1,021 matches
-
ochii frumoși, exotici, dar și gura, amănunte pe care nu le remarcasem până atunci și nu-mi explic de ce. - Mâine aveți ore? o întreb fără nicio legătură cu subiectul, încercând să scap de povara acelor gânduri.. - Doar o oră de dirigenție, stați liniștit! Răspunsul ei pare să fie în aceeași notă cu gândurile mele.
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
ne bem cafelele și să fumăm în liniște. Momentul de vrajă a trecut. Revenim la problemele noastre cotidiene, de care nu scăpăm nici în asemenea momente: eu la plecările mele, destul de incerte, ea la orele ei de gimnastică și de dirigenție. - Știi, zice deodată, încă nu-mi vine să cred că nu visez! Spune-mi că nu visez! - Poți să fii sigură. - Știi și în ce directie ne îndreptăm? - Presupun că într-o direcție bună! - Și Maria? - Maria nu mai există
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
să aibă ceva împotriva bărbaților! - Oricum, gestul lui de mărănimie mi se pare disproporționat! Te-aș sfătui să ai grijă! Nu-i mai răspund, simt că mă învăluie somnul. Adela doarme deja și sforăie ușor. Visează, probabil, la ora de dirigenție de mâine. Mă trezesc pe la zece și descopăr că Adela plecase. N-apuc să-mi fac cafeaua și aud soneria. Deschid. În cadrul ușii stă un bărbat corpolent, cu aspect de om al străzii,îmbrăcat neglijent și mirosind a băutură. - Pe
DRUMUL APELOR, 39 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376328_a_377657]
-
și obiceiuri bune, dacă este religios sau necredincios.” Deoarece omul se formează decisiv în școală, educația moral-civică, științele sociale, religia alături de științele exacte, limbile străine, educația prin arte - culturală și spirituală, prin spor și loisir, educația economică și casnică, alături de dirigenție, au un rol important în formarea tânărului. Iar epoca de tranziție este o perioadă în care mediul social are rol hotărâtor în formarea indivizilor și grupurilor. Astfel, din păcate, mulți tineri folosesc înjurături la tot pasul, precum și un limbaj vulgar
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
obiceiuri bune, dacă este religios sau necredincios.” [16] Deoarece omul se formează decisiv în școală, educația moral-civică, științele sociale, religia alături de științele exacte, limbile străine, educația prin arte - culturală și spirituală, prin spor și loisir, educația economică și casnică, alături de dirigenție, au un rol important în formarea tânărului. Iar epoca de tranziție este o perioadă în care mediul social are rol hotărâtor în formarea indivizilor și grupurilor. Astfel, din păcate, mulți tineri folosesc înjurături la tot pasul, precum și un limbaj vulgar
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
cu elastic pe brațul stâng, am apucat cu dezgust servieta în care trântisem de-a valma manualele și caietele pentru cursurile din ziua respectivă și am pornit în „dorul lelii” spre școală. Nu mă grăbeam. Prima oră era cea de dirigenție. „Doamna de fizică” - directoarea adjunctă - îmi era și dirigintă. A venit, s-a așezat la catedră și - preț de câteva momente - a privit insistent tăblia mesei de parcă cine știe ce minune ar fi descoperit acolo. Atitudinea ei a făcut ca să înceteze rumoarea
NEDREPTATEA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374788_a_376117]
-
ani ai adolescenței, au urmat romanele, în cadrul cărora mă regăseam în rolul te miri cărui personaj și visam. Uneori, ce-i drept, mai și scriam: idei, note, frânturi de gânduri și... cam atât. Îmi amintesc cum la o oră de dirigenție, elevă fiind în clasa a V-a, diriginta m-a întrebat: „ce vrei tu să devii, Carmen, în viață? Iar eu i-am răspuns scurt: „scriitoare!” Sprinceana ridicată a dirigintei nu m-a intimidat, am continuat să o privesc în
CARTE- ILUZIA UNEI CLIPE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371707_a_373036]
-
de colectare selectivă și reciclare a unor categorii de deșeuri. - Discuțiile despre bolile hidrice au scos în evidență faptul că, elevii cunosc parțial pericolul acestor boli și în consecință este necesară intensificarea educației pentru sănătate în școală la orele de dirigenție sau la activitățile extrașcolare. - În urma activităților s-a discutat intens pe marginea subiectului privind sursele de poluare a ecosistemelor, a măsurilor ce ar trebui luate pentru protejarea, conservarea și păstrarea celor existente și refacerea ecosistemelor afectate. - Elevii și-au format
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
date și informații care se acumulează după ce a lucrat în mai multe locuri de muncă anterior - normarea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie, timp de muncă, calculul prețurilor de producție și de vânzare, achizițiile și /sau vânzările de produse, dirigenție de șantier în investițiile imobiliare de construcții - montaj etc. Metoda permite o bună evaluare a potențialului angajatului. Această metodă este utilă și în cazul pregătirii managerilor. Implicarea salariaților cu merite profesionale recunoscute pentru a participa ca instructori la programele de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
