301 matches
-
dipol electric mobil, aflat într-un mediu conductor. IV.3.1.Potențialul electric al unui dipol Un dipol electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de dipol. Să calculăm potențialul electric în punctul P în raport cu acest dipol electric Potențialul electric creat de fiecare sarcină elctrică este: iar potențialul total
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electric reprezintă un ansamblu de două sarcini electrice de semn opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de dipol. Să calculăm potențialul electric în punctul P în raport cu acest dipol electric Potențialul electric creat de fiecare sarcină elctrică este: iar potențialul total este: Amplificănd relația (IV.58) cu mărimea 21 rr + , se obține : Alicând teorema cosinusului, pentru distanțele din Fig
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
opus, situate la o anumită distanță una de cealaltă. Să considerăm un dipol aflat ântr-un mediu conductor, cele două sarcini fiind la distanța 2a și un punct P depărtat de dipol. Să calculăm potențialul electric în punctul P în raport cu acest dipol electric Potențialul electric creat de fiecare sarcină elctrică este: iar potențialul total este: Amplificănd relația (IV.58) cu mărimea 21 rr + , se obține : Alicând teorema cosinusului, pentru distanțele din Fig.IV.15 rezultă: Introducând (IV.60) în (IV.59) se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
iar potențialul total este: Amplificănd relația (IV.58) cu mărimea 21 rr + , se obține : Alicând teorema cosinusului, pentru distanțele din Fig.IV.15 rezultă: Introducând (IV.60) în (IV.59) se obține: Dar cum punctul P este foarte departe de dipolul electric, se poate face aproximația că și atunci pentru potențialul electric ân punctul P se găsește: Un dipol electric se caracterizează prin momentul său dipolar care este prin definiție produsul între sarcina elctrică a dipolului și distanța dintre saicini, deci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
distanțele din Fig.IV.15 rezultă: Introducând (IV.60) în (IV.59) se obține: Dar cum punctul P este foarte departe de dipolul electric, se poate face aproximația că și atunci pentru potențialul electric ân punctul P se găsește: Un dipol electric se caracterizează prin momentul său dipolar care este prin definiție produsul între sarcina elctrică a dipolului și distanța dintre saicini, deci în cazul prezentat momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
P este foarte departe de dipolul electric, se poate face aproximația că și atunci pentru potențialul electric ân punctul P se găsește: Un dipol electric se caracterizează prin momentul său dipolar care este prin definiție produsul între sarcina elctrică a dipolului și distanța dintre saicini, deci în cazul prezentat momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dipolului și distanța dintre saicini, deci în cazul prezentat momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol electric este invers proporțional cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
momentul dipolar va fi: ae2=µ (IV.63) Introducând (IV.63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol electric este invers proporțional cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă punctul studiat de centrul dipolului, adică OP; în cazul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
63) ân (IV.62), se obține pentru potențialul electric în punctul P: Deci potențialul electric într-un punct produs de un dipol electric este invers proporțional cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă punctul studiat de centrul dipolului, adică OP; în cazul derivației bipolare, linia de derivație este dreapta care leagă cei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă punctul studiat de centrul dipolului, adică OP; în cazul derivației bipolare, linia de derivație este dreapta care leagă cei doi electrozi). Potențialul electric al unui punct în raport cu o suprafață polarizată, așa cum este membrana celulară, depinde de unghiul solid sub care se vede acea suprafată. Considerând
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
b), este: Dar cum, pentru unghiul solid, după Fig,IV.16b, se poate scrie expresia: din (IV.65) și (IV.66) se obține pentru potențialul electric ân punctul P: Pentru înregistrarea potențialului electric al inimii, nu se înregistrează direct potențialul dipolului cardiac, ci variațiile acestui potențial în diferite puncte periferice, din care trebuie să se deducă apoi indirect caracteristicile proprii ale dipolului cardiac. In Fig.IV.17 este prezentată schematic diagrama dipolului cardiac (pentru om). AA’ este axa electrică a inimii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se obține pentru potențialul electric ân punctul P: Pentru înregistrarea potențialului electric al inimii, nu se înregistrează direct potențialul dipolului cardiac, ci variațiile acestui potențial în diferite puncte periferice, din care trebuie să se deducă apoi indirect caracteristicile proprii ale dipolului cardiac. In Fig.IV.17 este prezentată schematic diagrama dipolului cardiac (pentru om). AA’ este axa electrică a inimii iar axa OO’ este linia ecuatorială și este perpendiculară pe AA’. Potențialele elctrice se distribuie în jurul polilor cardiaci iar liniile câmpului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
