" Epitetele măgulitoare la adresa lui Lenin și Stalin erau pură diplomație, de vreme ce soții Enescu veniseră la Moscova și pentru a se interesa de soarta prizonierilor români aflați în lagărele sovietice și de a lua legătura cu doi dintre aceștia, generalii Nicolae Mazarini și Constantin Brătescu. Șeful secției muzicale a VOKS, G.M.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
convingă că generalii români Mazarini și Brătescu sunt în viață și sănătoși. În această problemă, Eneștii mi-au transmis, de asemenea, și scrisoarea generalului Mazarini. În încheiere, compozitorul mi-a remis, pentru tovarășul /V.M./ Molotov /șeful guvernului sovietic și al diplomației URSS/, o scrisoare cu cererea de eliberare a două persoane cunoscute internate în URSS: profesorul de matematică F. Pătrașcu și inginerul Victor Heuiflich." Bineînțeles că cei trei funcționari și-au declinat competența în rezolvarea cererilor, promițînd că le vor transmite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
a-l caracteriza cu precădere pornește nu dintr-un fond de împotrivire nativ, dintr-o meditație rece a unui temperament de luptător, ci dintr-o sensibilitate provocată, dintr-o fibră contemplativă contrariată de "ideologemele triviale" și de servitorii acestora. Menit "diplomației lirice" (sintagmă ce-o folosește în legătură cu Horia Stamatu), a trebuit, în pofida firii sale intime, să se înveșmînte în armură și să înalțe spada. Dintre filele viforoase ale opoziției la o perioadă inicvă, nălucește o carte scrisă doar în parte, "o
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
față de România, îi dăm înainte cu francofonismul nostru păgubos, fără să vedem că, în clipa de față, Franța este cea mai antipatizată țară a Uniunii Europene și că mergând pe mâna ei riscăm să rămânem încă mulți ani de căruță! Diplomația, așa cum a înțeles-o domnul Constantinescu, a însemnat mici pălăvrăgeli și trageri de nasturii costumului cu diverși domni faimoși. Lăsând de-o parte impresia lamentabilă făcută de acest stil... debutonat, câștigurile au fost minime. Iar atunci când au fost, au decurs
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
aduse, în parte, din România și "răsădite" la mii de kilometri nu doar de țară, dar și de coasta estică americană. Organizând și susținând conferințe dedicate culturii române, d-na Zarifopol-Illias face ea însăși cât un întreg centru cultural. Dacă diplomații români, dacă atașații de presă și cei culturali dormitează în posturi în vilele plătite cu bani grei în cartierul Georgetown, profesoara de la Bloomington își vede temeinic de lucru. Nu mică mi-a fost uimirea ca după conferința pe care am
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
lupta împotriva terorismului, fiindcă și președintele Iliescu ar fi dat o mînă de ajutor teroriștilor Hamas, în precedentul său mandat. Ceea ce e o minciună, după cum s-a și demonstrat. Nu era vorba de Hamas, ci de Autoritatea Palestiniană, recunoscută de diplomația internațională. Cu alte cuvinte, CVTudor îl acuză pe președintele Iliescu de o faptă imaginară, mizînd pe reacția emoțională a ziariștilor și a agențiilor de presă. Reacția se produce cu întîrziere, dar ceea ce rămîne e sfatul pe care președintele PRM l-
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
știe ce importanță are mesajul cultural în relațiile dintre două state: Grete Tartler. Grete Tartler se numără însă printre puținele excepții. Tot mai mulți diplomați și, în mod surprinzător, tot mai mulți oameni de cultură desconsideră cultura ca instrument al diplomației. Cu un cinism ieftin, ei iau în considerare exclusiv puterea economică și situația geopolitică atunci când evaluează raporturile internaționale. Procedează astfel pentru că maimuțăresc - de altfel, fără să-l înțeleagă - spiritul practic american. Și pentru că n-au avut niciodată o reprezentare clară
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
nu există țară nereceptivă la mesajul cultural. Ar fi păcat să ignorăm - sau să minimalizăm, de pe poziția unui realism politic învățat din pliantele uitate pe băncile din sălile de conferințe de la ONU - această minunată posibilitate pe care cultura o oferă diplomației. Dacă răsfoim istoria diplomației românești în paralel cu istoria culturii românești, descoperim numeroase interferențe: Vasile Alecsandri - ministru al României la Paris, între 1885-1890, Duiliu Zamfirescu - membru al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
la mesajul cultural. Ar fi păcat să ignorăm - sau să minimalizăm, de pe poziția unui realism politic învățat din pliantele uitate pe băncile din sălile de conferințe de la ONU - această minunată posibilitate pe care cultura o oferă diplomației. Dacă răsfoim istoria diplomației românești în paralel cu istoria culturii românești, descoperim numeroase interferențe: Vasile Alecsandri - ministru al României la Paris, între 1885-1890, Duiliu Zamfirescu - membru al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma, în perioada 1888-1906, Lucian
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
primitivitate. E drept, printre în înșiruirea de clișee, germanul K. scapă și informații de "interes documentar". Cea mai importantă a devenit, fără voia sau știrea autorului, basmul de la care a pornit Eminescu. Și, pentru a fi pe placul epocii, rigoarea, diplomația, ironia, tonul superior, scrupulozitatea notării anumitor detalii din jurnalul germanului nu pot purta decât o singură etichetă: nemțească. Richard Kunisch - București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia; trad. din germană, prefață și note - Viorica Nișcov, Ed. Saeculum I.
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
sovietică și cea americană, România cade integral, cu armatele sovietice bine așezate pe teritoriul său, sub autoritatea rusească. Rămasă cu desăvîrșire singură în această situație pe care n-o va înțelege cu adevărat decît o dată cu trecerea timpului, sperînd naiv că diplomația engleză și americană, dacă nu cumva chiar armata americană, îi va asigura continuitatea politică și independența față de Moscova, ea începe să plătească din greu atît fatalitatea geografică și situația obiectivă de țară mică, exclusă de la marile decizii și de la construcțiile
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
afla în țară, petrecîndu-și vremea în cele două castele care erau ale ei (obținute prin căsătorie), Posada și Mogoșoaia (fără a mai pune la socoteală casa din București), unde dădea recepții sau primea lume din straturile înalte ale societății bucureștene. Diplomații țărilor în conflict, aflați în misiune la București, se întîlneau, de regulă, la castelele Marthei Bibescu. Contele Czernin, ambasadorul Austro-Ungariei la București, viitor prim-ministru era un obișnuit al casei. La 16 aprilie 1915 Czernin se întîlnește la Mogoșoaia cu
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
mai patrioți în fapte. Agenții diplomatice românești răspândesc deja zvonul că iminentul tratat cu rușii se va semna pentru că... ne-o cer americanii. Am auzit această aberație la New York, din gura cuiva care o auzise de la un înalt reprezentant al diplomației românești. Le-am replicat prietenilor americani de la care dețin informația: Dacă e adevărat, însemană că iar faceți o mare gafă politică. N-o să treacă nici un an până când o să vă smulgeți părul din cap pentru concesiile inutile făcute acum rușilor. N-
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]