unde am absolvit Liceul "Nicolae Grigorescu", doi au fost profesorii de aleasă memorie: doamna Victoria Vătășescu de română și franceză și domnul Dumitru Văcariu de istorie și în primul rând de istorie a neamului nostru românesc. În ora finală de dirigenție, doamna profesoară ne-a întrebat, pe fiecare dintre elevii cu examenul de bacalaureat promovat în sesiunea din 1957, unde ne gândim și dorim să ajungem pentru studiile superioare; la răspunsul sussemnatului: la facultatea de științe juridice, m-a sfătuit: "nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
efect când însemnătatea artei, studiile și mijlocirele ostenitoare neseparabili de ea nu vor fi ca până acuma lucrul numai a puținora ci vor fi simțite de totalitate ca o necesitate (netrecută cu vederea) neapărată și nu vor fi pretinse de dirigenții scenelor. Acela dintre membri care ar fi rătăcit pe calea pătată a Gunstbuhlerei-ei n-ar avea să sufere numai supărarea colegilor în parte, care acuma abia poate să se prommțe deschis, ci o totalitate purtată prin conștiință și laboare comună
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe care teoria trebuințelor (Maslow) le sugerează, cu situații din viața școlară. 3. Definiți conceptele „produs social”, „actor social”, „agent social”, „educație-confluentă”, tip „auto-actualizator”, „non-directivism”. 4. Care sunt prescripțiile de bază ale perspectivei umaniste asupra educației? 5. La ora de dirigenție aveți tema: „Să aflăm cine suntem”. Cum organizați ora din perspectiva celor trei modele ale acțiunii pedagogice. Avantaje și dezavantaje ale fiecărui model. Bibliografietc "Bibliografie" • Abraham, A., 1972, Le monde intérieur des enseignants, Epi, Paris. • Allport, G., 1981, Structura și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a unui factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de factori, va duce inevitabil la un efect pozitiv minor și la abandonarea intervenției. Este bine să se acorde o atenție sporită, în orele de dirigenție, tematicii incluziunii sociale. Această intervenție însă poate avea efecte minore. Copiii care sunt expuși riscurilor de integrare socială pot să nu participe la orele de dirigenție sau, și mai frecvent, să aibă o receptivitate scăzută, la mesajul promovat. Este cunoscut
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la abandonarea intervenției. Este bine să se acorde o atenție sporită, în orele de dirigenție, tematicii incluziunii sociale. Această intervenție însă poate avea efecte minore. Copiii care sunt expuși riscurilor de integrare socială pot să nu participe la orele de dirigenție sau, și mai frecvent, să aibă o receptivitate scăzută, la mesajul promovat. Este cunoscut efectul paradoxal al mesajelor: ele întăresc convingerea celor care sunt deja convinși, dar nu are nici un efect de persuasiune asupra celor care sunt convinși. Studiile au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în consonanță directă cu momentele de dezvoltare și de construcție a grupului; - întrebările „anonime”: sunt cele care urmăresc să reveleze atitudinile și opiniile pe care elevii/studenții le au față de un subiect considerat „delicat” de către cadrul didactic (la orele de dirigenție, spre exemplu, astfel de subiecte ar putea privi delincvența juvenilă sau educația sexuală) sau cele folosite atunci când tema a inclus un conflict escaladat între participanții la focus-group; elevii/studenții pot fi rugați să-și scrie opiniile pe caiete sau pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Convorbiri literare”, „România literară”, susținând rubrici în „Pentru patrie”, „Limba și literatura pentru elevi”. Scrie scenariile unor filme de mare succes în anii ’80, în regia lui Nicolae Corjos: Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1988), Liceenii rock’n’roll (1991), Liceenii în alertă (1993). I se atribuie Premiul I și titlul de laureat pentru filmul Declarație de dragoste la Festivalul „Cântarea României”, Premiul I pentru romanul Furtună de mai la același festival (1987), „Premiul
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
București, 1985; ed. (Căpitanul Rox), București, 1991; Fascinații, București, 1985; Tandrețe, București, 1986; Dimineața iubirii, București, 1987; Ochii timpului, București, 1988; ed. București, 2003; Întâlnire-n oglindă, București, 1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993; Virginitate (în colaborare cu Mihai Opriș) București, 1994; Dragoste și moarte, București, 1994; Martor incomod, București, 1999; Misterele din vila părăsită, București, 2000; Dialog tainic, București, 2000; Romanticii, București, 2003. Antologii: De românească
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
