1,975 matches
-
sunt incluse și statele arabofone. Se va avea în vedere raportarea la numărul organizațiilor regionale și ponderea acestora în economia integrării regionale a fiecărui stat (Tabelul nr. 26). 3.1.3. Coordonate complexe ale integrării - corelarea spațială a relațiilor politico diplomatice, comerciale și de integrare teritorial-organizațională A. Gradul de activism al statelor arabofone în spațiul politico-geografic global Locul, rolul, valențele și identitatea regională a statelor arabe și a spațiului arabofon în ansamblul său, derivă din însumarea complexă a raporturilor politico-diplomatice, economico-comerciale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
universal”. Folosind o formulă de mare actualitate putem spune că Titulescu dorea “integrarea României în Europa”. Procesul optanților unguri, în cadrul căruia Titulescu a trebuit să se “dueleze” cu reprezentantul părții maghiare, marele jurist Appony, l-a înfățișat pe Titulescu lumii diplomatice internaționale ca un mare orator, aducându-i și primul mare succes la Liga Națiunilor. În același timp și-a atras simpatiile unor personalități de seamă ale perioadei respective: Chamberlain, Louis Barthou; Aristide Briand. Cele două mandate de președinte al Adunării
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin cucerirea independenței. S-a încercat obținerea independenței pe cale diplomatică între anii 1870-1876, cu sprijinul lui Carol I, însă aceste acțiuni au fost respinse de Marele Puteri. România reușea să-și asigure sprijinul Austro-Ungariei cu care încheiase în 1875 prima convenție comercială, vamală și de navigație. Convenția ca act politic
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
dobândirea dreptului de a se dezvolta în neatârnare și respect. O lucrare care se referă la activitatea diplomatului român începând din 1876 este, Mihail Kogălniceanu și independența României, scrisă de Nicolae Corivan. Ca trăsături specifice în ceea ce privesc obiectivele lui diplomatice sunt grija deosebită pentru relațiile cu Rusia și atenția mărită față de atitudinea Turciei și acordă un deosebit interes poziției pe care o vor lua guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu urmărea ca participarea noastră la război să fie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pentru că vrem să trăim cu viața noastră proprie ei”. La 10 mai 1877, scrie autorul mai departe, I.C.Brătianu a ținut în fața Camerei deputaților următorul discurs: ” Când însă a încetat orice sparanță că turmentele peste Dunăre se pot potoli pe cale diplomatică, când răsbelul între Rusia și Turcia a isbucnit, și când nimic nu se poate asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin cucerirea independenței. S-a încercat obținerea independenței pe cale diplomatică între anii 1870-1876, cu sprijinul lui Carol I, însă aceste acțiuni au fost respinse de Marele Puteri. România reușea să-și asigure sprijinul Austro-Ungariei cu care încheiase în 1875 prima convenție comercială, vamală și de navigație. Convenția ca act politic
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
dobândirea dreptului de a se dezvolta în neatârnare și respect. O lucrare care se referă la activitatea diplomatului român începând din 1876 este, Mihail Kogălniceanu și independența României, scrisă de Nicolae Corivan. Ca trăsături specifice în ceea ce privesc obiectivele lui diplomatice sunt grija deosebită pentru relațiile cu Rusia și atenția mărită față de atitudinea Turciei și acordă un deosebit interes poziției pe care o vor lua guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu urmărea ca participarea noastră la război să fie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pentru că vrem să trăim cu viața noastră proprie ei”. La 10 mai 1877, scrie autorul mai departe, I.C.Brătianu a ținut în fața Camerei deputaților următorul discurs: ” Când însă a încetat orice sparanță că turmentele peste Dunăre se pot potoli pe cale diplomatică, când răsbelul între Rusia și Turcia a isbucnit, și când nimic nu se poate asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pentru prezentul și viitorul ei"33. Era de altfel de domeniul evidenței că, în timp ce foștii revoluționari români exilați căutau în Apus formele organizatorice cele mai adecvate momentului postpașoptist, în vederea atragerii de partea crezului național a opiniei publice, a cercurilor politice, diplomatice și revoluționare europene 34, grupându-se în jurul revistelor de largă eficiență propagandistică "România viitoare" (1850), "Junimea română" (1851) ori "Republica română" (1851, 1853), în Moldova, noul domnitor și-a propus a "întineri patria", apropiindu-și pe cei mai "înrăiți dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