potențialului electric al inimii, nu se înregistrează direct potențialul dipolului cardiac, ci variațiile acestui potențial în diferite puncte periferice, din care trebuie să se deducă apoi indirect caracteristicile proprii ale dipolului cardiac. In Fig.IV.17 este prezentată schematic diagrama dipolului cardiac (pentru om). AA’ este axa electrică a inimii iar axa OO’ este linia ecuatorială și este perpendiculară pe AA’. Potențialele elctrice se distribuie în jurul polilor cardiaci iar liniile câmpului electric (curbele continue) sunt perpendiculare pe curbele echipotențiale (curbele punctate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electrice mici sarcini fracționare. Acestea se reprezintă în formule fie prin semnele + și-sau prin săgeți drepte al căror sens este spre atomul atrăgător de electroni. Moleculele care conțin astfel de legături covalente polare sunt polare, deci de forma unui dipol electric. Centrul de greutate al sarcinilor electrice negative nu corespunde cu cel al sarcinilor pozitive. Gradul de polaritate al moleculei este determinat de valoarea dipolmomentului (*). Acesta se determină după regulile generale ale electrostaticii și este calculat conform relației:; în care
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Unitatea de măsură a momentului electric este un Debye, 1 D care are valoarea 10 -18 u.c.s.xcm. Momentele electrice ale moleculelor poliatomice sunt rezultantele însumării algebrice a momentelor tuturor legăturilor cobvalente. Sunt molecule care nu prezintă un dipol moment cu toate că în molecula lor se stabilesc legături covalente polare, ca de exemplu moleculele de O = C = O, S = C = S. În cazul moleculelor de CO2, și S2C, datorită structurii liniare, dipolmomentul rezultant este nul. În moleculele de CCl4, cei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
descoperite de către Van der Waals, iar explicația existenței lor a fost dată de London. Din punct de vedere electric, moleculele nu sunt stabile deoarece atomii componenți prezintă oscilații ale nucleului față de învelișul electronic. Per ansamblu molecula poate fi considerată un dipol oscilant care va exercita atracție față de dipolii induși în moleculele vecine. 1.2.2 Apa solvent și mediu de reacție în sistemele vii Apa este o substanță atat de comună, încât la o privire superficială, poate fi considerată doar ca
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
existenței lor a fost dată de London. Din punct de vedere electric, moleculele nu sunt stabile deoarece atomii componenți prezintă oscilații ale nucleului față de învelișul electronic. Per ansamblu molecula poate fi considerată un dipol oscilant care va exercita atracție față de dipolii induși în moleculele vecine. 1.2.2 Apa solvent și mediu de reacție în sistemele vii Apa este o substanță atat de comună, încât la o privire superficială, poate fi considerată doar ca un lichid ubicvitar, care reacționează foarte puțin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
molecula de apă învecinată. 1.2.2.4. Proprietățile fizico-chimice ale apei Interacțiile dintre apă și diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dintre apă și diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
apă și diversele substanțe chimice, pot fi de tipul: a) interacțiuni de tip ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
să vorbesc cu tine și să te conving să pleci cât mai repede; mi-a zis că te știe încă din perioada studenției. Am greșit, cumva? Ești de acord să pleci? Da, mă voi simți foarte confortabil să revăd Helsinki, Dipoli, Finlanda, în general. Am intrat de a doua zi într-o urgentă, scurtă pregătire cu toate problemele curente ale relațiilor româno-finlandeze, după ce se semnase și se aprobase nota de serviciu internă care îmi regla detașarea pentru 90 de zile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
avion. Ni se rezervaseră două locuri, considerate cele mai comode, în dreptul ușilor de ieșire în caz de necesitate. Cum era firesc, doamna ambasador s-a arătat interesată de experiența mea diplomatică, la început punându-mi multiple întrebări despre consultările de la Dipoli, despre rolul statelor nordice, mai ales al Danemarcei, în acel context. Apoi, m-a îndemnat să relatez despre experiența celor aproape opt ani de activitate la ambasada noastră din U.R.S.S. și mi-a pus numeroase întrebări despre Olimpiada de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
că delegația noastră avea numai o persoană. Mi-am amintit, cu o urmă de surâs, de scandalul scaunelor pe care delegația română la C.S.C.E. îl declanșase, în noiembrie 1972, la deschiderea Consultărilor multilaterale de la Helsinki, numite mai apoi Reuniunea de la Dipoli. Participarea mea la reuniunea O.I.R.T.V. a fost una cuminte, fără evenimente deosebite. Am luat cuvântul la fiecare punct al ordinii de zi, la fel ca toate celelalte delegații, am participat la tot programul desfășurat conform propunerii gazdelor, aprobate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în vederea pregătirii unei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa. Consiliul N.A.T.O. propusese începerea de explorări multilaterale privind reducerea reciprocă și echilibrată a forțelor, în paralel cu negocierile pentru securitatea europeană. La 22 noiembrie 1972, la Helsinki (în cartierul Dipoli), cu participarea a 32 de state europene, a S.U.A. și a Canadei, s-au deschis lucrările reuniunii pregătitoare a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. La 3 ianuarie 1973, au început la Viena consultările preliminare privind reducerea forțelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ianuarie și, respectiv , 4 februarie 1971. Cred că merită a fi reținut amănuntul publicării articolului cu 21 de luni înaintea Consultărilor pregătitoare multilaterale ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (demarate la 22 noiembrie 1972, la Helsinki cartierul rezidențial Dipoli). Se acreditează, în acest mod, din timp, ideea existenței unui proiect vizând crearea unui nou mecanism pentru securitate și cooperare în Europa, ceea ce oferea mediilor politice, diplomatice și științifice o perioadă relativ îndelungată de analiză și reflecție. Șase preocupări primordiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]