desfășurare a tezelor; Activități de colaborare cu profesorii clasei; Colaborarea cu profesorul psihopedagog al școlii; Planificarea ședintelor cu părinții; Procese-verbale; Observații asupra clasei,fișele individuale ale elevilor; Fișa de asistență pentru ora de consiliere și orientare; Materiale-suport pentru orele de dirigenție; Bibliografie. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI CLASEI Art.38. (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare și de instruire practică care predă la clasa respectivă, din cel puțin un părinte delegat al comitetului de părinți al clasei și, pentru
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
de raportare dacă sunt responsabili pe domenii de activitate): a) Frecvența elevilor. b) Situația la învățătură și evoluția raporturilor profesor-elev c) Starea disciplinară (tinuța, aspectul clasei, fapte deosebite) d) Evenimente deosebite (școală, localitate, țară). 2. Proiectarea și desfășurarea orei de dirigenție: a) Modalitatea de introducere în temă a1) Oportunitatea alegerii temei (motivația). a2) Capacitatea de formulare a obiectivelor educaționale a3) Stabilirea planului de desfășurare a dezbaterii b) Pregătirea profesorului pentru oră b1) Documentarea (surse, modalități). b2) Prelucrarea datelor (ordine logică, conectată
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
educative extracurriculare V. Autoanaliza și autoevaluarea activității ( autoanaliza calității, autoanaliza eficienței; raportul dintre efort intelectual, investiție afectivă și efecte educaționale produse în timp; obiective realizate sau parțial realizate și conturarea unor alternative; receptivitatea la sugestiile evaluatorului). VI. Aprecierea orei de dirigenție: Puncte tari Puncte slabe Recomandări Calificativ CHESTIONAR PENTRU STILURILE DE ÎNVĂȚARE Acest chestionar a fost conceput pentru a te ajuta să îți determini preferințele de învățare care ți se potrivesc cel mai bine. Precizia rezultatelor depinde de cât de cinstit
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
critică globală. În consecință, educația relativă la mediu trebuie să se realizeze în condiții de interdisciplinaritate, disciplinele clasice aducându-și aportul la examinarea tuturor laturilor unei probleme, asupra căreia ne ajută să ne formăm o viziune de ansamblu. Ora de dirigenție oferă prilejul unor discuții dezbatere, fiind utilă pentru formarea unor judecăți de valoare. De aceea am considerat oportună propunerea temei „Responsabilitatea față de mediul în care trăim” și reunirea în acest scop a elevilor din două clase ale ciclului superior al
RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
este îndrumat și condus de persoane pregătite în mod special pentru acest lucru. Menirea școlii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoștințe cât mai mare, ci și de a stimula calitatea de om. Ora de dirigenție este cea în care ne putem apleca asupra acestei laturi. Tot în această oră, se urmărește valorificarea abilităților de inter-relaționare, de asumare a responsabilităților, de cultivare a capacității de a lua o decizie corectă, de descoperire a propriilor interese și
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
semnături pentru diferite inițiative; promovarea principiilor democratice în comunitate; trimiterea de scrisori în sprijinul unor inițiative; semnalarea oricăror abuzuri sau fraude); cultural (ghid în muzeu; realizarea de publicații specifice; campanii de promovare a instituției și serviciilor în cadrul comunității; ore de dirigenție pe teme legate de specificul instituției); sănătate (campanii de promovare a sănătății (educație sexuală, alimentație sănătoasă, prevenirea fumatului sau a utilizării drogurilor etc.); ore de dirigenție; servicii pentru pacienții din spitale; organizarea de emisiuni radio și concursuri pe teme legate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de publicații specifice; campanii de promovare a instituției și serviciilor în cadrul comunității; ore de dirigenție pe teme legate de specificul instituției); sănătate (campanii de promovare a sănătății (educație sexuală, alimentație sănătoasă, prevenirea fumatului sau a utilizării drogurilor etc.); ore de dirigenție; servicii pentru pacienții din spitale; organizarea de emisiuni radio și concursuri pe teme legate de sănătate); administrativ (tehnoredactarea de materiale, realizarea de publicații, pagini web; traduceri; realizarea revistei presei; secretariat, fotocopiere, îndosariere etc.; activitate de relații cu publicul în cadrul recepției
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe spiritul kantian: „autoritatea părintească este o necesitate constantă în cadrul căreia trebuie arătat copilului că se exercită asupra lui o constrângere care-l conduce la folosirea propriei libertăți”. Bibliografie Băban, A. (coord.), 2003, Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Editura Spinet, Cluj-Napoca. Berge, A., 1977, Profesiunea de părinte, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ciofu, C., 1989, Interacțiunea părinți-copii, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Durning, P., 1995, „Education familiale. Acteurs, processus et enjeux”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]