i-au tușat marca individualității proprii pe eșichierul geopolitic global. O marcă ce i-a atribuit deci, valențele unui domeniu intermediar atât în plan spațial (hologeic), câtși istoric (holocronic), intermediaritatematerializată la nivelul tuturor componentelor cadrului geopolitic: configurarea relațiilor externe (politico diplomatice, comerciale, de integrare), parametrii de conflictualitate, potențarea raporturilor teritoriale de tip centralitate periferie, dispunerea infrastructurilor critice, distribuția potențialului militar, orientarea strategiilor de dezvoltare, de securitate și de organizare a spațiului geostrategic. Și astăzi eticheta identitar-teritorială a domeniului arab continuă să
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
oamenilor politici israelieni, precum Itamar Rabinovich, care a îndeplinit succesiv funcțiile de negociator șef cu partea siriană, ambasador al Israelului la Washington, director al Centrului de studii “Moshe Dayan” și rector al Universității din Tel Aviv. Grație bogatei experiențe politico diplomatice, autorul a analizat în manieră proiectiv-anticipativă relațiile interarabe și a evidențiat rolul factorului etnic și confesional, în lucrările “The Politics of Fragmentation and Anticipation: Inter-Arab Relations in the early 1980s” (1984) și “Etnicity, Pluralism and the State in the Middle
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
un număr de șase elemente de referință ale cadrului politico-geografic (parametri reper), utilizați drept “materie primă” de lucru pentru aplicarea criteriilor respective și anume: - direcția spațială dominantă de relaționare complexă a fiecărui stat, incluzând orientarea spațială predominantă a relațiilor politico diplomatice, comerciale și de integrare în organizații regionale (vezi Tabelul nr. 29 și fig. 68 de la Cap. 3.1.3. Coordonate complexe ale integrării). - volumul conflictelor și ponderea tipologică a acestora este un parametru ce exprimă încărcătura conflictuală (număr de stări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
construit un larg spectru de relații externe, iar cele grevate de handicapul instabilității interne generatoare de credibilitate redusă pe plan extern, au înregistrat o dinamică modestă a raporturilor diplomatice bilaterale (Mauritania, Ciad, Somalia, Eritrea). Pe lângă evoluția cantitativă, dinamica raporturilor politico diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
bună dimineață întregul personal din Ministerul Afacerilor Externe, arestându-i pe unii și înlocuindu-i, cu câteva rare excepții, pe toți ceilalți prin persoane de încredere, multe provenite din muncitori fără vreo calificare școlară, ca să nu mai vorbim de cea diplomatică. Această operație s-a realizat, chiar dacă nu la fel de instantaneu, în întregul aparat al guvernului, în toate ministerele, în administrația centrală și în cea locală. Or, dacă aceste operații aveau nenumărate victime, ele aveau măcar tot atâția beneficiari. Valurile succesive de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
urmări un obiectiv pe care l-a considerat corect și a ignorat în mod conștient opinia multor arabi și musulmani. Spre frustrarea Departamentului de Stat, condus atunci de Colin Powell, s-a considerat că eforturile de a reduce tensiunile pe cale diplomatică nu sunt necesare. Președintele avea puterea și dorința de a insista asupra agendei sale, indiferent de consecințe; una dintre urmările nedorite a fost antagonizarea opiniei publice. Atunci când și-a preluat funcția, la începutul anului 2005, Condoleezza Rice a declarat că
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
000 englezi, la Varna, în ultimele zile ale lui mai și la începutul lunii iunie, au sporit șansele lor de apărare 384. Nu numai situația militară a rușilor s-a complicat prin debarcarea aliaților în Bulgaria, dar mai ales cea diplomatică, datorită atitudinii din ce în ce mai ostile față de țar adoptată de cabinetul de la Viena. În urma declarației de război către Rusia a puterilor occidentale, politica Austriei a devenit și mai hotărâtă, mai ales încheierea unui tratat defensiv cu Prusia, la 20 aprilie, și neutralizarea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Tucidide este văzut uneori ca realist, dar în zilele noastre această poziție este minoritară. Realiștii, deși recunosc că dorințele umane sunt extrem de extinse și de variate, evidențiază "limitările pe care aspectele josnice și egoiste ale naturii umane le impun conduitei diplomatice" (Thompson 1985:20). Conform lui Machiavelli, în politică trebuie să ne comportăm ca și cum "toți oamenii sunt ticăloși și gata oricând să scoată la lumină răul din ei atunci când apare ocazia potrivită" (1970: Cartea I, Capitolul 3). Este mai presus de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1875-1876 a avut loc redeschiderea “problemei orientale” prin declașarea luptei antiotomane dusă de Bosnia, Herțegovina, Bulgaria, Serbia și Muntenegru; o statul român, care simpatiza cauza popoarelor slave din Balcani, și-a proclamat neutralitatea și a încercat (fără succes) să obțină independența pe cale diplomatică, deoarece victoria Imperiului Otoman împotriva răsculaților și rivalitatea ruso-otomană reprezentau un pericol pentru teritoriul românesc (putea fi transformat în teatru de război). o Rusia urmărea să controleze strâmtorile Bosfor și Dardanele și să scoată Imperiul Otoman din Europa, motiv pentru
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ceea ce am căutat la toți, ce să mai vorbim de crunta lovitură pe care aș da-o tuturor! 4 decembrie 1959 (vineri) Astăzi, și numai astăzi, viața mi s-a arătat În Întreaga ei mârșăvie. Fredy mi-a impus pe cale diplomatică să renunț la dublul cu Radu. Această lovitură, cea mai cruntă dintre câte mi se puteau da, m-a distrus și n-am mai știut nimic decât că am căzut Într-un gol fără fund și fără speranță. Cu deznădejde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lângă celelalte maiestăți. În faptă politica d-lui N. Ionescu nu era nici una. Politica externă a țării era în realitate purtată de d. I. C. Brătianu, iar d. Ionescu nici visa de ce se petrece la spatele sale și găsea numai că diplomatica e un lucru plăcut și ușor chiar în vremi furtunoase. Cum începură a se limpezi lucrurile, d. Brătianu îi trimise d-lui Ionescu demisia scrisă gata acasă, neavând domnia lui decât s-o iscălească, iar primirea acelei demisii din partea M.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bunele relațiuni dintre România și Rusia ne dau mulțimea decorațiunilor pe care guvernul puternicei împărății vecine găsește de cuviință a le împărți la noi spre a împodobi piepturile patrioților și dovezi și mai temeinice credem că ni se dau pe cale diplomatică. Prin urmare în predmetul acesta sîntem la limpeziș si nu mai imputăm nimărui nimic, pentru că credem de prisos a o mai face când cunoaștem înaltele virtuți civice ale luminatelor noastre sfere dirigente. Contestăm asemenea că noi am fi înveninat vro
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ochakov Debate, în Ingram Edward (Ed.), "Anglo Ottoman Encounters în the Age of Revolution". Collected Essays of Allan Cunningham, Vol. 1, Frânc Cass, London, 1993, p. 1-31; în legătură cu politica Mării Britanii din această perioadă, vezi și informațiile provenite din surse diplomatice venețiene analizate de Eugenia Monzani, în op. cît., p. 256 și urm. 40 Felix Salomon, The Foregn Policy of William Pitt, p. 119; înainte de a mai întreprinde vreo acțiune în acest domeniu, guvernul lui Pitt a luat decizia să se
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
obiectivelor în discuție era avută în vedere și Suedia, în care scop avea să i se garanteze "la possession de Stralsund"30. Din perspectiva orientala se preconiza intensificarea activității diplomatice a Rusiei la Istanbul, în scopul de a induce cercurilor diplomatice din capitală otomană "beaucoup de tranquillité sur nous mêmes et beaucoup d'inquiétude sur la Turquie"31. Concomitent, Poartă Otomană trebuia determinată să-și definească, în termeni categorici, poziția sa în contextul conjuncturii politice din Europa și să fie convinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Inima României“, rostit la 3 mai 1915, la Ploiești, când a pledat pentru abandonarea * Studiu publicat sub denumirea “Principalele concepte ale gândirii titulesciene”, în “Anuarul Institutului de Istorie A.D.Xenopol “, Iași, tomul XLII, 2005, p. 257 - 269 . Idei și acțiuni diplomatice titulesciene* 14 9 politicii de neutralitate și intrarea României în război alături de Antantă, fiind convins că aceasta reprezenta singura modalitate prin care se putea realiza desăvârșirea unității naționale. În acest discurs Nicolae Titulescu arăta că: „Din împrejurările de azi, România
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
tip de legături între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă, rola 627, cadrele 1206 - 1210. 52 A se vedea , de exemplu Ion Grecescu , Nicolae Titulescu. Concepție
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]